Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

LISTA DOCUMENTELOR DE INTERES PUBLIC
1. Strategia de dezvoltare a INA;
2. Hotărârile Consiliului Ştiinţific de interes general;
3. Ordinele Directorului General, cu caracter normativ;
4. Informaţii privind ofertele şi hotărârile de adjudecare;
5. Planul anual de achiziţii;
6. Rapoarte anuale;
6. Sinteze, statistici privind proiectele cu finanţare externă derulate în cadrul INA;
7. Grila trimestrială a programelor;
8. Regulamente:
a. de organizare a programelor;
b. de studii;
9. Situaţia centralizată a programelor de instruire şi certificare;
10. Lista privind:
b) numele participanţilor la programe;
c) numele formatorilor/lectorilor/persoanelor resursă;
11. Buletinul informativ INAinfo Buletin;
12. Colecţia de documente din cadrul Centrului de Documentare;
13. Declaraţii de avere şi interese.

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

CONSTITUŢIA
României din 1923

Textul actului publicat în M.Of. nr. 282/29 mar. 1923

TITLUL I
DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
Art. 1. – Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.
Art. 2. – Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi.
Art. 3. – Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina.
Art. 4. – Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se imparte in judete, judetele in comune.
Numarul, intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili dupa formele prevazute in legile de organizare administrativa.
TITLUL II
DESPRE DREPTURILE ROMANILOR
Art. 5. – Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite prin legi.
Art. 6. – Constitutiunea de fata si celelalte legi relative la drepturile politice determina cari sunt, osebit de calitatea de Roman, conditiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi.
Legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina conditiunile sub cari femeile pot avea exercitiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe.
Art. 7. – Deosebirea de credinte religioase si confesiuni, de origina etnica si de limba, nu constitue in Romania o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita.
Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru exercitarea drepturilor politice.
Naturalizarea se acorda in mod individual de Consiliul de Ministri, in urma constatarii unei comisiuni, compusa din: primul-presedinte si presedintii Curtii de apel din Capitala Tarii, ca solicitantul indeplineste conditiunile legale.
O lege speciala va determina conditiunile si procedura prin care strainii dobandesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Sotia si copiii minori profita, in conditiunile prevazute de lege, de naturalizarea sotului sau tatalui.
Art. 8. – Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale. Toti Romanii, fara deosebire de origina etnica de limba sau de religie, sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile publice.
Numai ei sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice, civile si militare. Legi speciale vor determina Statutul functionarilor publici.
Strainii nu pot fi admisi in functiunile publice decat in cazuri exceptionale si anume statornicite de legi.
Art. 9. – Toti strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de protectiunea data de legi persoanelor si averilor in genere.
Art. 10. – Toate privilegiile de orice natura, scutirile si monopolurile de clasa sunt oprite pentru totdeauna in Statul Roman.
Titlurile de noblete sunt si raman neadmise in Statul Roman. Decoratiunile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.
Art. 11. – Libertatea individuala este garantata.
Nimeni nu poate fi urmarit sau perchizitionat, decat in cazurile si dupa formele prevazute in legi.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat, care trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestarii sau cel mai tarziu in 24 ore dupa detinere sau arestare.
In caz de vina vadita, definerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite in 24 ore si i se va comunica conform aliniatului precedent.
Art. 12. – Nimeni nu poate fi sustras in contra vointei sale dela judecatorii ce-i da legea.
Art. 13. – Domiciliul este neviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de autoritatile competinte, in cazurile anume prevazute de lege si potrivit formelor de ea prescrise.
Art. 14. – Nici o pedeapsa nu poate fi infiintata, nici aplicata decat in puterea unei legi.
Art. 15. – Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor.
Art. 16. – Pedeapsa cu moarte nu se va putea reinfiinta afara de cazurile prevazute in Codul penal militar in timp de rasboi.
Art. 17. – Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate.
Autoritatea publica, pe baza unei legi, este in drept a se folosi, in scop de lucrari de interes obstesc, de subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatiunea de a desdauna pagubele aduse suprafetei, cladirilor si lucrarilor existente. In lipsa de invoiala despagubirea se va fixa de justitie.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie.
O lege speciala va determina cazurile de utilitate publica, procedura si modul exproprierii.
In afara de expropriere pentru caile da comunicatie, salubritate publica, apararea tarii si lucrari de interes militar, cultural si acele impuse de interesele generale directe ale Statului si administraliilor publice, celelalte cazuri de utilitate publica vor trebui sa fie stabilite prin legi votate cu majoritate de doua treimi.
Legile existente privitoare la alinierea si largirea stradelor de prin comune precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe langa ele raman in vigoare in tot cuprinsul Regatului.
Art. 18. – Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile.
Art. 19. – Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci comune, carierele de materiale de constructie si depozitele de turba, fara prejudiciul drepturilor dobandite de Stat pe baza legilor anterioare.
O lege speciala a minelor va determina normele si conditiunile de punere in valuare a acestor bunuri, va fixa redeventa proprietarului suprafetei si va arata tot de odata putinta si masura in care acestia vor participa la exploatarea acestor bogatii.
Se va tine seama de drepturile castigate, intrucat ele corespund unei valorificari a subsolului si dupa distinctiunile ce se vor face in legea speciala.
Concesiunile miniere de exploatare, instituite sau date, conform legilor azi in vigoare, se vor respecta pe durata pentru care s’au acordat, iar exploatarile miniere existente facute de proprietar numai cat timp le vor exploata. Nu se vor putea face concesiuni perpetue.
Toate concesiunile si exploatarile prevazute in aliniatul precedent vor trebui insa sa se conformeze regulelor ce se vor stabili prin lege, care va preved ca si maximum de durata al acelor concesiuni si exploatari si care nu va trece de cincizeci ani dela promulgarea acestei Constitutiuni.
Art. 20. – Caile de comunicatie, spatiul atmosferic si apele navigabile si flotabile sunt de domeniul public.
Sunt bunuri publice apele ce pot produce forta motrice si acele ce pot fi folosite in interes obstesc.
Drepturile castigate se vor respecta sau se vor rascumpara prin expropriere pentru caz de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire.
Legi speciale vor determina limita in care toate drepturile de mai sus vor putea fi lasate in folosinta proprietarilor, modalitatile exploatarii, precum si despagubirile cuvenite pentru utilizarea suprafetei si pentru instalatia in fiinta.
Art. 21. – Toti factorii productiunii se bucura de o egala ocrotire.
Statul poale interveni, prin legi, in raporturile dintre acesti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale.
Libertatea muncii va fi aparata.
Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, in caz de boala, accidente si altele.
Art. 22. – Libertatea constiintei este absoluta.
Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune intrucat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului.
Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti.
Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman; iar cea greco-catolica are intaielatea fata de celelalte culte.
Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarchie straina, pastrandu-si insa unitatea cu Biserica ecumenica a Rasaritului in privinta dogmelor.
In tot regatul Romaniei Biserica crestin ortodoxa va avea o organizatie unitara cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici si mireni.
O lege speciala va statornici principiile fundamentale ale acestei organizatii unitare, precum si modalitatea dupa care Biserica isi va regulamenta, conduce si administra, prin organele sale proprii si sub controlul Statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundationale si epitropesti.
Chestiunile spirituale si canonice ale Bisericei ortodoxe romane se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala.
Mitropolitii si episcopii Bisericei ortodoxe romane se vor alege potrivit unei singure legi speciale.
Raporturile dintre diferitele culte si Sfat se vor stabili prin lege.
Art. 23. – Actele starii civile sunt de atributia legii civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea religioasa.
Art. 24. – Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legile speciale si intrucat nu va fi contrar bunelor moravuri si ordinei publice.
Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant se va da gratuit.
Statul, judelele si comunele vor da ajutoare si inlesniri elevilor lipsiti de mijloace, in toate gradele invatamantului, in masura si modalitatile prevazute de lege.
Art. 25. – Constitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile lor prin grai, prin scris si prin presa, fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertati in cazurile determinate prin Codicele penal, care nici intr’un caz nu va putea restrange dreptul in sine.
Nici o lege exceptionala nu se va putea infiinta in aceasta materie.
Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea oricarei publicatiuni nu se va putea infiinta.
Nu este nevoe de autorizatiunea prealabila a nici unei autoritati pentru aparitiunea oricarei publicatiuni.
Nici o cautiune nu se va cere dela ziaristi, scriitori, editori, Tipografi si litografi.
Presa nu va fi pusa nici odata sub regimul avertismentelor. Nici un ziar sau publicatiune nu va putea fi suspendat sau suprimat.
Orice publicatiune periodica de orice natura va trebui sa aiba un director raspunzator, iar in absenta acestuia, un redactor raspunzator. Directorul sau redactorul vor trebui sa se bucure de drepturile civile si politice. Numele directorului si numele redactorului vor figura vizibil si permanent in fruntea publicatiunii.
Inainte de aparitiunea publicatiunii periodice, proprietarul ei e obligat a declara si inscrie numele sau la tribunalul de comert.
Sanctiunile acestor dispozitiuni se vor prevedea prin legi speciale.
Art. 26. – In ce priveste publicatiunile neperiodice, raspunzator de scrierile sale este autorul, in lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei raspunde cand autorul si editorul nu au fost descoperiti.
La publicatiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul in ordinea enumerarii.
Proprietarul in toate cazurile este solidar raspunzator de plata despagubirilor civile.
Delictele de presa se judeca de jurati, afara de cazurile aci statornicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun:
a) Delictele ce s’ar comite impotriva Suveranilor tarii, Principelui Mostenitor, membrilor Familiei Regale si Dinastiei, Sefilor Statelor Straine si reprezentantilor lor;
b) indemnurile directe la omor si rebeliune, in cazurile cand nu au fost urmate de executiune;
c) Calomniile, injuriile, difamatiile aduse particularilor sau functionarilor publici oricari ar fi, atinsi in vieata lor particulara sau in cinstea lor personala.
Arestul preventiv in materie de presa este interzis.
Art. 27. – Secretul scrisorilor, telegramelor si al convorbirilor telefonice este neviolabil.
O lege speciala va stabili cazurile in cari justitia, in interesul instructiunii penale, va putea face exceptiune la dispozitiunea de fata.
Aceeas lege va determina responsabilitatea agentilor Statului si a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor si convorbirilor telefonice.
Art. 28. – Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, au dreptul de a se aduna pasnici si fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; intru aceasta nu este trebuinta de autorizare prealabila.
Intrunirile sub cerul liber sunt permise, afara de pietele si caile publice.
Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile si pietele publice sunt supuse legilor politienesti.
Art. 29. – Romanii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza exercitiul acestui drept.
Dreptul de libera asociatiune nu implica in sine dreptul de a crea persoane juridice.
Conditiunile in cari se acorda personalitatea juridica se vor stabili prin o lege speciala.
Art. 30. – Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni subscrise de catre una sau mai multe persoane, neputand insa petitiona decat in numele subscrisilor.
Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv.
Art. 31. – Nici o autorizare prealabila nu este necesara pentru a se exercita urmariri contra functionarilor publici pentru faptele administratiunii lor de partile vatamate, ramanand insa neatinse regulile speciale statornicite in privinta ministrilor.
Cazurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege.
Dispozitiuni speciale in Codicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor.
Art. 32. – Nici un Roman, fara autorizarea guvernului, nu poate intra in serviciul unui Stat strain, fara ca insus prin aceasta sa-si piarda cetatenia.
Extradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III
DESPRE PUTERILE STATULUI
Art. 33. – Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.
Art. 34. – Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentatiunea nationala.
Reprezentatiunea nationala se imparte in doua Adunari:
Senatul si Adunarea deputatilor.
Orice lege cere invoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi discutat si votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
Art. 35. – Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative.
Totus orice lege relaliva la veniturile si cheltuelile Statului sau la contingentul armatei trebuie sa fie votata mai intaiu de Adunarea deputatilor.
Art. 36. – Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.
Art. 37. – Promulgarea legilor, votate de ambele Adunari, se va face prin ingrijirea ministerului justitiei, care va pastra unul din originalele legilor votate, iar al doilea original se pastreaza de Arhivele Statului.
Ministrul justitiei este si pastratorul marelui Sigiliu al Statului.
In fiecare an ministerul justitiei va publica colectiunea legilor si regulamentelor, in care legile vor fi inserate purtand numarul de ordine dupa data promulgarii.
Art. 38. – Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala, judeteana sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarat de lege.
Art. 39. – Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita in modul regulat prin Constitutiune.
Art. 40. – Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.
Hotararile lor se pronunta in virtutea legii si se executa in numele Regelui.
Art. 41. – Interesele exclusiv judetene sau comunale se reguleaza de catre consiliile judetene sau comunale dupa principiile asezate prin Constitutiune si prin legi speciale.
CAPITOLUL I
Despre reprezentarea nationala
Art. 42. – Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.
Art. 43. – Sedintele Adunarilor sunt publice. Regulamentele lor fixeaza cazurile si modul in cari aceste sedinte pot fi declarate secrete.
Art. 44. – Fiecare din Adunari verifica titlurile membrilor sai si judeca contestatiunile ce se ridic in aceasta privinta.
Nici o alegere nu poale fi invalidala decat cu doua treimi din numarul membrilor prezenti.
Art. 45. – Nimeni nu poate fi totdeodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.
Art. 46. – Deputatii si senatorii numiti de puterea executiva intr’o functiune salariata, pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanti ai natiunii.
Aceasta dispozitiune nu se aplica ministrilor si subsecretarilor de Stat. Legea electorala determina incompatibilitatile.
Art. 47. – La inceputul fiecarei legislaturi si a fiecarei sesiuni ordinare, Adunarea deputatilor si Senatul aleg din sanul lor pe presedintele, vice-presedintii si membrii biurourilor, potrivit regulamentelor interioare.
Art. 48. – Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor, afara de cazurile cand prin Constitutiune, legi sau regulamentele Corpurilor legiuitoare se cere un numar superior de voturi.
In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa. Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in apelul nominal.
Art. 49. – Voturile se dau prin ridicare si sedere, prin viu grai sau prin scrutin secret.
Un proiect de lege nu poate fi adoptat decat dupa ce s’a votat articol cu articol.
Art. 50. – Fiecare din Adunari are dreptul de ancheta.
Art. 51. – Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti articolele si amendamentele propuse.
Art. 52. – Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa ministrilor interpelari, la care acestia sunt obligati a raspunde in termenul prevazut de regulament.
Art. 53. – Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii sai.
Fiecare din Adunari are dreptul de a trimite ministrilor petitiunile ce-i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da explicatiuni asupra cuprinderii lor ori de cate ori Adunarea o cere.
Art. 54. – Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de dansul in cursul exercitiului mandatului sau.
Art. 55. – Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.
Daca a fost arestat preventiv sau urmarit in timpul cand sesiunea era inchisa, urmarirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobarii Adunarii din care face parte, indata dupa deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare.
Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunari este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.
Art. 56. – Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul dupa care ea isi exercita atributiunile.
Art. 57. – Fiecare din Adunari delibereaza si ia hotariri separat afara de cazurile anume specificate in Constitutiunea de fata.
Art. 58. – Orice intrunire a unuia din Corpurile legiuitoare in afara de timpul sesiunii celuilalt este nula de drept.
Art. 59. – Fiecare din ambele Adunari are dreptul exclusiv de a exercita propria sa politie prin presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate da ordin gardei de serviciu.
Art. 60. – Nici o putere armata nu se poate pune la usile sau in jurul uneia sau alteia din Adunari fara invoirea ei.
Art. 61. – Legea electorala stabileste toate conditiunile cerute pentru a fi alegator la Adunarea deputatilor si la Senat, incapacitatile si nedemnitatile precum si procedura electorala.
Art. 62. – Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt alesi pentru patru ani.
Art. 63. – Diurnele deputatilor si senatorilor se stabilesc prin lege.
SECTIUNEA I
Despre Adunarea deputatilor
Art. 64 – Adunarea deputatilor se compune din deputati alesi de cetatenii Romani majori, prin vot universal, egal, direct, obligator si secret pe baza reprezentarii minoritatii.
Art. 65. – Alegerea deputatilor se face pe circumscriptii electorale. Circumscriptia electorala nu poate fi mai mare decat un judet.
Legea electorala stabileste numarul deputatilor de ales in fiecare circumscriptie proportional cu populatia.
Art. 66. – Spre a fi eligibil la Adunarea deputatilor se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice;
c) A avea varsta de douazeci si cinci ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania. Legea electorala va determina incapacitatile.
SECTIUNEA II
Despre Senat
Art. 67. – Senatul se compune din senatori alesi si din senatori de drept.
Art. 68. – Toti cetatenii Romani dela varsta de 40 ani impliniti aleg, pe circumscriptii electorale cari nu pot fi mai mari decat judetul, prin vot obligator, egal, direct si secret, un numar de senatori.
Numarul senatorilor de ales in fiecare circumscriptie, care nu poate fi mai mare decat un judet, se stabileste de legea electorala, proportional cu populatia.
Art. 69. – Membrii alesi in consiliile judetene si membrii alesi in consiliile comunale urbane si rurale, intruniti intr’un singur colegiu, aleg, prin vot obligator egal, direct si secret, cate un senator de fiecare judet.
Art. 70. – Membrii camerelor de comert, de industrie, de munca si de agricultura, intruniti in colegii separate, aleg din sanul lor cate un senator de fiecare categorie si pentru fiecare circumscriptie electorala. Aceste circumscriptii electorale speciale se fixeaza de legea electorala, numarul lor neputand fi mai mare de sase.
Art. 71. – Fiecare universitate alege, din sanul sau, prin votul profesorilor sai, cate un senator.
Art. 72. – Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea Inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica:
a) Mostenitorul Tronului dela varsta de 18 ani impliniti; el insa nu va avea vot deliberativ decat la varsta de 25 ani impliniti;
b) Mitropolitii tarii;
c) Episcopii eparhioti ai Bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor tarii;
d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor tarii si reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi; precum si reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat;
e) Presedintele Academiei Romane. Mandatul acestor senatori inceteaza odata cu calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul.
Art. 73. – Devin senatori de drept:
a) Fostii Presedinti de Consiliu, intru cat vor avea o vechime de patru ani ca Presedinti de Consiliu titulari, si fostii Ministri avand o vechime de cel putin sase ani intr’una sau mai multe guvernari;
b) Fostii Presedinti ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat aceasta demnitate cel putin in cursul a opt sesiuni ordinare;
c) Fostii Senatori si Deputati alesi in cel putin zece legislaturi independent de durata lor;
d) Fostii Primi-Presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie car au ocupat aceasta functiune sau pe aceea de Presedinte la Casatie cinci ani;
e) Generalii de rezerva si in retragere:
1. Cari vor fi exercitat comanda unei armate in fata inamicului, ca titulari, cel putin 3 luni.
2. Cari au indeplinit functiunea de Sef al marelui Stat-Major, sau de inspector general de armata (comandant de armata), in timp de pace, cel putin patru ani.
Numarul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luati in ordinea vechimei, la vacante existente;
f) Fostii Presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si Alba-Iulia, cari au declarat Unirea.
Art. 74. – Verificarea indeplinirii conditiunilor senatorilor de drept se face de o comisiune compusa din Presedintii sectiunilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sub presedintia Primului-Presedinte al acestei Inalte Curti.
Constatarea se face din oficiu, la cererea Presedintelui Senatului sau a acelora cari au dreptul.
Presedintele Senatului inscrie senatorii de drept pe baza incheierii Comisiunii. Senatul poate discuta si semnala Comisiunii, spre rectificare, erorile constatate in stabilirea drepturilor.
Art. 75. – Spre a fi eligibil la Senat se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice;
c) A avea varsta de 40 ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania.
Aceste conditiuni, afara de varsta, se cer si senatorilor de drept.
SECTIUNEA III
Despre Consiliul legislativ
Art. 76. – Se infiinteaza un Consiliu legislativ, a carui menire este sa ajute in mod consultativ la facerea si coordonarea legilor, emanand fie dela puterea executiva, fie din initiativa parlamentara, cat si la intocmirea regulamentelor generale de aplicarea legilor.
Consultarea Consiliului legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de legi, afara de cele cari privesc creditele bugetare; daca insa, intr’un termen fixat de lege, Consiliul legislativ nu-si da avizul sau, Adunairile pot proceda la discutarea si aprobarea proiectelor.
O lege speciala va determina organizarea si modul de functionare al Consiliului legislativ.
CAPITOLUL II
Despre Rege si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Rege
Art. 77. – Puterile constitutionale ale Regelui sunt creditare in linie coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.
Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.
Art. 78. – In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite in articolul precedent.
Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s’ar mai gasi in vieata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul sau dintr’o dinastie suverana din Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79.
Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 79. – La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr’o singura Adunare, chiar fara convocare, si cel mai tarziu pana in opt zile dela intrunirea lor aleg un Rege dintr’o dinastie suverana din Europa occidentala.
Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea procede la aceasta alegere.
La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua zi, la amiazi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor.
Daca Adunarile s’ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator.
In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la suirea Regelui pe Tron.
In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.
Art. 80. – La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocare cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii.
Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 81. – Dela data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului sau la Tron puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele poporului roman, de ministri, intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 82. – Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniti.
La suirea sa pe Tron, el va depune mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite urmatorul juramant: “Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului roman, a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului”.
Art. 83. – Regele, in vieata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la art. 79 din Constitutiunea de fata.
Regenta va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului in timpul minoritatii lui.
Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s’ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele prescrise la art. 79 din Constitutiunea de fata.
Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 82 din Constitutiunea de fata.
Art. 84. – Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile.
Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.
Art. 85. – Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii in timpul Regentei.
Art. 86. – Regele nu va putea fi totdeodata si Seful unui alt Stat fara consimtimantul Adunarilor.
Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membrii cari le compun, si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.
Art. 87. – Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.
Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.
Art. 88. – Regele numeste si revoaca pe ministrii sai.
El sanctioneaza si promulga legile.
El poate refuza sanctiunea sa.
El are dreptul de amnistie in materie politica.
Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor.
El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei.
El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.
El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.
El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor.
El este capul puterii armate.
El confera gradele militare in conformitate cu legea.
El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi.
El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale.
El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.
Art. 89. – Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecareia Domnii.
Art. 90. – La 15 Octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai inainte.
Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni.
Regele deschide sesiunea prin un Mesaj, la care Adunarile fac raspunsurile lor.
Regele pronunta inchiderea sesiunii.
El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni.
Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate depasi termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceeas sesiune fara consimtimantul Adunarilor.
Art. 91. – Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutiune.
CAPITOLUL III
Despre ministri
Art. 92. – Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui, in modul stabilit prin Constitutiune.
Art. 93. – Ministrii intruniti alcatuesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri, de acela care a fost insarcinat de Rege cu formarea guvernului.
Departamentele ministeriale si subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si desfiinta decat prin lege.
Art. 94. – Nu poate fi ministru decat cel care este roman sau cel care a dobandit naturalizarea.
Art. 95. – Nici un membru al Familiei Regale nu poate fi ministru.
Art. 96. – Daca ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte la desbaterea legilor, fara a avea insa si dreptul de a vota.
La desbaterile Adunarilor prezenta cel putin a unui ministru e necesara.
Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberatiunile lor.
Art. 97. – In nici un caz ordinul verbal sau in scris al Regelui nu poate apara pe ministru de raspundere. Art. 98. – Fiecare din ambele Adunari, precum si Regele au dreptul de a cere urmarirea ministrilor si a-i trimite inaintea Inaltei Curti de casatie si justitie, care singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca, afara de cele ce se vor statornici prin legi in ceeace priveste exercitiul partii vatamate si inceeace priveste crimele si delictele comise de ministri afara de exercitul functiunii lor.
Punerea sub urmarire a ministrilor de catre Corpurile legiuitoare nu se poate rosti decat prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.
Instructiunea se va face de o comisiune a inaltei Curti de casatie, compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni-unite. Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu urmarirea.
Acuzarea, inaintea inaltei Curti de casatie si justitie, se va sustine prin ministerul public.
Legea responsabilitatii ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile ministrilor.
Art. 99. – Orice parte vatamata de un decret sau o dispozitiune semnata sau contrasemnata de un ministru care violeaza un text expres al Constitutiunii sau al unei legi, poate cere Statului, in conformitate cu dreptul comun, despagubiri banesti pentru prejudiciul cauzat.
Fie in cursul judecatii, fie dupa pronuntarea hotaririi, ministrul poate fi chemat, dupa cererea Statului, in urma votului unuia din Corpurile legiuitoare, inaintea instantelor ordinare, la raspundere civila pentru dauna pretinsa sau suferita de Stat.
Actul ilegal al ministrului nu descarca de raspundere solidara pe functionarul care a contrasemnat, decat in cazul cand acesta a atras atentia Ministrului, in scris.
Art. 100. – Se vor putea infiinta Subsecretariate de Stat.
Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor.
CAPITOLUL IV
Despre puterea judecatoreasca
Art. 101. – Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat numai in puterea unei anume legi.
Comisiuni si tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire si sub nici un fel de cuvant in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.
Art. 102. – Pentru intregul Stat roman este o singura Curte de casatie si justitie.
Art. 103. – Numai Curtea de casatie in sectiuni-unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constitutiunii. Judecata asupra inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat.
Curtea de casatie se va rosti ca si in trecut asupra conflictelor de atributiuni.
Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.
Art. 104. – Judecatorii sunt inamovibili in conditiunile speciale pe cari legea le va fixa.
Art. 105. – Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele politice si de presa, afara de cazurile statornicite prin Constitutiunea de fata.
Actiunea pentru daune-interese rezultand din fapte si delicte de presa nu se poate intenta decat inaintea aceleeas jurisdictiuni de competinta careia este delictul.
Art. 106. – Justitia militara se organizeaza prin osebita lege.
Art. 107. – Autoritati speciale de orice fel, cu atributiuni de contencios administrativ, nu se pot infiinta.
Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale.
Cel vatamat in drepturile sale, fie printr’un act administrativ de autoritate, fie printr’un act de gestiune facut cu calcarea legilor si a regulamentelor, fie prin rea vointa a autoritatilor administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la instantele judecatoresti pentru recunoasterea dreptului sau.
Organele puterii judiciare judeca daca actul este ilegal, il pot anula sau pot pronunta daune civile pana la data restabilirii dreptului vatamat, avand si caderea de a judeca si cererea de despagubire, fie contra autoritatii administrative chemate in judecata, fie contra functionarului vinovat.
Puterea judecatoreasca nu are cadere de a judeca actele de guvernamant, precum si acele de comandament cu caracter militar.
CAPITOLUL V
Despre institutiunile judetene si comunale
Art. 108. – Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
Aceste legi vor avea de baza descentralizarea administrativa.
Membrii consiliilor judetene si consiliilor comunale sunt alesi de catre cetatenii romani prin votul universal, egal, direct, secret, obligatoriu si cu reprezentarea minoritatii, dupa formele prevazute de lege. La acestia se vor putea adauga prin lege si membri de drept si membri cooptati. Intre membrii cooptati pot fi si femei majore.
TITLUL IV
DESPRE FINANTE
Art. 109. – Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi.
Art. 110. – Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului, judetelor, comunelor si institutiunilor publice cari indeplinesc servicii de Stat.
Art. 111. – Orice sarcina sau impozit judetean sau comunal nu se poate aseza decat cu invoirea consiliilor judetene sau comunale in limitele stabilite de lege.
Art. 112. – Nu se pot statornici privilegiuri in materii de impozite.
Nici o exceptiune sau micsorare de impozit nu se poate statornici decat prin o lege.
Monopoluri nu se pot constitui decat numai prin lege si exclusiv in folosul Statului, judetelor si comunelor.
Art. 113. – Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tezaurului public nu se poate acorda decat in virtutea unei legi.
Art. 114. – In frecare an Adunarea deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul.
Toate veniturile sau cheltuelile Statului trebuiesc trecute in buget si in socoteli.
Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Art. 115. – Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuelilor Statului se va exercita de Curtea de conturi, care supune in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al bugetului trecut, semnaland totdeodata neregulile savarsite de ministri in aplicarea bugetului.
Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarii deputatilor cel mai tarziu in termen de doi ani dela incheierea fiecarui exercitiu.
Art. 116. – Pentru toata Romania este o singura Curte de conturi.
Art. 117. – Toate fondurile provenite din Case speciale, si de cari guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie sa fie cuprinse in bugetul general al veniturilor Statului.
Art. 118. – Legile financiare se publica in Monitorul Oficial ca si celelalte legi si regulamente de administratiune publica.
TITLUL V
DESPRE PUTEREA ARMATA
Art. 119. – Tot Romanul, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, face parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale.
Puterea armata se compune din: armata activa cu cadrele ei permanente, rezerva ei si militiile.
Art. 120. – Gradele, decoratiunile si pensiunile militarilor nu se pot lua decat numai in virtutea unei sentinte judecatoresti si in cazurile determinate de legi.
Art. 121. – Contingentul armatei se voteaza pentru fiecare an de ambele Corpuri legiuitoare.
Art. 122. – Se va infiinta un Consiliu superior al apararii tarii, care va ingriji, in mod permanent, de masurile necesare pentru organizarea apararii nationale.
Art. 123. – Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa in serviciul Statului, nici nu poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in puterea unei anume legi.
TITLUL VI
DISPOZITIUNI GENERALE
Art. 124. – Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben si Rosu, asezate vertical.
Art. 125. – Resedinta guvernului este in Capitala tarii.
Art. 126. – Limba romaneasca este limba oficiala a Statului roman.
Art. 127. – Nici un juramant nu se poate impune cuiva decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui.
Art. 128. – Constitutiunea de fata nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte. In caz de pericol de Stat se poate prin lege institui starea de asediu generala sau partiala.
TITLUL VII
DESPRE REVIZUIREA CONSTITUTIUNII
Art. 129. – Constitutiunea poate fi revizuita in total sau in parte din initiativa Regelui sau oricareia din Adunarile legiuitoare.
In urma acestei initiative ambele Adunari, intrunite separat, se vor rosti cu majoritate absoluta, daca este locul ca dispozitiunile constitutionale sa fie revizuite.
Indata ce necesitatea revizuirii a fost admisa, ambele Corpuri legiuitoare aleg din sanul lor o comisiune mixta, care va propune textele din Constitutiune ce urmeaza a fi supuse revizuirii.
Dupa ce raportul acestei comisiuni va fi citit in fiecare Adunare, de doua ori in interval de cincisprezece zile, ambele Adunari intrunite la un loc, sub presedintia celui mai in varsta dintre Presedinti, in prezenta a cel putin doua treimi din totalitatea membrilor ce le compun, cu majoritate de doua treimi, stabilesc in mod definitiv cari anume articole vor fi supuse revizuirii.
In urma acestui vot Adunarile sunt de drept dizolvate si se va convoca corpul electoral in termenul prescris de Constitutiune.
Art. 130. – Adunarile cele noui proced in acord cu Regele la modificarea punctelor supuse revizuirii.
In acest caz Adunarile nu pot delibera daca cel putin doua treimi a membrilor din cari se compun nu sunt prezenti si nici o schimbare nu se poate adopta daca nu va intruni cel putin doua treimi ale voturilor.
Adunarile alese pentru revizuirea Constitutiunii au o durata constitutionala obisnuita si, in afara de modificarea Constitutiunii, ele functioneaza si ca Adunari legiuitoare ordinare.
Daca Adunarile de revizuire nu-si pot indeplini misiunea, nouile Adunari vor avea acelas caracter.
TITLUL VIII
DISPOZITIUNI TRANSITORII SI SUPLIMENTARE
Art. 131. – Sunt si raman cu caracter constitutional dispozitiunile din legile agrare privitoare la pamanturile cultivabile, padurile si baltile expropriabile in total sau in parte, la starea lor juridica, la subsol, la pretuire, la modul de plata, etc., asa precum sunt formulate in articolele de mai jos ale fiecareia din legile agrare si cari articole, in intregul lor, fac parte integranta din prezenta Constitutiune si ca atare nu se pot modifica decat cu formele prevazute pentru revizuirea Constitutiunii, si anume:
a) Art. 1 (unu) alin. II, art. 2 (doi), 3 (trei) alin. I, art. 4 (patru), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 13 (treisprezece), 14 (patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece), 21 (douazeci si unu), 23 (douazeci si trei), 32 (treizeci si doi), 36 (treizeci si sase) si 69 (sasezeci si noua) din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea (vechiul Regat) din 17 Iulie 1921;
b) Art. 2 (doi), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 16 (sasesprezece), 45 (patruzeci si cinci), 46 (patruzeci si sase), 47 (patruzeci si sapte), 48 (patruzeci si opt), 49 (patruzeci si noua), 50 (cincizeci) si 53 (cincizeci si trei) din legea pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie 1920;
c) Art. 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 14 (patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece), 22 (douazeci si doi), 24 (douazeci si patru), 32 (treizeci si doi), 50 (cincizeci) si 85 (optzeci si cinci) din legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures din 30 Iulie 1921;
d) Art. 2 (doi), 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci) punctul a alin. I, art. 6 (sase), 7 (sapte), 9 (noua), 10 (zece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 29 (douazeci si noua), 31 (treizeci si unu) si 55 (cincizeci si cinci) din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921.
Art. 132. – In scop de a se satisface trebuintele normale de lemne de foc si de constructie ale populatiei rurale din vechiul Regat, Basarabia si Bucovina, Statul e dator ca din padurile sale din campie, deal sau munte sa destine suprafetele necesare in acest scop.
In vechiul Regat si in Bucovina, acolo unde Statul nu ar avea paduri, intr’o raza de douazeci kilometri de centrul comunei, pentru satisfacerea trebuintelor mai sus aratate, el prin derogare dela art. 7 lit. c si art. 8 lit. a, b si c din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea din 17 Iulie 1921 si dela art. 5, punctul a, alin. IV si dela art. 6 si 7 din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, va putea expropria din padurile persoanelor juridice fie publice, fie private, cari s’ar afla in aceasta raza si numai in lipsa acestora, va expropria proportional din padurile tuturor proprietarilor particulari, aflate in aceasta raza, insa numai in limita acestor trebuinte si in toate cazurile cu respectul unei suprafete intangibile de una suta hectare de fiecare proprietate.
Nu sunt expropriabile, oricare ar fi proprietarul, padurile replantate sau in curs de replantare.
Contractele de vanzare spre exploatare a padurilor expropriabile cari vor fi in vigoare in momentul exproprierii, se vor respecta.
Padurile astfel expropriate raman in proprietatea Statului si se vor administra si exploata de dansul spre a satisface potrivit legii si in prima linie nevoile de mai sus.
Exproprierea acestor paduri se va face cu dreapta si prealabila despagubire fixata de justitie.
Modul de expropriere va fi regulat prin lege speciala.
Art. 133. – Se ratifica decretele-legi: No. 3.902 din 29 Decemvrie 1918, publicat in Monitorul Oficial No. 223 din 30 Decemvrie 1918, privitor la acordarea drepturilor cetatenesti; No. 2.085 din 22 Mai 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 33 din 28 Mai 1919, si No. 3.464 din 12 August 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 93 din 13 August 1919, privitoare la incetatenirea evreilor cari locuiau in vechiul Regat.
Deasemenea se ratifica si toate decretele-legi de incetatenire individuala, cari s’au facut inaintea decretelor specificate mai sus.
Evreii, locuitori din vechiul Regat, cari nu’si vor fi regulat incetatenirea in termenul prevazut de decretul-lege No. 3.464 din 12 August 1919, vor putea face declaratiunile de incetatenire conform decretului-lege No. 2.085 din 22 Mai 1919, in termen de trei luni dela promulgarea acestei Constitutiuni.
Art. 134. – Pana la facerea unei legi de organizarea Consiliului legislativ prevazut in aceasta Constitutiune, prezentarea proiectelor de legi inaintea Corpurilor legiuitoare va continua sa se faca in conformitate cu legile si regulamentele azi in vigoare.
Art. 135. – Pana la promulgarea legii speciale bazata pe principiile din prezenta Constitutiune, legile relative la organizarea si judecarea contenciosului administrativ raman in vigoare.
Art. 136. – O lege speciala va fixa lista civila a Intaiului Rege al Romaniei intregite.
Art. 137. – Se vor revizui toate codicile si legile existente in diferitele parti ale Statului roman spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de fata si asigura unitatea legislativa.
Pana atunci ele raman in vigoare.
Din ziua promulgarii Constitutiunii, sunt insa desfiintate acele dispozitiuni din legi, decrete, regulamente si orice alte acte contrarii celor inscrise in prezenta Constitutiune.
Art. 138. – Actualele Adunari nationale dupa promulgarea prezentei Constitutiuni pot functiona pana la expirarea mandatului lor legal.
In acest timp ele vor trebui sa faca, pe baza principiilor din aceasta Constitutiune, legea electorala.
Pana la facerea acestei legi, decretele-legi electorale raman in vigoare.

CONSTITUŢIA
României din 1938

Textul actului publicat în M.Of. nr. 48/27 feb. 1938

TITLUL I
Despre teritoriul Romaniei
Art. 1. – Regatul Romaniei este un Stat National, unitar si indivizibil.
Art. 2. – Teritoriul Romaniei este inalienabil.
Art. 3. – Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de semintie straina.
TITLUL II
Despre datoriile si drepturile Romanilor
CAPITOLUL 1
Despre datoriile Romanilor
Art. 4. – Toti Romanii, fara deosebire de origine etnica si credinta religioasa, sunt datori: a socoti Patria drept cel mai de seama temei al rostului lor in viata, a se jertfi pentru apararea integritatii, independentei si demnitatii ei; a contribui prin munca lor la inaltarea ei morala si propasirea ei economica; a indeplini cu credinta sarcinile obstesti ce li se impun prin legi si a contribui de buna voie la implinirea sarcinilor publice, fara de care fiinta Statului nu poate vietui.
Art. 5. – Toti cetatenii romani, fara deosebire de origine etnica si credinta religioasa, sunt egali inaintea legii, datorandu-i respect si supunere.
Nimeni nu se poate socoti dezlegat de indatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credintei sale religioase sau de orice altfel.
Art. 6. – Nu se admite in Statul Roman nici o deosebire de clasa sociala.
Privilegiile in asezarea darilor sunt oprite. Micsorarile si maririle de impozite nu pot fi decat generale si statornicite prin legi.
Art. 7. – Nu este ingaduit nici unui Roman a propovadui prin viu grai sau in scris schimbarea formei de guvernamant a Statului, impartirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasa.
Art. 8. – Este oprit preotilor, de orice rit si credinta religioasa, a pune autoritatea lor spirituala in slujba propagandei politice, atat in locasurile destinate cultului si functiunilor oficiale, cat si in afara de ele.
Propaganda politica, in locasurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestatiunilor religioase, nu este ingaduita nimanui.
Orice asociatiune politica pe temeiuri ori pretexte religioase este oprita.
In afara de persoanele, de conditiunile si de formele prevazute in legi, nimeni nu poate lua ori presta juraminte de credinta.
Art. 9. – Romanul care, fara prealabila autorizatie a Guvernului, va intra in orice serviciu al unui Stat strain, sau se va alatura pe langa o corporatie militara straina, pierde de plin drept cetatenia romana.
Supunerea, pentru oricat timp si din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protectie straina, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetateniei romane.
Nationalitatea romana pierduta in conditiunile aici aratate nu se poate redobandi decat prin naturalizare.
CAPITOLUL 2
Despre drepturile Romanilor
Art. 10. – Romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea muncii, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile din care decurg drepturi in conditiunile statornicite prin legi.
Art. 11. – Nationalitatea romana se dobandeste prin casatorie, prin filiatiune, prin recunoastere si prin naturalizare.
Naturalizarea se acorda prin lege in mod individual; ea nu are efect retroactiv. Sotia profita de naturalizarea sotului si copiii minori de aceea a parintilor.
Art. 12. – Libertatea individuala este garantata.
Nimeni nu poate fi urmarit sau perchezitionat, decat in cazurile si dupa formele stabilite de lege.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat si comunicat in momentul arestarii, sau cel mai tarziu in 24 ore dupa arestare.
In caz de vina vadita ori de urgenta, detinerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite si comunica in 24 ore, conform alineatului precedent.
Art. 13. – Nimeni nu poate fi sustras, in contra vointei sale, de la judecatorii pe care ii da legea.
Art. 14. – Domiciliul este inviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de autoritatile competente, in cazurile si potrivit formelor stabilite de lege.
Art. 15. – Pedeapsa cu moartea se aplica in timp de razboi potrivit codului de justitie militara.
Consiliul de Ministri va putea decide aplicarea dispozitiunilor din alineatul precedent si in timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei Regale, Sefilor Statelor straine si demnitarilor Statului din mobile in legatura cu exercitiul functiunilor ce le sunt incredintate, precum si in cazurile de talharie cu omor si asasinat politic.
Art. 16. – Proprietatea de orice natura, precum si creantele atat asupra particularilor cat si asupra Statului, sunt inviolabile si garantate ca atare.
Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, dupa normele prevazute in legi.
Bunurile care fac parte din domeniul public sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si cu formele stabilite prin lege. Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor, afara de cazurile de inalta tradare si delapidare de bani publici.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie conform legilor. Prin cauza de utilitate publica nu se poate intelege decat aceea care este de natura a folosi in acelasi timp tuturor si fiecaruia in mod actual ori eventual.
In afara de cazurile de utilitate publica pentru apararea nationala, pentru lucrarile de interes militar, sanitar, cultural, pentru cai de comunicatii terestre, nautice ori aeriene, pentru piete si lucrari publice prevazute in legile actuale, nici un alt caz nu se poate stabili decat prin legi votate de ambele Adunari cu majoritate de doua treimi.
Art. 17. – Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci comune, carierele de materiale de constructii si depozitele de turba, fara prejudiciul drepturilor dobandite de Stat pe baza legilor anterioare. O lege a minelor va determina normele si conditiunile de punere in valoare a acestor bunuri, va fixa drepturile proprietarului care vor fi de cel putin 50% din redeventa si din pretul la hectar al concesiunii si va arata, totodata, putinta si masura in care acestia vor participa la exploatarea acestor bogatii. Drepturile castigate in favoarea Statului pe baza actelor de concesiune incheiate pana in prezent se respecta.
Art. 18. – Drumurile mari si mici, ulitele care sunt in sarcina Statului, Judetelor, Municipiilor si Comunelor, fluviile si raurile navigabile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s-a retras apa marii, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele, spatiul atmosferic, apele producatoare de forte motrice de folos obstesc si in deobste toate bunurile care nu sunt proprietate particulara, sunt considerate ca dependinte ale domeniului public.
Art. 19. – Libertatea constiintei este absoluta.
Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune, intru cat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si Sigurantei Statului.
Biserica ortodoxa crestina si cea greco-catolica sunt biserici romanesti. Religia crestina ortodoxa fiind religia marei majoritati a Romanilor, biserica ortodoxa este biserica dominanta in Statul Roman, iar cea greco-catolica are intaietate fata de celelalte culte.
Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarhie straina, pastrandu-si insa unitatea, in privinta dogmelor, cu biserica ecumenica a Rasaritului.
Chestiunile spirituale si canonice ale bisericii ortodoxe romane tin de o singura autoritate sinodala centrala.
Raporturile dintre diferitele culte si Stat sunt de domeniul legilor speciale.
Art. 20. – Actele starii civile sunt de atributia legii civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea religioasa, care este obligatorie pentru toti membrii cultelor.
Art. 21. – Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legi speciale si intru cat nu va fi contrar bunelor moravuri, ordinei publice si intereselor de Stat.
Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant va fi gratuit.
Art. 22. – Constitutia garanteaza fiecaruia, in limitele si conditiunile legii, libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace.
Art. 23. – Secretul scrisorilor, telegramelor si convorbirilor telefonice este inviolabil. Se excepteaza azurile in care justitia e datoare sa se informeze conform legii.
Art. 24. – Cetatenii romani au dreptul a se aduna pasnici si fara arme pentru a trata tot felul de chestiuni, conformandu-se legilor care reguleaza exercitiul acestui drept.
Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile publice ori in aer liber, sunt supuse legilor si oranduirilor politienesti.
Art. 25. – Oricine are dreptul a se adresa prin petitiuni, subscrise de una sau mai multe persoane, la autoritatile publice, insa numai in numele celor subscrisi.
Autoritatile constituite au singure dreptul sa adreseze petitiuni in nume colectiv.
Art. 26. – Cetatenii romani au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor.
Dreptul de libera asociatiune nu implica dreptul de a crea persoane juridice. Conditiunile in care se acorda personalitatea juridica se stabilesc prin lege.
Art. 27. – Numai cetatenii romani sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice, civile si militare, tinandu-se seama de caracterul majoritar si creator de Stat al Natiunii Romane.
Supusii straini nu pot ocupa atari functiuni, decat in cazurile statornicite prin legi.
Strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de protectiunea data de legi persoanelor si averilor in genere.
Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile.
Art. 28. – Decoratiunile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.
Insignele, emblemele, medaliile, precum si uniformele de orice fel, nu pot fi create, nici atribuite, nici purtate fara legiuita incuviintare.
TITLUL III
Despre puterile Statului
Art. 29. – Toate puterile Statului emana de la Natiunea Romana.
Ele insa nu se pot exercita decat prin delegatiune si numai dupa principiile si regulile asezate in Constitutia de fata.
Art. 30. – Regele este Capul Statului.
Art. 31. – Puterea legislativa se exercita de Rege prin Reprezentatiunea Nationala care se imparte in doua Adunari: Senatul si Adunarea Deputatilor.
Regele sanctioneaza si promulga legile.
Inainte de a i se da sanctiunea regala, legea nu e valabila.
Regele poate refuza sanctiunea.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale, decat dupa ce va fi fost discutata si votata de majoritatea ambelor Adunari.
Promulgarea legilor votate de ambele Adunari se va face prin ingrijirea Ministrului de Justitie care este si pastratorul Marelui Sigiliu al Statului.
Initiativa legilor este data Regelui. Fiecare din cele doua Adunari pot propune din initiativa proprie numai legi in interesul obstesc al Statului.
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.
Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarit prin ele.
Art. 32. – Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita prin Guvernul Sau in modul stabilit prin Constitutie.
Art. 33. – Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.
Hotaririle judecatoresti se pronunta in virtutea legii.
Ele se executa in numele Regelui.
CAPITOLUL 1
Despre Rege
Art. 34. – Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboritoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu excluziunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.
Coboritorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului. Art. 35. -In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii Sai, sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent.
Daca nici unul din frati sau coboritorii lor nu s-ar gasi in viata, sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul Sau dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala, cu primirea Reprezentatiunii Nationale data in forma prescrisa de Art. 36.
Daca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 36. – In caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr-o singura Adunare chiar fara convocare si, cel mai tarziu pana in opt zile de la intrunirea lor, aleg un Rege dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala.
Prezenta a trei patrimi din membri care compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea purcede la aceasta alegere. In caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus descris, atunci in a noua zi la amiaza Adunarile intrunite vor pasi la alegere, oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor.
Daca Adunarile s-ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator.
In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Regala compusa din trei persoane, care va exercita puterile Regale pana la suirea Regelui pe Tron.
In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.
Art. 37. – La moartea Regelui Adunarile se intrunesc chiar fara convocare, cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii.
Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai dinainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare, pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora care au a le inlocui.
Art. 38. – De la data mortii Regelui si pana la depunerea Juramantului succesorului Sau la Tron, puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate in numele Natiunii Romane de Ministrii intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate. Art. 39. -Regele este major la varsta de 18 ani impliniti.
La suirea Sa pe Tron El va depune mai intai in sanul Adunarilor intrunite urmatorul Juramant: «Jur a pazi Constitutia si legile Natiunii Romane, a mentine drepturile ei nationale si integritatea teritoriului».
Art. 40. – Regele poate numi un Regent si doi Supleanti care, dupa moartea Lui, sa exercite puterile Regale in timpul minoritatii succesorului Sau.
Aceasta numire se face cu primirea Reprezentatiunii Nationale, data in forma prescrisa de Art. 36 din Constitutia de fata.
Regentul va exercita totodata si tutela Regelui minor.
Daca la moartea Regelui, Regentul nu s-ar gasi numit si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi pe Regent si pe cei doi Supleanti, procedand dupa formele prescrise de Art. 36 din Constitutia de fata.
Regentul si supleantii Sai nu intra in functiune decat dupa ce vor depus inaintea ambelor Adunari intrunite, juramantul prescris de Art. 39 din Constitutia de fata.
In caz de deces al Regentului, Supleantul cel mai in varsta ii va lua de drept locul, procedandu-se conform celor stabilite la alineatul precedent pentru alegerea unui nou Supleant.
Art. 41. – Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, Principele Mostenitor major, singur, ia de drept Regenta. In cazul in care Principele Mostenitor ar fi minor, Consiliul de Ministri, dupa ce s-a constatat legalmente imposibilitatea de a domni, convoaca indata Adunarile Legiuitoare reunite pentru a decide.
Art. 42. – Nici o modificare nu se poate face Constitutiei in timpul Regentei.
Art. 43. – Regele nu va putea fi totodata si Seful unui alt Stat fara consimtamantul Adunarilor.
Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect, daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membri care le compun si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.
Art. 44. – Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii Lui sunt raspunzatori.
Actele de Stat ale Regelui vor fi contrasemnate de un Ministru care, prin aceasta insasi, devine raspunzator de ele.
Se excepteaza numirea Primului Ministru care nu va fi contrasemnata.
Art. 45. – Regele convoaca Adunarile Legiuitoare cel putin odata pe an, deschizand sesiunea prin mesaj, la care Adunarile prezinta raspunsul lor.
Regele pronunta inchiderea sesiunii.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunari de odata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor si a noilor Adunari.
Regele poate amana Adunarile. Ele se intrunesc de plin drept la implinirea unui an de la data amanarii, daca intre timp nu au mai fost convocate.
Art. 46. – Regele numeste si revoaca pe Ministrii Sai.
El are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceea ce se statorniceste in privinta Ministrilor.
El nu poate suspenda cursul urmaririi sau judecarii, nici a interveni prin nici un mod in administrarea justitiei.
El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.
El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.
El face regulamentele necesare pentru executarea legilor, fara sa poata modifica legile si scuti pe cineva de executarea lor.
El poate, in timpul cand Adunarile Legiuitoare sunt dizolvate si in intervalul dintre sesiuni, sa faca in orice privinta Decrete cu putere de lege, care urmeaza a fi supuse Adunarilor spre ratificare la cea mai apropiata a lor sesiune.
El este Capul Ostirii.
El are dreptul de a declara razboiul si de a incheia pacea.
El confera gradele militare in conformitate cu legea.
El confera decoratiunile romane.
El acrediteaza Ambasadorii si Ministrii Plenipotentiari pe langa Sefii Statelor Straine.
El are dreptul de a bate moneta, conform unei legi speciale.
El incheie, cu Statele Straine, tratatele politice si militare. Conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si altele asemenea de El incheiate, pentru a avea putere de lege in interior trebuie sa fie insa supuse Adunarilor Legiuitoare si aprobate de ele.
Art. 47. – Lista civila se hotaraste prin lege.
CAPITOLUL 2
Despre Reprezentarea Nationala
Art. 48. – Membrii Adunarilor Legiuitoare reprezinta Natiunea si nu-si exercita mandatul decat dup depunerea legiuitului juramant.
Art. 49. – Fiecare Adunare determina prin regulamentul sau modul dupa care se constituie si isi exercita atributiunile.
Art. 50. – Validarea alegerilor pentru ambele Adunari si verificarea titlurilor membrilor apartinand fiecareia din ele, se face de Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de data fixata pentru intrunirea Adunarilor.
Art. 51. – Nimeni nu poate fi totodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.
Art. 52. – Deputatii si Senatorii, numiti de puterea executiva intr-o functiune salariata pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanti ai Natiunii.
Aceasta dispozitiune nu se aplica Ministrilor si Subsecretarilor de Stat.
Art. 53. – Membrii Adunarilor Legiuitoare nu pot apara interese particulare impotriva Statului; ei nu pot face parte din Consiliile de administratie ale intreprinderilor care au contractat cu Statul, Judetele sau Comunele.
Art. 54. – Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor afara de cazurile statornicite in altfel prin Constitutie. In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa.
Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in apelul nominal.
Art. 55. – Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa Ministrilor intrebari la care acestia sunt obligati a raspunde in termenul prevazut de regulament.
Art. 56. – Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit pentru opiniunile si voturile de el emise in cursul exercitiului mandatului.
Art. 57. – Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa fie urmarit sau arestat pentru vine penale, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.
Detentiunea sau urmarirea vreunuia din membrii Adunarilor este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.
Art. 58. – Fiecare din Adunari delibereaza si hotaraste separat, afara de cazurile anume aratate in Constitutia de fata.
Art. 59. – Politia Adunarilor se exercita de Presedintele fiecareia din ele care, singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate da ordine garzii respective.
Art. 60. – Diurnele Deputatilor si Senatorilor se stabilesc prin lege.
SECŢIUNEA I
Despre Adunarea Deputatilor
Art. 61. – Adunarea Deputatilor se compune din Deputati alesi de cetatenii romani, care au varsta de 30 ani impliniti si practica efectiv o indeletnicire intrand in vreuna din urmatoarele trei categorii:
1. Agricultura si munca manuala;
2. Comertul si industria;
3. Ocupatiuni intelectuale.
Alegerea se face cu vot secret, obligator si exprimat prin scrutin uninominal, pe circumscriptiuni care sa asigure reprezentarea felului de indeletnicire a alegatorilor.
Legea electorala va fixa circumscriptiunile si va statornici dupa normele mai sus impuse, conditiunile cerute pentru a fi alegator, pentru barbati si femei, incapacitatile, decaderile, incompatibilitatile, procedura votarii si garantiile libertatii alegerilor precum si numarul deputatilor.
Durata mandatului este de sase ani.
Art. 62. – Spre a fi eligibil in Adunarea Deputatilor se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice si a practica efectiv indeletnicirea respectiva a uneia din cele trei categorii aratate in articolul precedent, pe ai carei alegatori urmeaza a-i reprezenta;
c) A avea varsta de 30 ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania.
Incapacitatile, decaderile temporare ori definitive si incompatibilitatile, se vor stabili prin legea electorala.
SECŢIUNEA II
Despre Senat
Art. 63. – Senatul se compune din Senatori numiti de Rege, din Senatori de drept si din Senatori alesi cu vot obligator, secret si exprimat prin scrutin uninominal de membrii corpurilor constituite in Stat, in numarul si conditiunile, pentru alegatorii si eligibilii, barbati si femei, ce se vor stabili prin legea electorala. Proportia Senatorilor numiti in raport cu cei alesi este de jumatate.
Art. 64. – Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica:
a) Mostenitorul Tronului de la varsta de 18 ani impliniti;
b) Toti Principii Familiei Regale, majori;
c) Patriarhul si Mitropolitii Tarii;
d) Episcopii eparhioti ai bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor Tarii;
e) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor Tarii si reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi;
f) Actualii Senatori de drept recunoscuti pana la data promulgarii prezentei Constitutii.
Mandatul Senatorilor de drept, enumerati la paragrafele a – e inclusiv, inceteaza odata cu calitatea sau demnitatea in virtutea careia il detin.
Durata mandatelor Senatorilor numiti si alesi va fi de noua ani. Mandatele Senatorilor alesi se reinoiesc din trei in trei ani de la data depunerii juramantului prevazut de Art. 48 din Constitutie, in proportie de o treime. Ultima treime neiesita la sorti pentru reinoire pastreaza mandatele pana la expirarea termenului de noua ani.
Pentru mandatele iesite la sorti se va proceda la noi alegeri conform legii electorale.
CAPITOLUL 3
Despre Guvern si Ministri
Art. 65. – Guvernul se compune din Ministri si Subsecretari de Stat.
Ministrii exercita puterea executiva in numele Regelui, in conditiunile stabilite de Constitutie si pe a lor raspundere.
Ministrii au raspundere politica numai fata de Rege.
Art. 66. – Ministrii intruniti alcatuiesc Consiliul de Ministri, care este prezidat de acel care a fost insarcinat de Rege cu formarea Guvernului si care poarta titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri.
Departamentele Ministeriale si Subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si desfiinta decat prin lege.
Art. 67. – Nu poate fi Ministru decat cel care este roman de cel putin trei generatii. Se excepteaza acei care au fost Ministri pana acum.
Art. 68. – Membrii Familiei Regale nu pot fi Ministri.
Art. 69. – Ministrii si Subsecretarii de Stat care nu sunt Membri ai Adunarilor pot lua parte la dezbaterea legilor dar nu pot vota; Adunarile pot cere prezenta Ministrilor la deliberarile lor.
Dezbaterile nu pot incepe fara prezenta unui Ministru.
Art. 70. – Regele si fiecare din Adunari poate cere urmarirea Ministrilor si trimiterea lor in judecata Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca. In ceea ce priveste exercitiul actiunii civile a partii vatamate si in ceea ce priveste crimele si delictele comise de ei afara de exercitiul functiunii lor, sunt supusi regulelor de drept comun.
Punerea sub urmarire a Ministrilor de catre Corpurile Legiuitoare se va rosti prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.
Instructiunea se va face de o comisie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni unite. Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu urmarirea.
Acuzarea inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se va sustine de Ministerul Public.
Legea responsabilitatii Ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile Ministrilor.
Ministrii de Justitie iesiti din functiune nu pot exercita profesiunea de avocat timp de un an de la data iesirii.
Ministrii iesiti din functiune nu pot face parte din consiliile de administratie ale intreprinderii cu care au incheiat contracte in cei trei ani urmatori.
Art. 71. – Orice parte vatamata in drepturile sale printr-un decret sau dispozitiune semnata de un Ministru, cu violarea unui text expres al Constitutiei ori legilor in vigoare, poate cere Statului despagubiri banesti pentru paguba suferita, conform dreptului comun.
CAPITOLUL 4
Despre Consiliul Legislativ
Art. 72. – Consiliul Legislativ functioneaza pe baza legii sale organice.
Consultarea Consiliului Legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de legi, atat inainte cat si dupa amendarea lor in comisiuni, afara de cele care privesc creditele bugetare.
Nici un regulament pentru aplicarea legilor nu se poate face fara consultarea prealabila a Consiliului Legislativ, afara de cazul prevazut la alineatul urmator pentru proiectele de legi.
Adunarile Legiuitoare pot proceda la discutarea proiectelor de legi fara a mai astepta aprobarea Consiliului Legislativ, daca acesta nu-l da in termenul fixat de legea sa organica.
CAPITOLUL 5
Despre Puterea Judecatoreasca
Art. 73. – Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat in puterea unei legi.
Comisiuni si Tribunale extraordinare nu se pot crea, sub nici o numire si nici un cuvant, in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.
Juriul se desfiinteaza.
Art. 74. – Pentru intreg Statul Roman exista o singura Curte de Casatie si Justitie.
Art. 75. – Numai Curtea de Casatie si Justitie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea care sunt potrivnice Constitutiei. Judecata inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat.
Curtea de Casatie si Justitie se va rosti asupra conflictelor de atributiuni.
Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.
Art. 76. – Judecatorii sunt inamovibili. Inamovibilitatea se va statornici printr-o lege speciala care va interveni cel mai tarziu in termen de sase luni de la promulgarea prezentei Constitutii. In acest rastimp sanctiunile disciplinare se vor aplica prin Decret Regal.
Art. 77. – Justitia militara se organizeaza prin lege.
Art. 78. – Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale.
Puterea judecatoreasca nu are cadere sa judece actele de guvernamant precum si actele de comandament cu caracter militar.
CAPITOLUL 6
Despre Institutiunile Judetene si Comunale
Art. 79. – Institutiunile administrative sunt statornicite prin legi.
TITLUL IV
Despre Finante
Art. 80. – Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi.
Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului, Judetelor, Comunelor si Institutiunilor Publice indeplinind un serviciu de Stat.
Art. 81. – Nu se pot infiinta monopoluri decat prin lege si numai in folosul Statului, Judetelor si Comunelor.
Art. 82. – Fonduri de pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tezaurului public nu se pot infiinta decat in virtutea unei legi.
Art. 83. – In fiecare an Adunarile Legiuitoare incheie socotelile si voteaza bugetul fara a putea spori cheltuielile propuse.
Toate veniturile si cheltuielile Statului trebuiesc trecute in buget si socoteli.
Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va face fata necesitatilor serviciilor publice aplicand bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Art. 84. – Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor Statului se va exercita de Inalta Curte de Conturi, care va supune in fiecare an Adunarilor Legiuitoare un raport general asupra conturilor de gestiune ale bugetului trecut, semnaland neregulile ce ar fi savarsite de Ministri in aplicarea lui.
Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarilor Legiuitoare cel mai tarziu in termen de doi ani de la incheierea fiecarui exercitiu.
Un corp superior de control va avea misiunea de a supraveghea si examina legalitatea si corectitudinea executarii gestiunilor in toate serviciile publice.
Acest corp va functiona pe langa Presedintia Consiliului de Ministri si va lucra dupa ordinele Sefului Guvernului.
Art. 85. – Toate fondurile provenite de la Case Speciale, de care Guvernul dispune sub diferite titluri trebuiesc cuprinse in bugetul general al veniturilor Statului.
Art. 86. – Pentru toata Romania exista o singura Curte de Conturi.
Art. 87. – Delapidarea de bani publici se califica crima si se pedepseste ca atare.
TITLUL V
Despre Ostire
Art. 88. – Toti cetatenii romani sunt datori a face parte din unul din elementele ostirei, conform legilor.
Art. 89. – Gradele, decoratiunile si pensiunile militare nu pot fi retrase decat in virtutea unei sentinte judecatoresti.
Art. 90. – Contingentul ostirii se voteaza pentru fiecare an de Adunarile Legiuitoare.
Art. 91. – Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa in serviciul Statului si nu poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in virtutea unei legi.
TITLUL VI
Dispozitiuni generale
Art. 92. – Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben, Rosu, asezate vertical.
Art. 93. – Resedinta Guvernului e in Capitala Tarii.
Art. 94. – Limba romana este limba oficiala a Statului.
Art. 95. – Nici un juramant nu leaga si nu poate fi impus decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui.
Art. 96. – Constitutia de fata nu poate fi suspendata nici in total nici in parte.
In caz de pericol de Stat se poate institui starea de asediu generala sau partiala.
TITLUL VII
Revizuirea Constitutiei
Art. 97. – Constitutia de fata nu poate fi revizuita in total sau in parte decat din initiativa Regelui si cu consultarea prealabila a Corpurilor Legiuitoare care urmeaza a indica si textele de revizuit.
Consultarea Adunarilor Legiuitoare se face prin mesaj Regal si se exprima cu majoritate de doua treimi ale Adunarilor intrunite intr-una singura sub presedintia Presedintelui Senatului. Rezultatul consultatiunii se aduce la cunostinta Regelui de presedintii celor doua Adunari insotiti de o Comisiune speciala.
Textele noi, urmand a inlocui pe cele revizuite, se voteaza cu majoritate de doua treimi, de fiecare Adunare in parte.
TITLUL VIII
Dispozitiuni tranzitorii si finale
Art. 98. – Toate pamanturile expropriate si distribuite pe baza legii pentru reforma agrara a Vechiului Regat din 17 Iulie 1921; a legii pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie 1920; a legii pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures din 13 Iunie 1921 si a legii pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, sunt respectate ca drepturi castigate si vor fi carmuite, pentru orice litigii relative la ele in prezent si pe viitor, de acele legi.
Dispozitiunile acestor legi introduse in Art. 131 din Constitutia de la 1923 raman cu caracter constitutional.
Toate drepturile politice dobandite in virtutea decretelor-legi ratificate prin Art. 133 al Constitutiei din 1923, se respecta.
Toate codicele si legile in vigoare se vor revizui in vederea unificarii legislatiei, punandu-se in armonie cu principiile actualei Constitutii. Pana atunci ele raman in vigoare. Din ziua promulgarii Constitutiei de fata sunt desfiintate acele dispozitii din legi, decrete, regulamente si orice alte acte care sunt contrarii celor inscrise in aceasta Constitutie.
Se abroga de asemenea din ziua promulgarii prezentei Constitutii, Constitutia promulgata cu Decretul Regal Nr. 1.360 din 28 Martie 1923.
Juriul in materie criminala va mai functiona pana la punerea Codului Penal Carol al II-lea si al Procedurii Penale in acord cu principiul statornicit in Art. 73 al Constitutiei de fata.
Pana la convocarea Adunarilor Legiuitoare toate decretele au putere de lege fara a mai fi nevoie de ratificarea lor.
Statutul Familiei Regale are caracter Constitutional si nu se poate modifica decat cu procedura pentru revizuirea Constitutiei.
Art. 99. – Pentru alegerea Adunarilor Legiuitoare ce urmeaza a fiinta pe baza prezentei Constitutii, un Decret Regal cu putere de lege, in conditiunile Art. 98, va fixa conditiunile cerute pentru a fi alegator si ales, in Camera si Senat, circumscriptiunile electorale, numarul Deputatilor si Senatorilor, normele dupa care urmeaza a se face alegerea.
Acest decret are un caracter Constitutional si nu se poate modifica decat cu majoritate de doua treimi.
Art. 100. – Prezenta Constitutie, dupa ce va fi edictata de Rege, va fi supusa Natiunii Romane spre «buna stiinta si invoire».
Un Decret Regal va fixa procedura dupa care se va urma in acest scop.
Dupa terminarea acestei operatiuni si a aducerii rezultatului ei la cunostinta Regelui de catre Presedintele Consiliului de Ministri, Constitutia de fata va fi promulgata si intra in vigoare.

Constituţia României > 1991

TITLUL I – Principii generale
Articolul 1 – Statul român
Articolul 2 – Suveranitatea
Articolul 3 – Teritoriul
Articolul 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
Articolul 5 – Cetăţenia
Articolul 6 – Dreptul la identitate
Articolul 7 – Românii din străinătate
Articolul 8 – Pluralismul şi partidele politice
Articolul 9 – Sindicatele
Articolul 10 – Relaţii internaţionale
Articolul 11 – Dreptul internaţional şi dreptul intern
Articolul 12 – Simboluri naţionale
Articolul 13 – Limba oficială
Articolul 14 – Capitala
TITLUL II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
Capitolul 1 – Dispoziţii comune
Articolul 15 – Universalitatea
Articolul 16 – Egalitatea în drepturi
Articolul 17 – Cetăţenii români în străinătate
Articolul 18 – Cetăţenii străini şi apatrizii
Articolul 19 – Extrădarea şi expulzarea
Articolul 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului
Articolul 21 – Accesul liber la justiţie
Capitolul 2 – Drepturile şi libertăţile fundamentale
Articolul 22 – Dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică
Articolul 23 – Libertatea individuală
Articolul 24 – Dreptul la apărare
Articolul 25 – Libera circulaţie
Articolul 26 – Viaţa intimă, familială şi privată
Articolul 27 – Inviolabilitatea domiciliului
Articolul 28 – Secretul corespondenţei
Articolul 29 – Libertatea conştiinţei
Articolul 30 – Libertatea de exprimare
Articolul 31 – Dreptul la informaţie
Articolul 32 – Dreptul la învăţătură
Articolul 33 – Dreptul la ocrotirea sănătăţii
Articolul 34 – Dreptul de vot
Articolul 35 – Dreptul de a fi ales
Articolul 36 – Libertatea întrunirilor
Articolul 37 – Dreptul de asociere
Articolul 38 – Munca şi protecţia socială a muncii
Articolul 39 – Interzicerea muncii forţate
Articolul 40 – Dreptul la grevă
Articolul 41 – Protecţia proprietăţii private
Articolul 42 – Dreptul la moştenire
Articolul 43 – Nivelul de trai
Articolul 44 – Familia
Articolul 45 – Protecţia copiilor şi a tinerilor
Articolul 46 – Protecţia persoanelor handicapate
Articolul 47 – Dreptul de petiţionare
Articolul 48 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
Articolul 49 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
Capitolul 3 – Îndatoririle fundamentale
Articolul 50 – Fidelitatea faţă de ţară
Articolul 51 – Respectarea Constituţiei şi a legilor
Articolul 52 – Apărarea ţării
Articolul 53 – Contribuţii financiare
Articolul 54 – Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.
Capitolul 4 – Avocatul Poporului
Articolul 55 – Numirea şi rolul
Articolul 56 – Exercitarea atribuţiilor
Articolul 57 – Raportul în faţa Parlamentului.
TITLUL III – Autorităţile publice
Capitolul 1 – Parlamentul
Secţiunea 1 – Organizarea şi funcţionarea
Articolul 58 – Rolul şi structura
Articolul 59 – Alegerea Camerelor
Articolul 60 – Durata mandatului
Articolul 61 – Organizarea internă
Articolul 62 – Sedinţe comune
Articolul 63 – Sesiuni
Articolul 64 – Actele juridice şi cvorumul legal
Articolul 65 – Caracterul public al şedinţelor
Secţiunea a 2-a – Statutul deputaţilor şi al senatorilor
Articolul 66 – Mandatul reprezentativ
Articolul 67 – Mandatul deputaţilor şi al senatorilor
Articolul 68 – Incompatibilităţi
Articolul 69 – Imunitatea parlamentară
Articolul 70 – Independenţa opiniilor
Articolul 71 – Indemnizaţia şi celelalte drepturi
Secţiunea a 3-a – Legiferarea
Articolul 72 – Categorii de legi
Articolul 73 – Iniţiativa legislativă
Articolul 74 – Adoptarea legilor şi a hotărârilor
Articolul 75 – Trimiterea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative de la o Cameră la cealaltă
Articolul 76 – Mediere
Articolul 77 – Promulgarea legii
Articolul 78 – Intrarea în vigoare a legii
Articolul 79 – Consiliul Legislativ
Capitolul 2 – Preşedintele României
Articolul 80 – Rolul Preşedintelui
Articolul 81 – Alegerea Preşedintelui
Articolul 82 – Validarea mandatului şi depunerea jurământului
Articolul 83 – Durata mandatului
Articolul 84 – Incompatibilităţi şi imunităţi
Articolul 85 – Numirea Guvernului
Articolul 86 – Consultarea Guvernului
Articolul 87 – Participarea la şedinţele Guvernului
Articolul 88 – Mesaje
Articolul 89 – Dizolvarea Parlamentului
Articolul 90 – Referendumul
Articolul 91 – Atribuţii în domeniul politicii externe
Articolul 92 – Atribuţii în domeniul apărării
Articolul 93 – Măsuri excepţionale
Articolul 94 – Alte atribuţii
Articolul 95 – Suspendarea din funcţie
Articolul 96 – Vacanţa funcţiei
Articolul 97 – Interimatul funcţiei
Articolul 98 – Răspunderea Preşedintelui interimar
Articolul 99 – Actele Preşedintelui
Articolul 100 – Indemnizaţia şi celelalte drepturi
Capitolul 3 – Guvernul
Articolul 101 – Rolul şi structura
Articolul 102 – Investitura
Articolul 103 – Jurământul de credinţă
Articolul 104 – Incompatibilităţi
Articolul 105 – Încetarea funcţiei de membru al Guvernului
Articolul 106 – Primul-ministru
Articolul 107 – Actele Guvernului
Articolul 108 – Răspunderea membrilor Guvernului
Articolul 109 – Încetarea mandatului
Capitolul 4 – Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Articolul 110 – Informarea Parlamentului
Articolul 111 – Întrebari şi interpelări
Articolul 112 – Moţiunea de cenzură
Articolul 113 – Angajarea răspunderii Guvernului
Articolul 114 – Delegarea legislativă
Capitolul 5 – Administraţia publică
Secţiunea 1 – Administraţia publică centrală de specialitate
Articolul 115 – Structura
Articolul 116 – Înfiinţarea
Articolul 117 – Forţele armate
Articolul 118 – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Secţiunea a 2-a – Administraţia publică locală
Articolul 119 – Principii de bază
Articolul 120 – Autorităţi comunale şi orăşeneşti
Articolul 121 – Consiliul judeţean
Articolul 122 – Prefectul
Capitolul 6 – Autoritatea judecătorească
Secţiunea 1 – Instanţele judecătoreşti
Articolul 123 – Înfăptuirea justiţiei
Articolul 124 – Statutul judecătorilor
Articolul 125 – Instanţele judecătoreşti
Articolul 126 – Caracterul public al dezbaterilor
Articolul 127 – Dreptul la interpret
Articolul 128 – Folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti
Articolul 129 – Poliţia
Secţiunea a 2-a – Ministerul Public
Articolul 130 – Rolul Ministerului Public
Articolul 131 – Statutul procurorilor
Secţiunea a 3-a – Consiliul Superior al Magistraturii
Articolul 132 – Componenţa
Articolul 133 – Atribuţii
TITLUL IV – Economia şi finanţele publice
Articolul 134 – Economia
Articolul 135 – Proprietatea
Articolul 136 – Sistemul financiar
Articolul 137 – Bugetul public naţional
Articolul 138 – Impozite, taxe
Articolul 139 – Curtea de Conturi
TITLUL V – Curtea Constituţională
Articolul 140 – Structura
Articolul 141 – Condiţii pentru numire
Articolul 142 – Incompatibilităţi
Articolul 143 – Independenţa şi inamovibilitatea
Articolul 144 – Atribuţii
Articolul 145 – Deciziile Curţii Constituţionale
TITLUL VI – Revizuirea Constituţiei
Articolul 146 – Iniţiativa revizuirii
Articolul 147 – Procedura de revizuire
Articolul 148 – Limitele revizuirii
TITLUL VII – Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 149 – Intrarea în vigoare
Articolul 150 – Conflictul temporal de legi
Articolul 151 – Instituţiile existente
Articolul 152 – Instituţiile viitoare

TITLUL I
Principii generale

Statul român Articolul 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernamânt a statului este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

Suveranitatea Articolul 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Teritoriul Articolul 3
(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect adminstrativ, în comune, oraşe şi judeţe. în condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni Articolul 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Cetăţenia Articolul 5
(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

Dreptul la identitate Articolul 6
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

Românii din străinătate Articolul 7
Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afară frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

Pluralismul şi partidele politice Articolul 8
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoara activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la defînirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei.

Sindicatele Articolul 9
Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor.

Relaţii internaţionale Articolul 10
România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.

Dreptul internaţional şi dreptul intern Articolul 11
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

Simboluri naţionale Articolul 12
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul naţional al României este “Deşteaptă-te române”.
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

Limba oficială Articolul 13
În România, limbă oficială este limbă română.

Capitala Articolul 14
Capitala României este municipiul Bucureşti.

TITLUL II
Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

Capitolul 1
Dispoziţii comune

Universalitatea Articolul 15
(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.

Egalitatea în drepturi Articolul 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

Cetăţenii români în străinătate Articolul 17
Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelor ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.

Cetăţenii străini şi apatrizii Articolul 18
(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constitutie şi de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Extrădarea şi expulzarea Articolul 19
(1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.
(2) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.
(3) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie.

Tratatele internaţionale privind drepturile omului Articolul 20
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale.

Accesul liber la justiţie Articolul 21
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Capitolul 2
Drepturile şi libertăţile fundamentale

Dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică Articolul 22
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.

Libertatea individuală Articolul 23
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului, arestatul se poate plânge judecătorului, care este obligat să se pronunţe prin hotărâre motivată. Prelungirea arestării se aprobă numai de instanţa de judecată.
(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut.
(7) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
(8) Până la rămânerea defînitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
(9) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.

Dreptul la apărare Articolul 24
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pătţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Libera circulaţie Articolul 25
(1) Dreptul la libera circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.
(2) Fiecărui cetăţean îi este asigurăt dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară.

Viaţa intimă, familială şi privată Articolul 26
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

Inviolabilitatea domiciliului Articolul 27
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) pentru apărarea siguranţei naţionale sau a ordinii publice;
d) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziţiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat şi pot fi efectuate numai în formele prevăzute de lege.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, afară de cazul delictului flagrant.

Secretul corespondenţei Articolul 28
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Libertatea conştiinţei Articolul 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.

Libertatea de exprimare Articolul 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Dreptul la informaţie Articolul 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3 Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţa naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.

Dreptul la învăţătură Articolul 32
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. în condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
(3) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limbă lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în aceasta limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii.
(5) Instituţiile de învăţământ, inclusiv cele particulare, se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
(6) Autonomia universală este garantată.
(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. în şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.

Dreptul la ocrotirea sănătăţii Articolul 33
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

Dreptul de vot Articolul 34
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Dreptul de a fi ales Articolul 35
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alin.(3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României.

Libertatea întrunirilor Articolul 36
Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.

Dreptul de asociere Articolul 37
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, politiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.

Munca şi protecţia socială a muncii Articolul 38
(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere.
(2) Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de munca al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu barbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

Interzicerea muncii forţate Articolul 39
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie munca forţată:
a) serviciul cu caracter militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu prestează serviciul militar obligatoriu din motive religioase;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.

Dreptul la grevă Articolul 40
(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.

Protecţia proprietăţii private Articolul 41
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Coţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
(6) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

Dreptul la moştenire Articolul 42
Dreptul la moştenire este garantat.

Nivelul de trai Articolul 43
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sănitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenţă socială prevăzute de lege.

Familia Articolul 44
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Casătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.

Protecţia copiilor şi a tinerilor Articolul 45
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocaţii de stat pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.
(5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.

Protecţia persoanelor handicapate Articolul 46
Persoanele handicapate se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învăţamânt, de instruire şi de integrare socială a handicapaţilor, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

Dreptul de petiţionare Articolul 47
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică Articolul 48
(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvirşite în procesele penale.

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi Articolul 49
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

Capitolul 3
Îndatoririle fundamentale

Fidelitatea faţă de ţară Articolul 50
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii , răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune juramântul cerut de lege.

Respectarea Constituţiei şi a legilor Articolul 51
Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Apărarea ţării Articolul 52
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
(2) Serviciul militar este obligatoriu pentru bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
(3) Pentru pregătirea în cadrul serviciului militar activ, cetăţenii pot fi încorporaţi până la vârsta de 35 de ani.

Contribuţii financiare Articolul 53
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.

Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor. Articolul 54
Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

Capitolul 4
Avocatul Poporului

Numirea şi rolul Articolul 55
(1) Avocatul Poporului este numit de Senat, pe o durată de 4 ani, pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.
(2) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o funcţie publică sau privată.

Exercitarea atribuţiilor Articolul 56
(1) Avocatul Poporului işi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.

Raportul în faţa Parlamentului. Articolul 57
Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.

TITLUL III
Autorităţile publice

Capitolul 1
Parlamentul

Secţiunea 1
Organizarea şi funcţionarea

Rolul şi structura Articolul 58
(1) Parlamentul este organul reprezentaţiv suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

Alegerea Camerelor Articolul 59
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul Deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.

Durata mandatului Articolul 60
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.

Organizarea internă Articolul 61
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

Sedinţe comune Articolul 62
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate şi în şedinţe comune. În şedinţele comune, lucrările se desfăşoară potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Camerele se întrunesc în şedinţă comună pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării generale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi ale Curţii de Conturi;
g) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorului Serviciului Român de Informatii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestui serviciu;
h) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului , se exercită în şedinţă comună.

Sesiuni Articolul 63
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul Deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.

Actele juridice şi cvorumul legal Articolul 64
Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.

Caracterul public al şedinţelor Articolul 65
(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.

Secţiunea a 2-a
Statutul deputaţilor şi al senatorilor

Mandatul reprezentativ Articolul 66
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.

Mandatul deputaţilor şi al senatorilor Articolul 67
(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Incompatibilităţi Articolul 68
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

Imunitatea parlamentară Articolul 69
(1) Deputatul sau senatorul nu poate fi reţinut, arestat, perchezitionat sau trimis în judecată, penală ori contravenţională, fără încuviinţarea Camerei din care face parte, după ascultarea sa. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie.
(2) În caz de infracţiune flagrantă, deputatul sau senatorul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. Ministrul justiţiei va informa neîntirziat pe Preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Independenţa opiniilor Articolul 70
Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Indemnizaţia şi celelalte drepturi Articolul 71
Deputaţii şi senatorii primesc o indemnizaţie lunară. Cuantumul indemnizaţiei şi celelalte drepturi se stabilesc prin lege.

Secţiunea a 3-a
Legiferarea

Categorii de legi Articolul 72
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;
b) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;
c) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
d) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
e) regimul stării de asediu şi al celei de urgenţă;
f) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
g) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
h) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
i) statutul funcţionarilor publici;
j) contenciosul administrativ;
k) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;
m) organizarea generală a învăţământului;
n) regimul general al cultelor;
o) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
r) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi organice.

Iniţiativa legislativă Articolul 73
(1) Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor, precum şi unui număr de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către una dintre Camere.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun întii adoptării în Camera în care au fost prezentate.

Adoptarea legilor şi a hotărârilor Articolul 74
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.

Trimiterea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative de la o Cameră la cealaltă Articolul 75
Proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimit celeilalte Camere a Parlamentului. Dacă aceasta din urmă respinge proiectul de lege sau propunerea legislativă, ele se trimit, pentru o nouă dezbatere, Camerei care le-a adoptat. O nouă respingere este definitivă.

Mediere Articolul 76
(1) Dacă una din Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedinţii Camerelor vor iniţia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere.
(2) În cazul în care comisia nu ajunge la un acord sau dacă una din Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, care vor adopta textul defînitiv cu votul majorităţii prevăzute la articolul 74 alineatele (1) sau (2).

Promulgarea legii Articolul 77
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

Intrarea în vigoare a legii Articolul 78
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.

Consiliul Legislativ Articolul 79
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificarii şi coordonarii întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

Capitolul 2
Preşedintele României

Rolul Preşedintelui Articolul 80
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Alegerea Preşedintelui Articolul 81
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Validarea mandatului şi depunerea jurământului Articolul 82
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Durata mandatului Articolul 83
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Incompatibilităţi şi imunităţi Articolul 84
(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 70 se aplică în mod corespunzător.
(3) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii. Preşedintele este demis de drept de la data rămânerii defînitive a hotărârii de condamnare.

Numirea Guvernului Articolul 85
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

Consultarea Guvernului Articolul 86
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.

Participarea la şedinţele Guvernului Articolul 87
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

Mesaje Articolul 88
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

Dizolvarea Parlamentului Articolul 89
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă.

Referendumul Articolul 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Atribuţii în domeniul politicii externe Articolul 91
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, în termen de 60 de zile.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Atribuţii în domeniul apărării Articolul 92
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntirziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Măsuri excepţionale Articolul 93
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele localităţi, şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgentă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Alte atribuţii Articolul 94
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.

Suspendarea din funcţie Articolul 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Vacanţa funcţiei Articolul 96
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

Interimatul funcţiei Articolul 97
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Senatului sau de Preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

Răspunderea Preşedintelui interimar Articolul 98
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 97.

Actele Preşedintelui Articolul 99
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2) , articolul 92 alineatele (2) şi (3) , articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a) , b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

Indemnizaţia şi celelalte drepturi Articolul 100
Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.

Capitolul 3
Guvernul

Rolul şi structura Articolul 101
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.

Investitura Articolul 102
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Jurământul de credinţă Articolul 103
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Incompatibilităţi Articolul 104
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

Încetarea funcţiei de membru al Guvernului Articolul 105
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demîşiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Primul-ministru Articolul 106
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Dacă primul-ministru se află într-una din situaţiile prevăzute la articolul 105 sau este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplîni atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(3) Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Actele Guvernului Articolul 107
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage înexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

Răspunderea membrilor Guvernului Articolul 108
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmarirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârsite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.

Încetarea mandatului Articolul 109
(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află într-una din situaţiile prevăzute în articolul 105 ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 102.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

Capitolul 4
Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Informarea Parlamentului Articolul 110
(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.

Întrebari şi interpelări Articolul 111
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la întrebarile sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori.
(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune prin care să-şi exprime poziţia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelării.

Moţiunea de cenzură Articolul 112
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordata Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentata în şedinţă comuna a celor două Camere.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 113.

Angajarea răspunderii Guvernului Articolul 113
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 112.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declaraţia de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3) , dezbaterea acesteia se va face în şedinţă comuna a celor două Camere.

Delegarea legislativă Articolul 114
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea întră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoaca în mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea ordonanţelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

Capitolul 5
Administraţia publică

Secţiunea 1
Administraţia publică centrală de specialitate

Structura Articolul 115
(1) Mînisterele se organizează numai în subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.

Înfiinţarea Articolul 116
(1) Mînisterele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.
(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiiţa prin lege organică.

Forţele armate Articolul 117
(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a întegrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(3) Prevederile alineatului (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, poliţiei şi serviciilor de informaţii ale statului, precum şi celorlalte componente ale forţelor armate.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afară unei autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul României nu pot întra sau trece trupe străine decât în condiţiile stabilite de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Articolul 118
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Secţiunea a 2-a
Administraţia publică locală

Principii de bază Articolul 119
Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice.

Autorităţi comunale şi orăşeneşti Articolul 120
(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.
(2) Consiliile locale şi primarii functionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.
(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Consiliul judeţean Articolul 121
(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.

Prefectul Articolul 122
(1) Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc potrivit legii.
(4) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul este suspendat de drept.

Capitolul 6
Autoritatea judecătorească

Secţiunea 1
Instanţele judecătoreşti

Înfăptuirea justiţiei Articolul 123
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Statutul judecătorilor Articolul 124
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Preşedintele şi ceilalţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reinvestiţi în funcţie. Promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(2) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Instanţele judecătoreşti Articolul 125
(1) Justiţia se realizează prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Este interzisă înfiiţarea de instanţe extraordinare.
(3) Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege.

Caracterul public al dezbaterilor Articolul 126
Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.

Dreptul la interpret Articolul 127
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limbă română.
(2) Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi persoanele care nu înteleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunostinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti Articolul 128
Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Poliţia Articolul 129
Instanţelor instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.

Secţiunea a 2-a
Ministerul Public

Rolul Ministerului Public Articolul 130
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Mînisterul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

Statutul procurorilor Articolul 131
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialitătii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Secţiunea a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii

Componenţa Articolul 132
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistraţi aleşi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.

Atribuţii Articolul 133
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările sunt prezidate de Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

TITLUL IV
Economia şi finanţele publice

Economia Articolul 134
(1) Economia României este economie de piaţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, fînanciară şi valutară;
c) stimularea cercetării ştiinţifice naţionale;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurator, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.

Proprietatea Articolul 135
(1) Statul ocroteşte proprietatea.
(2) Proprietatea este publică sau privată.
(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale.
(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
(5) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.
(6) Proprietatea privată este, în condiţiile legii, înviolabilă.

Sistemul financiar Articolul 136
(1) Formarea, administrarea, întrebuintarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

Bugetul public naţional Articolul 137
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugeţară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de fînanţare.

Impozite, taxe Articolul 138
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.

Curtea de Conturi Articolul 139
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii, Curtea exercită şi atribuţii jurisdicţionale.
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
(4) Membrii Curţii de Conturi, numiţi de Parlament, sunt îndependenţi şi inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

TITLUL V
Curtea Constituţională

Structura Articolul 140
(1) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
(3) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, Preşedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani.
(4) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

Condiţii pentru numire Articolul 141
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregatire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Incompatibilităţi Articolul 142
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Independenţa şi inamovibilitatea Articolul 143
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt îndependenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.

Atribuţii Articolul 144
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronuntă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Curţii Supreme de Justiţie, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor;
d) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
e) constată existenţa imprejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
f) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
g) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
h) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
i) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.

Deciziile Curţii Constituţionale Articolul 145
(1) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit articolului 144 literele a) şi b), legea sau regulamentul se transmite spre reexaminare. Dacă legea este adoptată în aceeaşi formă, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere, obiecţia de neconstituţionalitate este înlaturată, iar promulgarea devine obligatorie.
(2) Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Ele se publică în Monitorul Oficial al României.

TITLUL VI
Revizuirea Constituţiei

Iniţiativa revizuirii Articolul 146
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul Deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Procedura de revizuire Articolul 147
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei patrimi din numărul Deputaţilor şi senatorilor.
(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Limitele revizuirii Articolul 148
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limbă oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgentă şi nici în timp de război.

TITLUL VII
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Intrarea în vigoare Articolul 149
Prezenta Constituţie întră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată, Constituţia din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime abrogată.

Conflictul temporal de legi Articolul 150
(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în masura în care ele nu contravin prezentei Constituţii.
(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.

Instituţiile existente Articolul 151
(1) Instituţiile republicii, existente la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, rămân în funcţiune până la constituirea celor noi.
(2) Noua Curte Supremă de Justiţie va fi numită, în condiţiile legii, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, la propunerea Preşedintelui României, în termen de 6 luni de la întrarea în vigoare a prezentei Constituţii.

Instituţiile viitoare Articolul 152
(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Constituţiei, se înfiinţează Curtea Constituţională şi Curtea de Conturi.
(2) Judecătorii primei Curţi Constituţionale sunt numiţi pentru o perioadă de 3, de 6 şi respectiv de 9 ani. Preşedintele României, Camera Deputaţilor şi Senatul desemnează câte un judecător pentru fiecare perioadă.

Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003
Articol unic – Constituţia României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din 21 noiembrie 1991, aprobată prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991, se modifică şi se completează astfel:
1. Articolul 1 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şiidealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.”
După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) şi (5), cu următorul cuprins:
“(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.
2. Alineatul (1) al articolului 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”
3. Alineatul (1) al articolului 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.”
4. Articolul 9 se modifică astfel:
Denumirea articolului va fi: “Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 9
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.”
5. La articolul 11 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
“(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.”
6. Alineatul (2) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
7. Articolul 16 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
“(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.”
8. După alineatul (1) al articolului 19 se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
“(11) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.”
9. Alineatul (2) al articolului 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”
10. La articolul 21 se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.”
11. Articolul 23 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal.”
După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, (41), (42) şi (43), cu următorul cuprins:
“(41) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
(42) În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.
(43) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.”
Alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(6) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.”
După alineatul (9) se introduce un nou alineat, (91), cu următorul cuprins:
“(91) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.”
12. Articolul 27 se modifică astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti; b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice; d) prevenirea răspândirii unei epidemii.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.”
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
“(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.”
13. Alineatul (3) al articolului 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.”
14. Articolul 32 se modifică astfel:
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
“(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
“(5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.”
15. După articolul 32 se introduce un nou articol, 321, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Accesul la cultură”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 321
(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.”
16. După articolul 33 se introduce un nou articol, 331, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Dreptul la mediu sănătos”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 331
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.”
17. Alineatul (2) al articolului 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”
18. După articolul 35 se introduce un nou articol, 351, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Dreptul de a fi ales în Parlamentul European”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 351
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European”.
19. Alineatul (1) al articolului 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.”
20. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 38 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.”
21. La alineatul (2) al articolului 39, litera a) va avea următorul cuprins:
“a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;”
22. Articolul 41 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Dreptul de proprietate privată”
Alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (31), cu următorul cuprins:
“(31) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.”
23. După articolul 41 se introduce un nou articol, 411, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Libertatea economică”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 411
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.”
24. Alineatul (2) al articolului 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege.
Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.”
25. Alineatul (2) al articolului 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.”
26. Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Protecţia persoanelor cu handicap”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 46
Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.”
27. Articolul 48 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu reacredinţă sau gravă neglijenţă.”
28. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 49
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”
29. Articolul 51 se abrogă.
30. Articolul 52 se modifică astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.”
31. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 55
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.”
32. Alineatul (1) al articolului 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă , până la încetarea acestora.”
33. Articolul 62 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Şedinţele Camerelor”
Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.”
Partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:”
Litera f) a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;”
După litera f) a alineatului (2) se introduce o nouă literă, f1), cu următorul cuprins:
“f1) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;”
Litera g) a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“g) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;”
După litera g) a alineatului (2) se introduc două noi litere, g1) şi g2), cu următorul cuprins:
“g1) numirea Avocatului Poporului;”
“g2) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;”
34. Alineatul (1) al articolului 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.”
35. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 69
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”
36. Articolul 70 se abrogă.
37. Articolul 71 se abrogă.
38. Alineatul (3) al articolului 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice; c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă; h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora; i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective; j) statutul funcţionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi; m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii; n) organizarea generală a învăţământului; o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială; r) statutul minorităţilor naţionale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.”
39. Articolul 73 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
“(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.”
40. După articolul 73 se introduce un nou articol, 731, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Sesizarea Camerelor”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 731
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 37 alineatul (3), articolul 52 alineatul (2), articolul 55 alineatul (3), articolul 72 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 101 alineatul (3), articolul 104 alineatul (2), articolul 116 alineatul (3), articolul 117 alineatele (2) şi (3), articolul 119 alineatul (2), articolul 125 alineatele (4) şi (5) şi articolul 140 alineatul (4). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile.
În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.”
41. Articolul 75 se abrogă.
42. Articolul 76 se abrogă.
43. Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 78
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.”
44. Alineatul (1) al articolului 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.”
45. Articolul 84 se modifică astfel:
Alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 69 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.”
Alineatul (3) se abrogă.
46. La articolul 85 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
“(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării
Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”
47. Alineatul (3) al articolului 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului
Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.”
48. Alineatul (1) al articolului 91 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.”
49. După alineatul (3) al articolului 92 se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
“(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.”
50. Alineatul (1) al articolului 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativteritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.”
51. După articolul 95 se introduce un nou articol, 951, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Punerea sub acuzare”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 951
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.”
52. Articolul 106 se modifică astfel:
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
“(11) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.”
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 105, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al
Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primulministru îşi reia activitatea în Guvern.”
53. Alineatul (2) al articolului 109 va avea următorul cuprins:
“(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 105, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.”
54. Articolul 111 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Întrebări, interpelări şi moţiuni simple”
Cuprinsul articolului va fi:
” Articolul 111
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă sau, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”
55. Alineatul (3) al articolului 113 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.”
56. Articolul 114 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. “
După alineatul (4) se introduc două noi alineate, (41) şi (42), cu următorul cuprins:
“(41) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 74 alineatul (1).
(42) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”
Alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(5) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).”
După alineatul (5) se introduce un nou alineat, (51), cu următorul cuprins:
“(51) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.”
57. Articolul 117 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.”
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
“(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.”
58. Articolul 118 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 118
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.”
59. Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 119
(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.”
60. Articolul 122 se modifică şi se completează astfel:
Alineatele (1) , (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (31), cu următorul cuprins:
“(31) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.”
61. După alineatul (1) al articolului 123 se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
“(11) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.”
62. Articolul 124 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.”
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
“(11) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.”
63. Articolul 125 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 125
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.”
64. Articolul 127 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie”
Alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.”
După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.”
65. La articolul 130 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
“(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.”
66. Articolul 132 se modifică astfel:
Denumirea articolului va fi: “Rolul şi structura”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 132
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolului 133 alineatul (2).”
67. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 133
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.”
68. Articolul 134 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.”
Litera c) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:
“c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;”
La alineatul (2) se introduce o nouă literă, g), cu următorul cuprins:
“g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene;”
69. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 135
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.”
70. Alineatul (2) al articolului 136 se completează, în final, astfel:
“În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.”
71. Articolul 138 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Impozite, taxe şi alte contribuţii”
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
“(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.”
72. Articolul 139 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.”
Alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.”
După alineatul (4) se introduc două noi alineate, (5) şi (6) cu următorul cuprins:
“(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către
Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.”
73. După articolul 139 se introduce un nou articol, 1391, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Consiliul Economic şi Social”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 1391
Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.”
74. Înaintea alineatului (1) al articolului 140 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
“(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.”
75. Articolul 144 se modifică şi se completează astfel:
Litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;”
După litera a) se introduce o nouă literă, a1), cu următorul cuprins:
“a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;”
Litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“c) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;”
După litera c) se introduce o nouă literă, c1), cu următorul cuprins:
“c1) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;”
După litera i) se introduce o nouă literă, i1), cu următorul cuprins:
“i1) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.”
76. Articolul 145 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 145
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii
Constituţionale.
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 144 litera a1), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”
77. După articolul 145 se introduce un nou titlu, V1, cu denumirea
“Integrarea euro-atlantică”, cuprinzând două noi articole, 1451 şi 1452, cu următorul cuprins:
Denumirea articolul 1451 va fi: “Integrarea în Uniunea Europeană”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 1451
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.”
Denumirea articolul 1452 va fi: “Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 1452
Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.”
78. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Dispoziţii tranzitorii”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 151
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire.
(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, rămân în funcţiune până la constituirea celor noi.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică începând cu următorul mandat prezidenţial.
(4) Dispoziţiile cu privire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a legii de revizuire.
(5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.
(6) Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti ordinare.”
79. Articolul 152 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Republicarea Constituţiei”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 152
Legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de la data adoptării. Constituţia, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouă numerotare.”
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţele din 18 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor articolului 147 alineatul (1) din Constituţia României şi aprobată prin referendumul naţional din 18 – 19 octombrie 2003, ale cărui rezultate sunt confirmate prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 22 octombrie 2003, prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 23 octombrie 2003.
Bucureşti, 23 octombrie 2003
Nr. 429

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

prezentare
Unitatea de Management a Proiectului (UMP MDLPL) îsi desfãsoarã activitatea în cadrul Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor, pentru asigurarea conditiilor de implementare a prevederilor Acordului de Împrumut si a Acordului de asistentã financiarã nerambursabilã încheiate între România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), pentru finantarea „Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitãtilor naturale si pregãtirea pentru situatii de urgentã”.

Unitatea de Management a Proiectului (UMP MDLPL) este subordonatã direct Ministrului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor.

Obiectivul principal al Unitãtii de Management a Proiectului îl reprezintã implementarea Componentei B a Proiectului – Reducerea Riscului Seismic, precum si coordonarea si consolidarea Rapoartelor Trimestriale Generale pentru întregul Proiect privind managementul financiar, activitatea de achizitii si contractare, respectiv raportarea privind stadiul implementãrii întregului Proiect.

Unitatea de Management a Proiectului asigurã:
managementul integrat al Componentei B Proiectului, în conformitate cu prevederile Acordului de Împrumut, având drept scop realizarea cu maximã operativitate si eficientã a obiectivelor acestuia;
întreaga activitate tehnicã, monitorizarea si evaluarea tuturor activitãtilor, inclusiv cele privind protectia mediului pentru implementarea corespunzãtoare a Componentei B din cadrul Proiectului, în conformitate cu prevederile Acordului de Împrumut si Planului de Management al Mediului,
respectarea reglementãrilor tehnice si a legislatiei în vigoare în România aplicabile în domeniul activitãtilor de construire si realizarea armonizãrii cu cerintele specificatiilor/criteriilor tehnice din Proiect;
consultarea cu beneficiarii directi ai investitiilor, precum si legãtura si cooperarea cu institutiile de profil implicate în promovarea si realizarea obiectivelor de investitii;
realizarea achizitiilor de bunuri, servicii si lucrãri în conformitate cu procedurile stabilite prin Acordul de Împrumut;
gestionarea financiarã a Componentei B a Proiectului, cu respectarea prevederilor Acordului de Împrumut, a procedurilor financiare ale Bãncii Mondiale, a prevederilor contractelor de achizitii si a legislatiei românesti aplicabile;
evidenta financiar-contabilã a Proiectului în conturi distincte de finantare, precum si auditarea conturilor acestuia;
monitorizarea si evaluarea activitãtilor din cadrul Proiectului, întocmirea de rapoarte periodice pe care le transmite finantatorului extern si institutiilor centrale implicate în evaluarea acestor rapoarte, conform prevederilor Acordului de Împrumut si legislatiei nationale în vigoare;
relatiile functionale cu Banca Mondialã, cu institutiile românesti care participã la realizarea Proiectului si cu beneficiarii finali ai finantãrii externe;
asistentã Unitãtilor de Management ale Proiectului (UMP) constituite în cadrul celorlalte trei Agentii de Implementare, respectiv Ministerul Internelor si Reformei Administrative (Componenta A: Îmbunãtãtirea managementului situatilor de urgentã si a capacitãtii de finantare împotriva riscurilor), Ministerul Mediului si Dezvoltãrii Durabile (Componenta C: Reducerea riscului inundatiilor si alunecãrilor de teren) si Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale (Componenta D: Reducerea riscului accidentelor miniere în Bazinul Tisei) prin întocmirea documentelor standard specifice Proiectului, pregãtirea termenilor de referintã corespunzãtori temelor prevãzute a se realiza în cadrul finantãrii externe, încheierea contractelor de consultantã, derularea contractelor si monitorizarea acestora, urmãrind încadrarea în termenele convenite cu finantatorul extern;
elaborarea si remiterea cãtre Ministerul Economiei si Finantelor si Banca Mondialã a raportului trimestrial pentru Componenta B a Proiectului, precum si consolidãrii rapoartelor trimestriale aferente tuturor Componentelor privind stadiul implementãrii întregului Proiect, managementul financiar si activitatea de achizitii.
PROGRAMUL DE CONSOLIDARE A CLADIRILOR PUBLICE- PROIECTUL DE DIMINUARE A RISCURILOR IN CAZUL PRODUCERII CALAMITATILOR NATURALE SI PREGATIREA PENTRU SITUATII DE URGENTA – COMPONENTA B: REDUCEREA RISCULUI SEISMIC

Cadru legislativ:
Legea nr.389/2004 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) privind finantarea “Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitãtilor naturale si pregãtirea pentru situatii de urgentã” si a Acordului de Asistentã Financiarã Nerambursabilã dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), actionând în calitate de agentie de implementare a Facilitãtii Globale de Mediu privind finantarea “Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitãtilor naturale si pregãtirea pentru situatii de urgentã”, semnate la Bucuresti la 26 mai 2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

HG nr.523/2004 privind aprobarea „Programului pentru Prevenirea si Managementul Riscului la Dezastre Naturale, Componenta B: Reducerea Riscului Seismic” si a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivele de investitii prevãzute în etapa I de implementare a programului.

Autoritatea de implementare:
Unitatea de Management a „Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitãtilor naturale si pregãtirea pentru situatii de urgentã” – Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor.

Scurtã prezentare:

Obiectivele Componentei B sunt:
a) Subcomponenta B1: Consolidarea clãdirilor publice de importantã vitalã si a celor in care se desfãsoarã servicii publice de importantã vitalã.
are în vedere consolidarea elementelor structurale si nestructurale ale clãdirilor publice de importantã vitalã, cu rol esential în rãspunsul la situatii de urgentã a cãror functionalitate în timpul si imediat dupã producerea unui cutremur trebuie asiguratã (se asigurã si functionalitatea integralã post consolidare),
selectia constructiilor eligibile a avut în vedere toatã zona seismicã Vrancea si s-a fãcut de cãtre experti tehnici atestati, în colaborare cu specialistii Bãncii Mondiale, cu pornire de la un numãr de peste 300 obiective inventariate,
proiectul cuprinde peste 80 de constructii amplasate în zona seismicã Vrancea si pentru care intensitatea seismicã (exprimat în grade MSK) este minim VIII, încadrate în principal la clasa I de importantã, respectiv constructii de importantã vitalã pentru societate a cãror functionalitate în timpul si imediat dupã producerea unui cutremur puternic trebuie sã se asigure integral; lista obiectivelor a fost aprobatã de Banca Mondialã în luna ianuarie 2004, cu ocazia Misiunii de evaluare finalã a Proiectului si de Guvernul României prin HG nr. 523/2004, cu urmãtoarea structurã:

Constructii pentru interventii în caz de urgentã si dezastru: puncte de comandã protectie civilã si statii pompieri, sedii structuri pentru asigurarea ordinii publice, sedii centre de control în caz de dezastru, prefecturi, consilii judetene, primãrii, centre de salvare
Spitale de urgentã (clãdiri/corpuri cu blocuri operatorii si sectii de reanimare) nominalizate în Planurile de Apãrare
Constructii în domeniul educatiei: unitãti de învãtãmânt superior si centre pentru protectia copilului
Utilitãti de importantã vitalã: clãdiri si instalatii de comunicatii,
Clãdiri publice importante.
b) Subcomponenta B2: Proiectare si supervizare.
aceastã componentã finanteazã activitatea de proiectare pentru constructiile eligibile nominalizate la subcomponenta B1 asistenta tehnicã pentru managementul contractelor, precum si supervizarea lucrãrilor de executie
c) Subcomponenta B3: Evaluarea riscului în sectorul energetic.
are ca scop evaluarea globalã a gradului de vulnerabilitate si a riscului aferent asupra functionãrii în conditii optime a constructiilor pentru productie, transport si distributie a energiei electrice a gazelor naturale si a petrolului, care este esentialã dupã producerea unui dezastru, în conditiile în care România este vulnerabilã la seisme
d) Subcomponenta B4: Revizuirea Codului de proiectare anti-seismic.
are ca scop actualizarea si armonizarea cu experienta internationalã (apropierea de formatul folosit în Uniunea Europeanã) a Codului de proiectare anti-seismic, în vederea includerii recentelor evolutii în materie de metodologie si tehnologie
e) Subcomponenta B5: Perfectionare profesionalã în metode cost-eficiente de consolidare
are ca scop introducerea conceptelor tehnice actualizate referitoare la cutremure, care sunt integrate cu codurile de proiectare revizuite, având la bazã criteriul de performantã

Parteneri:
Pentru implementarea Componentei B a Proiectului, UMP MDLPL colaboreazã cu:
Ministerul Economiei si Finantelor,
Banca Mondialã
Unitãtile de Management a Proiectului din cadrul Agentiilor de Implementare care asigurã implementarea celorlalte
Componente ale Proiectului.
autoritãti publice centrale si locale,
beneficiari directi ai Proiectului,
institute de cercetare si firme de proiectare,
directiile din structura Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor care, conform competentelor, sunt implicate în implementarea Proiectului

Beneficiari:
Autoritãti Publice Centrale
Ministerul Internelor si Reformei Administrative
Ministerul Sãnãtãtii Publice
Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului
Ministerul Apãrãrii
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor – Compania Nationalã Posta Românã S.A.
Ministerul Transporturilor
Autoritãti Publice Locale
Municipiul Bucuresti
Consiliul Local al Sectorului 1, Municipiul Bucuresti
Consiliul Local al Sectorului 4, Municipiul Bucuresti

Judetul Bacãu
Consiliul Judetean Bacãu

Judetul Brãila
Consiliul Local Brãila

Judetul Cãlãrasi
Consiliul Judetean Cãlãrasi

Judetul Dâmbovita
Consiliul Judetean Dâmbovita
Judetul Dolj
Consiliul Local Craiova

Judetul Galati
Consiliul Judetean Galati

Judetul Ialomita
Consiliul Judetean Ialomita
Consiliul Local Fetesti

Judetul Ilfov
Consiliul Local Buftea
Judetul Iasi
Consiliul Judetean Iasi
Consiliul Local Iasi

Judetul Vrancea
Consiliul Judetean Vrancea
Consiliul Local Adjud
Consiliul Local Panciu
Consiliul Local Odobesti

Judetul Vaslui
Consiliul Judetean Vaslui
Consiliul Local Bârlad

Judetul Prahova
Consiliul Local Mizil
Consiliul Local Ploiesti
Consiliul Local Sinaia

Judetul Teleorman
Consiliul Local Rosiorii De Vede
Judetul Tulcea
Consiliul Judetean Tulcea
Alte Institutii
Societatea Nationalã de Cruce Rosie din România
Filiala Zonalã de Cruce Rosie Târgoviste
Filiala Zonalã de Cruce Rosie Bacãu

Scop:
Consolidarea a cca. 80 de clãdiri publice de importantã vitalã si clãdiri în care se desfãsoarã servicii publice de importantã vitalã si ridicarea capacitãtii institutionale în domeniul reducerii riscului seismic.

Obiectiv:
Componenta B a Proiectului – Reducerea riscului seismic are ca obiectiv principal reducerea vulnerabilitãtii seismice a infrastructurii, care reprezintã prioritate din punct de vedere tehnic si social, prin mãsuri de consolidare a constructiilor de importantã vitalã si îmbunãtãtirea cadrului institutional.

Surse de finantare:
Finantarea Componentei B este asiguratã dintr-un împrumut BIRD si o co-finantare a Guvernului României, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor.

Investitiile complementare pentru asigurarea functionalitãtii integrale a clãdirilor sunt finantate din alte surse legal constituite de beneficiarii directi.

Valoare program:
Potrivit Acordului de Împrumut, costul Componentei B si a managementului Proiectului aferent este de 73,758 milioane dolari SUA.
Termene de depunere a cererilor pentru obtinere de finantare:
Nu este cazul.

Duratã si etape de derulare:
2005-2009.

Persoana de contact:
Nume: PETRESCU STELA – Directorul general al Unitãtii de Management a Proiectului

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

Regulament privind tipurile de reglementari tehnice si de cheltuieli aferente activitatii de reglementare in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat
Autor: Infosrl.ro
Publicat la: 15 August 2007
Regulament din 20/02/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 139 din 04/03/2003 privind tipurile de reglementari tehnice si de cheltuieli aferente activitatii de reglementare in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat

Art. 1. – Activitatea de reglementare in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat constituie o componenta a activitatii de cercetare-dezvoltare in domeniile mentionate, care valorifica rezultatele acesteia, cuprinzand elaborarea de reglementari tehnice si efectuarea unor activitati specifice.
Art. 2. – (1) Reglementarile tehnice in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat, mentionate la art. 1, sunt acte cu caracter de directivare, a caror aplicare este obligatorie in vederea asigurarii cerintelor de calitate in constructii si a mediului construit, prevazute la art. 5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare.
(2) Reglementarile tehnice se elaboreaza pentru fiecare cerinta de calitate, pentru toate etapele de existenta a constructiilor – proiectare, executie, urmarire a comportarii in exploatare, interventii in timp si postutilizare -, precum si pentru cerintele de asigurare a calitatii mediului construit, in urbanism si amenajarea teritoriului.
(3) Reglementarile tehnice se stabilesc potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 10/1995, cu modificarile ulterioare, si cuprind:
a) regulamente pentru componentele sistemului calitatii in constructii;
b) proceduri pentru cerintele de calitate in constructii si ale mediului construit: coduri/normative, ghiduri/metodologii, specificatii tehnice.
(4) Reglementarile tehnice se aproba in conditiile legii.
Art. 3. – (1) Activitatile specifice, mentionate la art. 1, constau in elaborarea/realizarea de cercetari, testari, documentatii, studii, audit, banci de date, prototipuri.
(2) Cercetarile cuprind cercetari experimentale, documentari si sinteze documentare, achizitii de publicatii de specialitate din tara si din strainatate, traduceri, inclusiv traduceri ale standardelor, valorificarea activitatii de reglementare si diseminarea informatiilor tehnice prin publicare-tiparire de carti, imprimate, publicatii, difuzare pe suport magnetic, Internet, participare si/sau organizare de manifestari tehnico-stiintifice si/sau schimburi de experienta intre specialisti, in tara si in strainatate, inclusiv asigurarea protocolului, dotarea cu mijloace fixe si obiecte de inventar, birotica, consumabile, service, intretinerea si dezvoltarea retelelor nationale de inregistrari seismice pentru constructii.
(3) Testarile cuprind incercari si/sau experimentari in situ ori in laboratoare sau poligoane privind tehnologiile si/sau comportarea in exploatare a constructiilor, subansamblurilor, elementelor, materialelor si instalatiilor aferente constructiilor, monitorizare, inspectii si/sau deplasari in teritoriu, inclusiv cu mijloace auto, la obiective in constructie sau existente, privind aplicabilitatea reglementarilor tehnice in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat.
(4) Documentatiile cuprind planuri de amenajare a teritoriului si planuri de urbanism, inclusiv regulamentele aferente acestora si ilustrarile urbanistice, documentatii tehnico-economice, de cadastru si geodezie, harti de riscuri naturale, expertize tehnice si/sau energetice la constructii existente, evaluari de bunuri imobile, suporturi de curs si organizare de activitati de instruire si/sau perfectionare profesionala a specialistilor din domeniile mentionate.
(5) Studiile cuprind expertize tehnico-economice, studii de fezabilitate, de impact, de prognoza, de piata, sociologice, de caz, pilot, urbanistice, concursuri de solutii cu premii organizate de institutii publice si/sau asociatii profesionale.
(6) Auditul cuprinde consultanta, audit energetic, audit al conducerii si asigurarii sistemului calitatii in constructii.
(7) Bancile de date cuprind date, informatii, ilustrari grafice, planuri, harti, inregistrari ale miscarilor seismice.
(8) Prototipurile cuprind realizarea de constructii si/sau subansambluri ori elemente de constructii in situ sau in laborator, standuri ori poligoane, realizarea de programe-pilot de proiectare, executie si de urmarire a comportarii in exploatare pentru introducerea de solutii constructive, materiale si/sau tehnologii noi, realizarea de programe privind consolidarea si/sau reabilitarea termica a constructiilor existente, prevenirea si atenuarea efectelor riscurilor naturale.
Art. 4. – (1) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei gestioneaza, potrivit legii, activitatea de reglementare in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat, astfel cum este detaliata la art. 2 si 3, scop in care efectueaza cheltuieli curente – cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii – si cheltuieli de capital, din fondul constituit cu aceasta destinatie din veniturile proprii incasate potrivit prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, cu modificarile ulterioare.
(2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli al fondului mentionat la alin. (1) se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie, potrivit prevederilor art. 66 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.
Art. 5. – (1) Metodologia privind initierea, programarea, achizitia, elaborarea, avizarea, aprobarea si valorificarea reglementarilor tehnice si a rezultatelor activitatilor specifice in constructii, amenajarea teritoriului, urbanism si habitat se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei.
(2) Programele privind activitatea de reglementare in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei.
Art. 6. – Specificatiile tehnice, manualele, solutiile si programele-cadru de calcul care au fost elaborate pana la data intrarii in vigoare a prezentului regulament isi pastreaza valabilitatea in forma aprobata.

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

AUTORIZARE D.R.D.P.-S.D.N. Iaşi
Acces auto din DN28 – Km 83+820, partea dreaptă, la incintă proprietate, sat Tomeşti, com. Tomeşti, jud. Iaşi.
Vol. 1. Documentaţie obţinere autorizare D.R.D.P.- S.D.N. Iaşi
Vol. 2. Documentaţie obţinere aviz Serviciul Poliţiei Rutiere- IPJ Iaşi
Denumire investiţie: “Locuinţă individuală, com. Tomeşti, jud. Iaşi.”
Proiect nr. 15/2008
Faza; PAC
Beneficiar; CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND
PROIECTUL CUPRINDE:
Piese scrise + piese desenate Vol. 1.
Ex. nr.

LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

“LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ“
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI

noiembrie 2008

S.C.RUSU & COARIS S.R.L.
J – 1086/92,
TEL 0232/230.140
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

LISTA DE RESPONSABILITĂŢI

Administrator: c.ARH. DAN MIHALACHE

Şef proiect: ARH. VIOREL MIHALACHE

COLECTIV DE ELABORARE:c.ARH. DAN MIHALACHE
ARH. VIOREL MIHALACHE

TEL 0232/230.140
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

BORDEROU

PIESE SCRISE
01. CERERE BENEFICIAR
02. COPIE DUPĂ ACTUL DE IDENTITATE AL RESPONSABILULUI DE PROIECT
03. CERTIFICAT DE URBANISM NR. 7/29.01.2008
04. CONTRACT DE VÂNZARE –CUMPĂRARE AUTENTIFICAT CU NR. 7868/19.12.2007
05. AVIZUL SERVICIULUI POLIŢIEI RUTIERE DIN CADRUL IPJ IAŞI
06. NOTA DE CONSTATARE SDN IAŞI
07. REFERAT VERIFICATOR
08. MEMORIU DE PREZENTARE

PIESE DESENATE

D 0. PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ Sc. 1/5.000
RT1. PLAN DE SITUAŢIE TOPO Sc. 1/500
D1. PLAN DE SITUAŢIE Sc. 1/500
D2. DETALIU AMENAJARE ACCES Sc. 1/200
DD1 PROFIL TRANSVERSAL DN28-KM. 83+820,
ÎN DREPTUL ACCESULUI AUTO Sc. 1/100
DD2 PROFIL TRANSVERSAL TIP Sc. 1/10;1/50
DD3 PODEŢ DE 1,00 M. LUMINA Sc. 1/20;1/50
DD4 DREN LONGITUDINAL TIP SPIC – SECŢIUNE LONGITUDINALĂ Sc. 1/100

ÎNTOCMIT: c.ARH. DAN MIHALACHE
ŞEF PROIECT:. VIOREL MIHALACHE

LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND
Memoriu de Prezentare
1.1.DATE GENERALE
1.1.1. Denumirea investiţiei: ” Locuinţă individuală, com. Tomeşti, jud. Iaşi.
l.l.2.Elaborator: S.C.RUSU & COARIS S.R.L.
1.1.3. Beneficiar autorizaţie: CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND
cu domiciliul în municipiul Iaşi, str. Bucium, nr.19, B2-1, sc.A, et.4, ap.l.
C.I. seriaMX-nr. 379365, CNP : 1781310221135
1.1.4. Amplasamentul: Sat Tomeşti, com. Tomeşti, jud. Iaşi.
Terenul se află în intravilanul satului Tomeşti,com. Tomeşti, jud, Iaşi şi aparţine solicitantului Chelban Raimond, conform Actului de alipire şi contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6371/11.10.2007 şi are acces la DN28 la Km 83+820, partea dreaptă- conf. planului de situaţie Dl anexat.
Terenul de amplasament are o pantă generală de 15% spre drumul naţional.
1.1.5 Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei:
Terenul este destinat pentru : Constructruire locuinţă P+1E, individuală. Suprafaţa terenului este de 500 mp.
Terenul are deschidere la DN28 Iaşi – Albiţa, pe o lungime de 22,00m, motiv pentru care la Km.83+820, partea dreaptă, s-a proiectat un acces auto la incinta proprietate. În dreptul accesului auto şi pietonal la incintă, drumul naţional are următoarele caracteristici:
- Deschiderea la DN28 a proprietăţii este de 22,00 m.
Drumul naţional DN28 are următoarele caracteristici geometrice :
- traseul în plan : – succesiune de curbă şi contra curbă.
- profil longitudinal: – declivitate ; rampă d=8.52%.
- profil transversal: – drum în profil mixt.

- dever convertit p= 2.50%
- laţime platformă P=13.00m
- laţimea părţii carosabile pc=l0.80m.
- acostamente : a=0,80m dr. şi a=1,40m stg.
- natura îmbrăcăminţii rutiere : beton asfaltic.
- parapet metalic direcţional, semigreu.
- asigurarea vizibilităţii : intrarea în drumul naţional are asigurată vizibilitatea, în stanga şi dreapta de cca 110m.
- scurgerea apelor este asigurată prin exitenţa la marginea platformei de şanturi pereate din beton de ciment, cu secţiunea trapezoidală şi adâncimea de 0,50m – 0,75m.
Prin prezenta documentaţie se solicită avizul D.R.D.P.- S.D.N. Iaşi, privind realizarea unui acces auto la incinta proprietate din DN28 la Km.83+820, partea dreaptă.
1.1.6 Lucrări propuse a se realiza:
În vederea asigurării accesului auto la incintă, se prevăd următoarele lucrări:
- Acces carosabil din beton de ciment din DN28 şi în platforma de parcare din incinta proprietăţii.
- Podeţ tubular dalat de 1,00m lumină şi B=6,00m
- Amplasare indicatoare de circulaţie.
1.2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR:
1.2.1 Terenul este în proprietatea solicitantului CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND conf. contractului de vânzare-cumpăre autentificat cu nr.6371/11.10.2007.
Nu există litigii asupra terenului destinat obiectivului de investiţie, aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti.
1.2.2 Caracteristici ale terenului:
- Topografia terenului: – folosinţa actuală: teren de constructucţie intravilan.
- destinaţia propusă: construcţii.
- suprafaţa: 500 mp
- Terenul are o pantă descendentă orientată spre drumul naţional de cca 15%.
- Categoria de importanţă: conform HG nr. 766/1997
Categoria D- construcţii de importanţă redusă.
1.2.3. Caracteristici principale ale construcţiilor:
- Distanţe faţă de axa drumului naţional DN28:
- Construcţii proiectate: l=20,75m.
- împrejmuire: 1=13,75m.
- Acces carosabil la incintă şi pe platforma de de circulaţie:
- sistem rutier: – beton de ciment BcR3.5 – 18 cm
- strat de nisip – 2cm
- strat de balat – 20cm

- panta long. 4,5% spre şanţul drumului.
- panta transv. 2% – 8.5% conform declivităţii drumului.
- Semnalizare rutieră:
La ieşirea din incintă se vor amplasa următoarele indicatoare rutiere;
- Obligatoriu viraj la dreapta, fig. D3/conf. Stas 1848/1/2

- Podeţ dalat: – lumina Lo= 1,00m
- B= 6,00m
- infrastructura din beton de ciment monolit.
- suprastructura din dale prefabricate din beton armat.
Pe proprietate există un sistem de drenuri longitudinale tip “spic”.
Trasarea fundaţiilor nu va afecta drenurile de aerisire întrucât sunt plasate la 1,50m deasupra lor. Deasemenea se s-a evitat prin amplasamentul proiectat al casei afectarea puţurilor de aerisire şi vizitare.
2. EXECUŢIA LUCRĂRILOR:
2.1. Execuţia accesului carosabil: – constă din:
- trasarea lucrărilor conform planului de situaţie D1 si a planului D2.
- săpătura la patul drumului şi compactarea .
- execuţia accesului la incintă şi a platformei.
sistem rutier: – beton de ciment – 18cm.

- nisip pilonat – 2cm.
- stat de balast – 20cm.
2.2. Amplasare indicatoare rutiere:
Se vor respecta prevederile cuprinse în Stas 1948/1-/2/2004. Lucrările se execută cu acordul DRDP Iaşi-SDN Iaşi şi Serviciul Poliţiei Rutiere Judeţene Iaşi.
2.2. Execuţia podeţului dalat:
- trasarea lucrărilor.
- execuţia lucrărilor de săpături la fundaţii.
- turnarea betonului C6/7.5 în fundaţii şi C8/10 în elevaţii.
- execuţia pereului sub podeţ.
- montarea şi monolitizarea dalelor prefabricate.
- execuţia căii pe podeţ.

2.4. Trasarea lucrărilor:
Pentru trasarea lucrărilor prevăzute în documentaţie se vor respecta prevederile cuprinse în:
- plan de încadrare în zonă pl.D0.
- plan de situaţie pl.Dl şi D2
- profil transversal pl.DDL
- profil transversal tip pl.DD2.
2.5. Execuţia lucrărilor;
Lucrările de construcţie a accesului auto se vor executa de către o unitate specializată în lucrări de drumuri, sub îndrumarea D.R.D.P. Iaşi pentru lucrările efectuate în zona drumului naţional.
2.6. Măsuri de protecţia muncii şi P.S.I.;
La execuţie se vor avea în vedere :
- Legea protecţiei muncii nr. 90/ 1996
- Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/ 1993 – Regulament privind protecţia şi igiena
muncii în construcţii.
- Ordinul ML nr. 381/ 1993 şi M.L.P.A.T. nr. 7/N/ / 1993 – Norme generale
de prevenire şi stingere a incendiilor.
O.M.M.P.S. nr. 136/1995 Norme specifice de securitate a muncii la

3. VERIFICAREA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE PE ŞANTIER:
În cadrul programului de urmărire şi control a execuţiei lucrărilor, proiectantul va fi chemat pe şantier la următoarele faze:
- trasarea lucrărilor
- verificare teren de fundare
- recepţie îmbrăcăminte acces coarosabil.
5. LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE ÎN VIGOARE
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi regulamentele de aplicare a acesteia.
Legea nr. 265/29.06.2006 – privind protecţia mediului.
Legea nr 82/1997 de aprobare a OG nr.43/1997 privind regimul drumurilor.
HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.
Ordinul MT nr.45/27.01.1998 privind Normele Tehnice pentru proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.
C173/ 86- Normativ privind amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor.
Proiect Tip T 3121/87 privind Sisteme rutiere rigide şi suple pentru străzi, în intravilanul localităţilor.
STAS 863-85 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare.
STAS 1598/2-89 Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie.
STAS 2900/2-89 Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor.
STAS 4032/1-90 Lucrări de drumuri. Terminologie.
STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate.
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat.
În cursul execuţiei se vor respecta prescripţiile tehnice în vigoare menţionate cât şi prevederile cuprinse în caietele de sarcini.

Întocmit
c.arh. D. Mihalache

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

PROIECT DE ORGANIZARE A EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
(POE)

Documentaţia tehnică pentru realizarea unei construcţii noi prevede obligatoriu şi realizarea (în apropierea obiectivului) a unei organizări de şantier care trebuie să cuprindă :
- căile de acces;
- unelte, scule, dispozitive, utilaje şi mijloace necesare ;
- sursele de energie ;
- vestiare, apă potabilă, grup sanitar ;
- grafice de execuţie a lucrărilor ;
- organizarea spaţiilor necesare depozitării temporare a materialelor, măsurile specifice pentru conservare pe timpul depozitării şi evitării degradărilor ;
- măsuri specifice privind protecţia şi securitatea muncii, precum şi de prevenire şi stingere a incendiilor, decurgând din natura operaţiilor şi tehnologiilor de construcţie cuprinse în documentaţia de execuţie a obiectivului;
- măsuri de protecţia vecinătăţilor (transmitere de vibraţii şi şocuri puternice, degajări mari de praf, asigurarea acceselor necesare).

Lucrările provizorii necesare organizării incintei constau în împrejmuirea terenului aferent proprietăţii printr-un gard ce va rămâne în continuare, după realizarea lucrărilor de construcţie. Accesul în incintă se va face prin două porţi, una pentru personal şi cealaltă pentru maşini.
Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea depozita şi în incinta proprietăţii, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie. Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta magaziei provizorii, care se va amplasa la început. În acest sens, pe terenul aferent se va organiza şantierul prin amplasarea unor obiecte provizorii :
- magazia provizorie cu rol de depozitare materiale, vestiar muncitori şi depozitare scule ;
- tablou electric ;
- punct PSI (în imediata apropiere a fântânii ori sursei de apă) ;
- platou depozitare materiale.

Organizarea şantierului se va realiza ţinându-se cont de planşa A11.
Nu sunt necesare măsuri de protecţie a vecinătăţilor.
Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor.
Pentru a preveni declanşarea unor incendii se va evita lucrul cu şi în preajma surselor de foc. Dacă se folosesc utilaje cu acţionare electrică, se va avea în vedere respectarea măsurilor de protecţie în acest sens, evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolaţie necorespunzătoare şi a unor împământări necorespunzătoare.

MĂSURI ŞI REGULI DE PROTECŢIE LA ACŢIUNEA FOCULUI
1. Normele de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie, precum şi de sarcina termică a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementărilor tehnice C3000 – 94.
2. Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu vizează în principal :
a. stabilirea în instrucţiunile de lucru a modului de operare precum şi a regulilor, măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate în timpul executării lucrărilor;
b. stabilirea modului şi a planului de depozitare a materialelor şi bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie ;
c dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora şi întreţinerea lor în perfectă stare de funcţionare;
d. organizarea alarmării, alertării şi a intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de muncă, precum şi constituirea echipelor de intervenţie şi a atribuţiilor concrete;
organizarea evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu precum şi întocmirea planurilor de evacuare;
f. întocmirea ipotezelor şi a schemelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor la instalaţiile cu pericol deosebit;
g. marcarea cu inscripţii şi indicatoare de securitate şi expunerea materialelor de propagandă împotriva incendiilor.
3. Înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii trebuie să fie instruiţi să respecte regulile de pază împotriva incendiilor.
4. Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucţiunile tehnice privind tehnologiile de lucru, precum şi normele de prevenire a incendiilor.
5. La terminarea lucrului se va asigura :
a. întreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţă ;
b. evacuarea din incintă a deşeurilor reziduurilor şi a altor materiale combustibile ;
c. înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;
d. evacuarea materialelor din spaţii de siguranţă dintre construcţie şi instalaţii.
6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate şi montate conform standardelor SRAS 297/1 şi STAS 297/2;
7. Depozitarea subansamblelor şi a materialelor se va face în raport cu comportarea la foc a acestora şi cu condiţia de a nu bloca căile de acces la apă şi la mijloacele de stingere şi spaţiile de siguranţă.
8.Se interzice lucrul cu foc deschis la distanţe mai mici de 3 m. faţă de elementele sau materialele combustibile fără luarea măsurilor de protecţie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.). Zilnic, după terminarea programului de lucru, zona se curăţă de resturile şi deşeurile rezultate. Materialele şi substanţele combustibile se depozitează în locuri special amenajate, făreă pericol de producere a incendiilor.
9. Pe timpul executării lucrărilor la şarpante şi învelitori combustibile, este interzis focul deschis sau fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevăzute şi asigurate cu protecţiile necesare.
10. Şantierul trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:
- găleţi din tablă, vopsite în culoarea roşie, cu inscripţia « găleată de incendiu (2 buc.)
- lopeţi cu coadă (2 buc.)
- topoare târnăcop cu coadă (2 buc.)
- căngi cu coadă (2 buc.)
- răngi de fier (2 buc.)
- scară împerechere din trei segmente (1 buc.)
- ladă cu nisip de 0,5 mc (1 buc.)
- stingătoare portabile

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
1.La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în legislaţia în vigoare în special din « Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii » ediţia 1993 ; Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996 ; « Norme generale de protecţie a muncii » ediţia 1996, precum şi « Norme specifice de protecţie a muncii pentru diferite categorii de lucrări ».
2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecţie a muncii. Se va verifica însuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul din execuţie.
3. Dintre măsurile speciale ce trebuiesc avute în vedere se menţionează :
- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje şi inscripţii;
- se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeţi, dispozitive);
- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare ;
- asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţie a muncii în vigoare din “ Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii “ ediţia 1993 cap. 1-41.
4. Se atrage atnţia asupra faptului că măsurile de protecţie a muncii prezentate nu au un caracter limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de muncă (măsuri prevăzute şi în « Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrări ».

ÎNTOCMIT: c.ARH. DAN MIHALACHE
ŞEF PROIECT: ARH. VIOREL MIHALACHE

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

PROGRAMUL DE REABILITARE TERMICÃ A CLÃDIRILOR DE LOCUIT MULTIETAJATE—CONDOMINII, CONSTRUITE ÎN PERIOADA 1950-1990

CADRU LEGISLATIV:
OUG nr. 174/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare
HG nr. 163/2004 (prin care a fost aprobatã Strategia Nationalã în domeniul eficientei energetice)
Directiva 91/2002/CE privind Performanta Energeticã a Clãdirilor
Directiva 2006/32/EC privind reducerea consumurilor energetice la consumatorul final cu cel putin 1% pe an, în urmãtorii 9 ani
Legea nr. 260/ 2006
Legea nr. 372/2005

Prezentare program:
Programul de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit multietajate, conform OUG nr. 174/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, a luat amploare în anul 2006, în contextul noilor prevederi privind finantarea lucrãrilor de executie incluse în modificãrile legislative ale anilor 2005 si 2006 si al lansãrii campaniei de informare pubicã (27.03.2006).
Prin Ordonanta de Urgentã nr. 187/2005, aprobatã prin Legea nr. 260/2006, Guvernul pune la dispozitie, prin Programul anual de reabilitare termicã a clãdirilor, resurse financiare importante pentru investitii. Auditul energetic si proiectarea lucrãrilor de reabilitare sunt finantate din alocatii de la bugetul de stat.
Pentru informarea populatiei privind economia de energie, confortul în clãdiri si reducerea efectelor negative asupra mediului înconjurãtor, ministerul a realizat postere, pliante si o brosurã adresatã asociatiilor de proprietari. S-au transmis pe suport electronic si prin postã astfel de materiale cãtre consiliile locale, iar materialele de campanie au apãrut în diverse reviste.
Pânã în anul 2005 nu au existat solicitãri din partea asociatiilor de proprietari pentru începerea Programului. Programul pe anul 2005 a cuprins 23 clãdiri, pentru care s-a efectuat expertizarea energeticã si proiectarea lucrãrilor de reabilitare termicã, alocatiile bugetare reprezentând 1,294 mil lei. Programul pe anul 2006 a cuprins executia lucrãrilor de reabilitare termicã a blocurilor incluse în program în anul 2005 (8 clãdiri:Ploiesti-1, Medgidia-1, Moldova Nouã-3, Buzãu-1, Topoloveni-2) si expertizarea energeticã pentru circa 614 clãdiri; alocatiile bugetare au avut o valoare de 9.626.000 lei. Programul pe anul 2007 îsi propune, într-o primã fazã, continuarea actiunilor demarate în anul anterior, prin realizarea celor 2 etape ale proiectãrii: studiul de fezabilitate pe baza mãsurilor specificate în auditul energetic si proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru clãdirile la care în anul 2006 s-a elaborat expertiza si auditul energetic. (alocatiile bugetare sunt de 9.520.000 lei, urmând ca la rectificarea bugetarã sã obtinem fonduri suplimentare).
Programul beneficiazã de 2 granturi obtinute prin Acorduri Bilaterale: 1) 900.000 euro din partea guvernului german, grant care se va concretiza în asistentã tehnicã 2) grant MATRA pentru perfectionarea Metodologiei de calcul a performantei energetice în clãdiri.
Programul de reabilitare termicã a clãdirilor are foarte multe implicatii, care conduc la:
scãderea efortului valutar pentru importul de energie;
reducerea costurilor aferente investitiilor pentru cresterea capacitãtilor de productie agent termic
dimensionarea sistemelor noi de producere a energiei termice se va realiza luând în calcul necesarul termic al clãdirii reabilitate;
crearea de noi locuri de muncã prin realizarea activitãtilor de reabilitare a clãdirilor;
îmbunãtãtirea conditiilor de viatã pentru pãrti importante din populatie;
reducerea sumelor care vor trebui alocate de la bugetul de stat si de la bugetele locale ca ajutoare financiare pentru încãlzirea locuintei, acordate persoanelor cu venituri reduse;
îmbunãtãtirea aspectului estetic al clãdirilor si al localitãtilor.

Actiunile Comunitãtii impun ca problemele legate de necesarul energetic si economia de energie sã reprezinte un angajament si pentru noile tãri membre, unde, în general, existã un potential foarte mare pentru economiile de energie în sectoarele rezidential si tertiar. Garantarea accesului la locuinte decente si de bunã calitate, la preturi permisive, va contribui la consolidarea coeziunii sociale în Europa.
În colaborare cu Liga Asociatiilor de Proprietari HABITAT se organizeazã întâlniri cu asociatiile de proprietari si se distribuie materialele realizate în cadrul campaniei de informare.
Scop:
Reabilitarea termicã a clãdirilor, cresterea performantei energetice, cresterea confortului termic, reducerea facturilor de energie termicã.
Consumurile specifice de cãldurã si de apã caldã de consum din România au valori aproximativ duble fatã de cele din tãrile Uniunii Europene, ca o consecintã directã si emisiile poluante sunt mai mari.
Reabilitarea termicã a clãdirilor si instalatiilor aferente este parte integrantã a politicii energetice a României si se realizeazã prin solutii tehnice si mãsuri care conduc la scãderea consumurilor energetice si de combustibil în exploatare, concomitent cu scãderea costurilor de întretinere pentru încãlzire si preparare apã caldã de consum cu circa 40 –50%, îmbunãtãtirea conditiilor de igienã si confort termic, reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie. Conform Strategiei nationale în domeniul eficientei energetice 2004-2015, MDLPL rãspunde de realizarea Programului national de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit.
Cresterea performantei energetice a clãdirilor este parte a aquis-ului comunitar, cerintã a Directivei 91/2002/CE privind performanta energetica a clãdirilor, preluatã în legislatia românã prin Legea nr. 372/2005 si a Directivei 2006/32/EC privind realizarea unei rate anuale de economie de energie de 1%, în urmãtorii 9 ani. Conform Directivei 2006/32/CE fiecare Stat Membru trebuie sã se angajeze în reducerea consumurilor energetice cu cel putin 9% pe durata a 9 ani, prin implementarea de mãsuri si actiuni la nivel national incluse în Planuri Nationale de Actiuni pentru Eficientã Energeticã – 3 planuri, câte unul pentru fiecare 3 ani. Primul plan pentru perioada 2007 –2010 trebuie înaintat de cãtre Statele Membre Comisiei Europene nu mai târziu de 30 iunie 2007. Un Grup de lucru interministerial lucreazã în România la realizarea primului plan de actiuni. Conform hotãrârii Grupului de lucru interministerial, MDLPL este autoritate pentru control si supraveghere la nivel national pentru eficienta energeticã în clãdiri.
Conform OUG 174/2002 cu modificarile si completarile ulteriore, blocurile de locuinte-condominii se includ în programe anuale de actiuni pentru reabilitarea termicã. Programele anuale se elaboreazã de catre minister, în baza propunerilor stabilite de consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, si se aprobã prin ordin al ministrului, în limita resurselor bugetare alocate în acest scop. – program multianual.
Programul de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit multietajate, conform OUG 174/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, a luat amploare, în anul 2006, în contextul noilor prevederi privind finantarea lucrãrilor de executie incluse în modificãrile legislative ale anului 2005 si 2006 si a lansãrii campaniei de informare publicã (27.03.2006).Pentru informarea populatiei privind metodele de economisire a energiei în clãdiri s-au realizat pliante, brosuri. Astfel, dacã în anul 2005 Programul a demarat cu 23 de blocuri de locuinte, în anul 2006 numãrul de blocuri a crescut la 614, iar în acest moment avem peste 2500 de solicitãri de includere în program.
Prin Ordonanta de Urgentã nr. 187/2005, aprobatã prin Legea nr. 260/2006, Guvernul pune la dispozitie, prin Programul anual de reabilitare termica a clãdirilor, resurse financiare importante pentru investitii. Auditul energetic si proiectarea lucrãrilor de reabilitare sunt finantate din alocatii de la bugetul de stat. Fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor privind executarea lucrãrilor pentru reabilitarea termicã a clãdirilor se asigura astfel: 34% alocatii de la bugetul de stat, 33% alocatii de la bugetele locale si 33 % din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari
Surse de finantare:
Sumele alocate de la bugetul de stat pentru Programul de reabilitare termica a blocurilor de locuinte – condominii sunt urmatoarele:
2005 – 1.083 mii lei
2006 – 9.626 mii lei
2007 – 11.134 mii lei

Obiective:
Cresterea performantei energetice a clãdirilor este parte a aquis-ului comunitar, cerintã a Directivei 91/2002/CE privind performanta energeticã a clãdirilor, preluatã în legislatia românã prin Legea nr. 372/2005 si a Directivei 2006/32/EC privind realizarea unei rate anuale de economie de energie de 1%, în urmãtorii 9 ani.
Statele membre pregãtesc propriile planuri nationale în domeniul eficientei energetice (iunie 2007). Efectul unor mãsuri simple, precum o mai bunã izolare a clãdirilor, oferã perspective largi din punct de vedere al economiei de energie si de resurse financiare si conduce la scãderea costurilor de întretinere pentru încãlzire si preparare apã caldã de consum cu circa 40-50%, concomitent cu îmbunãtãtirea conditiilor de igienã si confort termic si reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie.
Valoare program:
În limita resurselor bugetare alocate în acest scop ministerului, prin legea bugetului de stat.
Duratã:
Blocurile de locuinte-condominii se includ în programe anuale de actiuni pentru reabilitarea termicã. Programele anuale se elaboreazã de minister, în baza propunerilor stabilite de consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si se aprobã prin ordin al ministrului, în limita resurselor bugetare alocate în acest scop. – program multianual.
Conform planului de actiuni 2004-2015, cuprins în Strategia Nationalã în domeniul eficientei energetice, aprobatã prin HG nr. 163/2004, în intervalul 2004 – 2015 trebuie reabilitate 25.000 de clãdiri de locuit multietajate.
Persoana de contact:
Nume: Gina Petrescu, Sef Serviciu, Directia Generalã Lucrãri Publice

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

Denumire program:
PROGRAMUL ANUAL DE ACTIUNI PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTIA LUCRÃRILOR DE CONSOLIDARE LA CLÃDIRI DE LOCUIT MULTIETAJATE; ÎNCADRATE PRIN RAPORT DE EXPERTIZÃ TEHNICÃ ÎN CLASA I DE RISC SEISMIC SI CARE PREZINTÃ PERICOL PUBLIC (CLÃDIRI CU BULINÃ ROSIE)

Cadru legislativ:
Ordonanta Guvernului 20/1994, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare HG nr. 226/2007-06-27

Autoritatea de implementare:
Autoritãtile administratiei publice locale

Prezentare program:
Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind mãsurile pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, prevede, pentru clãdirile de locuit multietajate încadrate prin raportul de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic si care prezintã pericol public, urmãtoarele:
includerea acestor clãdiri de locuit în programe anuale de actiuni privind proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic, denumite în continuare programe anuale;
aprobarea prin Hotãrâre a Guvernului a programelor anuale elaborate de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor împreunã cu Ministerul Administratiei si Internelor, în baza prioritãtilor stabilite pe criterii tehnice de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile judetene, si avizate de Comisia tehnicã pentru reducerea riscului seismic al constructiilor.
La stabilirea prioritãtilor se au în vedere, în principal, urmãtoarele criterii tehnice:
numãrul (mediu) de persoane existente în clãdire;
existenta spatiilor publice (la parter sau la alte niveluri ale clãdirii);
gradul de avariere a structurii clãdirii la cutremurele din 1940, 1977, 1986;
asimetria structurii clãdirii, în plan si în elevatie, precum si numãrul de etaje ale acesteia;
anul constructiei, respectiv normele de proiectare antiseismicã utilizate pentru proiectarea structurii de rezistentã a clãdirii;
pozitia în municipiu/oras a clãdirii si consecintele la scarã urbanã ale unei prãbusiri;
conditiile locale de teren, ce pot favoriza perioade predominante ale terenului cvasirezonante cu perioada fundamentalã de vibratie a clãdirii.

Beneficiari:
Proprietarii locuintelor persoane fizice din clãdirile de locuit încadrate în clasa I de risc seismic.

Autoritãtile publice locale în a cãror responsabilitate intrã gestionarea situatiilor de urgentã provocate de calamitãti naturale, respectiv cutremure de pãmânt.

Scop:
Reducerea riscului seismic, în principal în ceea ce priveste clãdirile de locuit înalte cu peste P+3 etaje si care au fost încadrate prin raport de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic (aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 20/1994, republicatã, cu completãrile si modificãrile ulterioare ).

Obiective:
Programul pe anul 2007 aprobat prin HG nr.226/2007 include 53 clãdiri de locuit multietajate aflate în diverse faze de proiectare/executie a lucrãrilor de consolidare, din care:
46 clãdiri în municipiul Bucuresti
1 clãdire în municipiul Galati
1 clãdire în municipiul Ploiesti
1 clãdire în municipiul Bacãu
1 clãdire în municipiul Câmpina
1 clãdire în municipiul Roman
2 clãdiri în municipiul Tulcea

Surse de finantare:
Fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor privind proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare la clãdirile incluse în programele anuale se vor asigura astfel:

a) din transferuri de la bugetul de stat si/sau din credite, în limita fondurilor aprobate anual cu aceastã destinatie în bugetul Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor, pentru locuintele proprietate privatã ale persoanelor fizice
b) din bugetele locale, pentru locuintele si spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã, aflate în proprietatea sau în administrarea unitãtilor administrativ-teritoriale
c) din bugetul de stat, din bugetele locale sau din venituri extrabugetare, dupã caz, în limita fondurilor stabilite anual cu aceastã destinatie pentru locuintele si spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã, existente în proprietatea sau în administrarea celorlalte institutii publice, în functie de subordonarea institutiilor respective
d) din fondurile proprii ale agentilor economici, pentru locuintele si spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã, aflate în proprietatea sau în administrarea acestora
e) din sursele proprii ale proprietarilor, persoane fizice si/sau juridice, dupã caz, ai spatiilor cu altã destinatie decât aceea de locuintã.

Valoare program:
Conform Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006 modificatã si completatã; potrivit OUG nr.78/2007 privind rectificarea bugetului de stat pe 2007 a fost alocatã suma de 9 600 mii RON în bugetul Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor pentru finantarea proiectãrii si executiei lucrãrilor de consolidare aferente locuintelor proprietate privatã a persoanelor fizice din clãdirile incluse în Program.

Termene de depunere a cererilor pentru obtinere de finantare:
Conform prevederilor OG nr.20/1994 republicatã, cu completãrile si modificãrile ulterioare.

Duratã:
Programe anuale de actiuni.

Etape de derulare:
a) identificarea constructiilor din proprietate sau din administrare, care prezintã niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice, degradãri sau avarieri în urma unor actiuni seismice
b) expertizarea tehnicã a constructiilor de cãtre experti tehnici atestati, în conformitate cu reglementãrile tehnice
c) aprobarea deciziei de interventie si continuarea actiunilor în functie de concluziile fundamentate din raportul de expertizã tehnicã, respectiv proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare.
Persoana de contact:
Nume: TOMESCU SANDA, Consilier

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

PROCEDURĂ din 6 august 2007 de autorizare a dirigintilor de santier
CAPITOLUL I: Scop

Art. 1
Prezenta procedură stabileste cadrul normativ privind autorizarea si reautorizarea diriginŃilor de santier în
conformitate cu prevederile art. 10 lit. i) din Regulamentul privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/1994.
Art. 2
Procedura prezintă modalitatea si tehnicile de autorizare, respectiv reautorizare, domeniile de autorizare si de
valabilitate a autorizaŃiilor.
Art. 3
Autorizarea specialistilor care exercită funcŃia de diriginte de santier este obligatorie, indiferent de forma de
organizare, pentru toate lucrările de construcŃii precizate la art. 3 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcŃii, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 4
Autorizarea diriginŃilor de santier de către Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii – I.S.C. nu conduce la transferul de
responsabilităŃi de la persoana autorizată la organismul de autorizare si nici nu îi exonerează pe acestia de
obligaŃiile si responsabilităŃile ce le revin.
CAPITOLUL II: Domeniul de aplicare
Art. 5
Prevederile prezentei proceduri se aplică pentru autorizarea si reautorizarea diriginŃilor de santier.
Art. 6
Autorizarea se referă la evaluarea capacităŃii tehnice si a experienŃei profesionale a specialistilor care solicită
obŃinerea autorizaŃiei în vederea exercitării funcŃiei de diriginte de santier.
Art. 7
Reautorizarea diriginŃilor de santier se face la solicitarea titularului de autorizaŃie, în cel mult 3 luni după expirarea
termenului de valabilitate a autorizaŃiei.
Art. 8
(1) Titularul autorizaŃiei poate solicita reautorizarea o singură dată, în condiŃiile prevăzute de prezenta procedură.
(2) Dacă solicitarea de reautorizare este depusă după 3 luni de la data expirării autorizaŃiei, se iniŃiază procedura
de autorizare.
Art. 9
Specialistii, indiferent de cetăŃenie, angajaŃi de persoane fizice sau juridice pentru urmărirea execuŃiei lucrărilor ce
se realizează pe teritoriul României se autorizează în conformitate cu prevederile prezentei proceduri.
CAPITOLUL III: Cadrul legal
Art. 10
La baza prevederilor cuprinse în prezenta procedură au stat următoarele acte normative:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcŃii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din
24 ianuarie 1995, cu modificările ulterioare;
- Regulamentul privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
272/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994;
- Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanŃă a construcŃiilor, prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea
Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcŃii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare;
- OrdonanŃa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinŃarea Inspectoratului de Stat în ConstrucŃii – I.S.C., publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr.
707/2001, cu modificările si completările ulterioare;
- Regulamentul de organizare si funcŃionare a Inspectoratului de Stat în ConstrucŃii – I.S.C., aprobat prin Decizia
primului-ministru nr. 147/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 23 mai 2007;
- Regulamentul de recepŃie a lucrărilor de construcŃii si instalaŃii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 273/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994, cu
modificările ulterioare;
- Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenŃiile în timp si postutilizarea construcŃiilor,
prevăzut în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare;
- Legea învăŃământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.
CAPITOLUL IV: Termeni utilizaŃi
Art. 11
În contextul prezentei proceduri, termenii referitori la activitatea procedurală sunt definiŃi după cum urmează:
a) diriginte de santier – persoană fizică învestită de către investitor cu atribuŃii si competenŃe privind verificarea
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 1 din 10
calităŃii materialelor si produselor de construcŃii puse în lucrare si/sau cu verificarea execuŃiei corecte a lucrărilor de
construcŃii;
b) autorizare – procedura prin care Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii, prin comisiile teritoriale de autorizare
constituite la nivelul inspectoratelor teritoriale în construcŃii, atestă că o persoană care îndeplineste cerinŃele de
calificare si experienŃă profesională stabilite prin prezenta procedură este competentă să efectueze activitatea de
dirigenŃie de santier;
c) autorizaŃie – document oficial emis de Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii, care dă dreptul titularului de a
desfăsura activitatea de diriginte de santier în domeniile autorizate;
d) suspendarea autorizaŃiei – întreruperea temporară a valabilităŃii autorizaŃiei pentru unul sau mai multe domenii
autorizate;
e) anularea autorizaŃiei – suspendarea definitivă a valabilităŃii autorizaŃiei;
f) învăŃământ universitar de lungă durată – învăŃământ universitar cu durata de 4-6 ani, încheiat cu examen de
licenŃă sau de diplomă si titlu de licenŃiat în profilul si în specializarea urmate;
g) învăŃământ universitar de scurtă durată – învăŃământ universitar cu durata de 3 ani, încheiat cu examen de
absolvire si diplomă care specifică specializarea dobândită.
CAPITOLUL V: CerinŃe si domenii de autorizare
Art. 12
(1) Domeniile în care se autorizează diriginŃii de santier, precum si cerinŃele obligatorii de învăŃământ universitar si
vechime profesională în domeniu sunt cuprinse în tabelul de mai jos.
(2) Categoriile de importanŃă ale construcŃiilor sunt definite în conformitate cu prevederile Regulamentului privind
stabilirea categoriei de importanŃă a construcŃiilor, cuprins în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997.
Nr.
crt.
Domeniul de autorizare
ÎnvăŃământ universitar Vechime
în
Nivel Specializare muncă
1. Produse pentru construcŃii învăŃământ universitar de lungă
durată
CCIA, CFDP, CH, INS, IC*), Facultatea
de chimie industrială (secŃie de profil),
Institutul de Arhitectură, IF**)
4 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
6 ani
tehnician******) ConstrucŃii 10 ani
2. ConstrucŃii civile, industriale, agricole si miniere de suprafaŃă:
2.1. Categoria de importanŃă D învăŃământ universitar de lungă
durată
CCIA, CFDP, CH, IF, INS, Utilaj
tehnologic pentru construcŃii*),
Inginerie urbană si dezvoltare regională
(IUDR), Inginerie civilă (IC), Inginerie
sanitară si protecŃia mediului*),
Arhitectură
3 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
5 ani
tehnician******) ConstrucŃii 10 ani
2.2. Categoria de importanŃă C învăŃământ universitar de lungă
durată
CCIA, CFDP, CH, IUDR, IC, Arhitectură 4 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
6 ani
tehnician******) ConstrucŃii 20 de
ani
2.3. Categoria de importanŃă B învăŃământ universitar de lungă
durată
CCIA, CFDP*), CH*), IC 5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
7 ani
2.4. Categoria de importanŃă A învăŃământ universitar de lungă
durată
CCIA, CH*), CFDP*), IC 7 ani
3. Drumuri, poduri, tunele, piste de aviaŃie, transport pe cablu:
3.1. De interes naŃional învăŃământ universitar de lungă
durată
CFDP, CCIA*), CH*), IC*) 6 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
CFDP**) 10 ani
3.2. De interes judeŃean învăŃământ universitar de lungă
durată
CFDP, CCIA*), CH*), IC*) IR*) 5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
7 ani
tehnician******) ConstrucŃii, drumuri 20 ani
3.3. De interes local învăŃământ universitar de lungă
durată
CFDP, CCIA*), CH*), IUDR, IC*) IF**) 3 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
5 ani
tehnician******) ConstrucŃii, drumuri 10 ani
4. Căi ferate, metrou,
tramvai
învăŃământ universitar de lungă
durată
CFDP, CCIA**), CH**), Utilaj tehnologic
pentru construcŃii**) 5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 2 din 10
5. Lucrări hidrotehnice
5.1. Categoria de importanŃă D învăŃământ universitar de lungă
durată
CH, CCIA, INS*), IF*), IC, CFDP*) 3 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
4 ani
tehnician******) ConstrucŃii 10 ani
5.2. Categoria de importanŃă C învăŃământ universitar de lungă
durată
CH, CCIA, INS*), IF*), IC, CFDP*) 4 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
6 ani
tehnician******) ConstrucŃii 20 ani
5.3. Categoria de importanŃă B învăŃământ universitar de lungă
durată
CH, CCIA, IC, INS*), IF*), CFDP*) 5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
7 ani
5.4. Categoria de importanŃă A învăŃământ universitar de lungă
durată
CH, CCIA*), IC*) 7 ani
6. Lucrări tehnico-edilitare
6.1. Lucrări tehnico-edilitare
de alimentări cu apă si de
canalizare
învăŃământ universitar de lungă
durată
CH, INS, CCIA, CFDP*), IC, IF, utilaj
tehnologic pentru construcŃii**),
Inginerie sanitară si protecŃia
mediului*)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
tehnician******) ConstrucŃii 15 ani
6.2. Lucrări tehnico-edilitare
de îmbunătăŃiri funciare
învăŃământ universitar de lungă
durată
IF, CH, CCIA, CFDP*), IC, Utilaj
tehnologic pentru construcŃii**)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
tehnician******) ConstrucŃii 15 ani
7. Lucrări de construcŃii
silvice
învăŃământ universitar de lungă
durată
CCIA, IC, CFDP, CH, Facultatea de
Silvicultură
3 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
5 ani
tehnician******) ConstrucŃii 15 ani
8. InstalaŃii aferente construcŃiilor (categoriile de importanŃă A, B, C si D)
8.1. InstalaŃii electrice învăŃământ universitar de lungă
durată
INS, CCIA*), IC*), Facultate tehnică de
profil***)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
8.2. InstalaŃii sanitare,
termoventilaŃii
învăŃământ universitar de lungă
durată
INS, CCIA*), IC*), Utilaj tehnologic
pentru construcŃii**), Facultate tehnică
de profil***)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
8.3. InstalaŃii gaze învăŃământ universitar de lungă
durată
Petrol si gaze, INS, CCIA*), IC*),
Facultate tehnică de profil***),
autorizare ANRGN****)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
9. ReŃele
9.1. Electrice învăŃământ universitar de lungă
durată
INS, Energetică, CCIA*), IC*), Facultate
tehnică de profil***), autorizare
ANRE****)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
tehnician******) de specialitate, autorizare ANRE****) 15 ani
9.2. Termice învăŃământ universitar de lungă
durată
Energetică, INS, CCIA*), IC*), Utilaj
tehnologic pentru construcŃii**),
Facultate tehnică de profil***)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
tehnician******) de specialitate 15 ani
9.3. De telecomunicaŃii învăŃământ universitar de lungă
durată
Electronică si telecomunicaŃii,
Automatică, INS*)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
tehnician******) de specialitate 15 ani
9.4. De gaze învăŃământ universitar de lungă
durată
Facultate tehnică de profil***),
autorizare ANRGN****)
5 ani
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
tehnician******) de specialitate, autorizare ANRGN****) 15 ani
9.5. Pentru transportul
produselor petroliere
învăŃământ universitar de lungă
durată
Petrol si gaze, INS 5 ani
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 3 din 10
________
*) Se iau în considerare situaŃiile de vechime de cel puŃin 2 ani în domeniul de autorizare, dovedite prin carnet de
muncă.
**) Se iau în considerare situaŃiile de vechime de cel puŃin 10 ani în domeniul de autorizare, dovedite prin carnet
de muncă si nominalizarea a 3 obiective, pentru fiecare domeniu solicitat, la care a participat ca proiectant sau
executant.
***) Se demonstrează prin foaia matricolă studierea domeniului.
****) Autorizările trebuie să fie obŃinute anterior depunerii dosarului.
*****) Pentru monumente istorice autorizaŃia este valabilă numai însoŃită de atestarea de la Ministerul Culturii si
Cultelor.
******) Vechime în muncă în domeniul solicitat.
Art. 13
(1) Un specialist poate fi autorizat, la cererea sa, în unul sau mai multe dintre domeniile/subdomeniile prevăzute la
art. 12, cu condiŃia respectării tuturor condiŃiilor de învăŃământ universitar, vechime (si autorizare de specialitate,
dacă este cazul).
(2) Pentru domeniile de autorizare 2, 3 si 5 din tabelul prevăzut la art. 12 obŃinerea unei categorii de importanŃă a
construcŃiilor superioare dă dreptul dirigintelui de santier să desfăsoare activităŃi inclusiv pentru categoriile
inferioare.
(3) CandidaŃii care solicită autorizarea ca “Diriginte de santier”, deŃin un titlu universitar sau de doctor în stiinŃe
tehnice si activează în domeniul de autorizare pot obŃine această autorizare fără a mai susŃine examen, în baza
dosarului depus la secretariatul comisiei de autorizare.
CAPITOLUL VI: Procedura autorizării
Art. 14
Autorizarea diriginŃilor de santier se face de către Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii prin comisiile teritoriale de
autorizare constituite la nivelul inspectoratelor teritoriale în construcŃii.
Art. 15
Comisiile de autorizare se constituie si îsi desfăsoară activitatea conform Regulamentului de organizare si
funcŃionare a comisiilor de autorizare, aprobat prin ordin al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în
ConstrucŃii.
Art. 16
(1) Autorizarea constă în declararea ca “admis” a candidatului în urma susŃinerii de către acesta a examenului de
autorizare, desfăsurat conform schemei de principiu (anexa nr. 1).
(2) AutorizaŃia are o valabilitate de 4 ani.
(3) Modelul autorizaŃiei este prevăzut în anexa nr. 5.
CAPITOLUL VII: Documentele solicitate în vederea autorizării
Art. 17
Admiterea la examenul de autorizare se face în baza dosarului de autorizare compus din:
a) cerere din partea candidatului (conform modelului prezentat în anexa nr. 2);
b) curriculum vitae (conform modelului prezentat în anexa nr. 4);
c) diploma de absolvire (copie legalizată sau vizată pentru conformitate de secretarul comisiei de autorizare);
d) două recomandări din partea unor instituŃii privind activitatea desfăsurată în domeniul pentru care solicită
autorizarea;
e) autorizări (ANRGN, ANRE etc.);
f) foto 3×4 cm;
g) dovada achitării cheltuielilor de autorizare (depusă după analizarea si admiterea dosarului);
h) copie de pe cartea de muncă (acolo unde este cazul).
Art. 18
(1) Dosarul se depune la secretariatul comisiei de autorizare, care analizează si comunică solicitantului, pe loc sau
în cel mult 5 zile, domeniul (domeniile/subdomeniile) pentru care este admis să participe la examenul de autorizare.
(2) Dosarele incomplete sunt restituite candidaŃilor în vederea completării.
(3) Dosarele candidaŃilor care nu îndeplinesc cerinŃele de autorizare prevăzute în art. 12 sunt respinse.
Art. 19
SolicitanŃii care în ultimii 3 ani nu au desfăsurat activitate în domeniul pentru care solicită autorizarea trebuie să
învăŃământ universitar de scurtă
durată
8 ani
tehnician******) de specialitate 15 ani
10. Consolidări construcŃii
10.1. Consolidări construcŃii -
inclusiv monumente*****)
învăŃământ universitar de lungă
durată
CCIA, IC, CH, CFDP 8 ani
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 4 din 10
prezinte dovada privind participarea la o formă de instruire profesională în domeniu.
Art. 20
În vederea reautorizării, candidatul trebuie să depună la secretariatul inspectoratului judeŃean în construcŃii pe raza
căruia lucrează următoarele documente:
a) cerere prin care se solicită reautorizarea (anexa nr. 3);
b) copie de pe autorizaŃie;
c) memoriu de activitate în perioada de valabilitate a autorizaŃiei;
d) autorizări (ANRGN, ANRE etc.);
e) foto 3×4 cm;
f) dovada achitării cheltuielilor de reautorizare (50% din cheltuielile de autorizare).
Art. 21
CandidaŃii care nu au desfăsurat activitate de diriginte de santier în domeniul autorizat în perioada de valabilitate a
autorizaŃiei vor susŃine examen de autorizare în condiŃiile prevăzute la art. 16.
CAPITOLUL VIII: Desfăsurarea examenului de autorizare
Art. 22
Data stabilită pentru susŃinerea examenului în vederea autorizării se comunică la sediul inspectoratelor judeŃene si
teritoriale în construcŃii, cu cel puŃin 15 zile înainte de examenul de autorizare.
Art. 23
Examenul de autorizare se desfăsoară în limba română si constă într-un test-grilă ce conŃine:
a) întrebări privind legislaŃia si reglementările tehnice din domeniul calităŃii construcŃiilor;
b) întrebări din domeniul sistemului calităŃii;
c) întrebări din domeniul tehnic aferent activităŃii pentru care se solicită autorizarea.
Art. 24
Bibliografia pentru examen va fi pusă la dispoziŃia solicitanŃilor de către Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii pe siteul
http://www.isc-web.ro sau de secretariatul comisiilor teritoriale de autorizare.
Art. 25
Sunt consideraŃi admisi candidaŃii care au obŃinut nota 7.
Art. 26
Rezultatele obŃinute se afisează la sediul inspectoratului teritorial în construcŃii unde a fost susŃinut examenul, în
termen de maximum 10 zile de la încheierea sesiunii.
Art. 27
ContestaŃiile se pot depune în termen de 7 zile de la data afisării oficiale a rezultatelor examenului de autorizare.
ContestaŃiile depuse după această dată nu se iau în consideraŃie.
Art. 28
CandidaŃii care nu se prezintă la examen se pot prezenta la următorul examen cu aceleasi cheltuieli de autorizare.
Dacă, din motivele menŃionate anterior, candidaŃii renunŃă să se prezinte la examen si în următoarea sesiune de
examene, contravaloarea cheltuielilor de autorizare se returnează.
Art. 29
AutorizaŃiile se emit de către inspectoratul de Stat în ConstrucŃii, centralizat la nivel naŃional.
Art. 30
Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii înregistrează autorizaŃiile emise în registrul de evidenŃă a autorizaŃiilor, iar lista
persoanelor autorizate si domeniile de autorizare se publică pe site-ul Inspectoratului de Stat în ConstrucŃii http://www.iscweb.
ro.
Art. 31
(1) Reautorizarea se face în baza analizei dosarului întocmit conform prevederilor art. 20 si a susŃinerii unui
interviu. Tematica abordată va fi bazată pe bibliografia tehnică si legislativă specifică domeniului de autorizare si pe
activitatea practică a candidatului.
(2) CandidaŃii respinsi la examenul de reautorizare se pot înscrie la un nou examen de autorizare.
Art. 32
Inspectorul general de stat al Inspectoratului de Stat în ConstrucŃii poate dispune suspendarea sau anularea
autorizaŃiei de diriginte de santier pentru neîndeplinirea corespunzătoare a responsabilităŃilor si atribuŃiilor specifice,
la propunerea inspectoratelor în construcŃii teritoriale si judeŃene sau a investitorului.
Art. 33
(1) Cheltuielile pentru autorizare sunt în valoare de 200 lei si se percep pe domenii de autorizare, cu excepŃia
domeniilor 6, 8 si 9 din tabelul prevăzut la art. 12, pentru care acestea se percep pe subdomenii.
(2) Cheltuielile pentru autorizare se indexează prin ordin al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat
în ConstrucŃii.
CAPITOLUL IX: Drepturile si obligaŃiile titularilor de autorizaŃii
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 5 din 10
Art. 34
Specialistii autorizaŃi au dreptul să desfăsoare activitate de dirigenŃie de santier în domeniul autorizat si să
presteze această activitate pentru unităŃi, persoane fizice investitoare/utilizatoare sau unităŃi de consultanŃă
specializate în domeniul verificării calităŃii.
Art. 35
În exercitarea verificării realizării corecte a execuŃiei lucrărilor de construcŃii si instalaŃii aferente acestora, diriginŃii
de santier au următoarele obligaŃii:
1. verificarea existenŃei autorizaŃiei de construire, precum si a îndeplinirii condiŃiilor legale cu privire la încadrarea
în termenele de valabilitate;
2. verificarea concordanŃei dintre prevederile autorizaŃiei si ale proiectului;
3. preluarea amplasamentului si a reperelor de nivelment si predarea acestora executantului, libere de orice
sarcină;
4. participarea împreună cu proiectantul si cu executantul la trasarea generală a construcŃiei si la stabilirea bornelor
de reper;
5. predarea către executant a terenului rezervat pentru organizarea de santier;
6. studierea proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor si procedurilor prevăzute pentru realizarea
construcŃiilor;
7. verificarea existenŃei tuturor pieselor scrise si desenate, corelarea acestora, respectarea reglementărilor cu
privire la verificarea proiectelor de către verificatori atestaŃi si existenŃa vizei expertului tehnic atestat, acolo unde
este cazul;
8. verificarea existenŃei programului de control al calităŃii, cu precizarea fazelor determinante, vizat de
Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii;
9. verificarea existenŃei si valabilităŃii tuturor avizelor, acordurilor, precum si a modului de preluare a condiŃiilor
impuse de acestea în proiect;
10. verificarea existenŃei si respectarea “Planului calităŃii” si a procedurilor/instrucŃiunilor tehnice pentru lucrarea
respectivă;
11. verificarea respectării legislaŃiei cu privire la produsele pentru construcŃii, respectiv: existenŃa documentelor de
atestare a calităŃii, corespondenŃa calităŃii acestora cu prevederile cuprinse în documentele de calitate, proiecte,
contracte;
12. interzicerea utilizării produselor pentru construcŃii necorespunzătoare sau fără certificate de conformitate,
declaraŃie de conformitate ori fără agrement tehnic (pentru materialele netradiŃionale);
13. urmărirea realizării construcŃiei în conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de sarcini, ale
reglementărilor tehnice în vigoare si ale contractului;
14. verificarea respectării tehnologiilor de execuŃie, aplicarea corectă a acestora în vederea asigurării nivelului
calitativ prevăzut în documentaŃia tehnică, în contract si în normele tehnice în vigoare;
15. interzicerea executării de lucrări de către persoane neautorizate conform reglementărilor legale în vigoare;
16. participarea la verificarea în faze determinante;
17. efectuarea verificărilor prevăzute în reglementările tehnice si semnarea documentelor întocmite ca urmare a
verificărilor (procese-verbale în faze determinante, procese-verbale de lucrări ce devin ascunse etc.);
18. interzicerea utilizării de tehnologii noi neagrementate tehnic;
19. asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere în operă;
20. urmărirea realizării lucrărilor din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul execuŃiei acestora, si admiterea la
plată numai a lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere cantitativ si calitativ;
21. transmiterea către proiectant (prin intermediul investitorului) a sesizărilor proprii sau ale participanŃilor la
realizarea construcŃiei privind neconformităŃile constatate pe parcursul execuŃiei;
22. dispunerea opririi execuŃiei, demolării sau, după caz, a refacerii lucrărilor executate necorespunzător de către
executant, în baza soluŃiilor elaborate de proiectant si vizate de verificatorul de proiecte atestat;
23. verificarea respectării prevederilor legale cu privire la cerinŃele stabilite prin Legea nr. 10/1995, cu
modificările ulterioare, în cazul efectuării de modificări ale documentaŃiei sau adoptării de noi soluŃii care schimbă
condiŃiile iniŃiale;
24. urmărirea respectării de către executant a dispoziŃiilor si/sau a măsurilor dispuse de proiectant/de organele
abilitate;
25. preluarea documentelor de la constructor si proiectant si completarea cărŃii tehnice a construcŃiei cu toate
documentele prevăzute de reglementările legale;
26. urmărirea dezafectării lucrărilor de organizare de santier si predarea terenului deŃinătorului acestuia;
27. asigurarea secretariatului recepŃiei si întocmirea actelor de recepŃie;
28. urmărirea soluŃionării obiecŃiilor cuprinse în anexele la procesul-verbal de recepŃie la terminarea lucrărilor si
realizării recomandărilor comisiei de recepŃie;
29. predarea către investitor/utilizator a actelor de recepŃie si a cărŃii tehnice a construcŃiei după efectuarea
recepŃiei finale.
Art. 36
ObligaŃiile prevăzute la art. 35 nu sunt limitative, dirigintele de santier putând participa în calitate de reprezentant
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 6 din 10
al investitorului/beneficiarului în toate fazele privind conceperea, proiectarea si realizarea construcŃiilor, în limitele
atribuŃiilor stabilite prin reglementările în vigoare si ale contractului încheiat cu investitorul/beneficiarul.
Art. 37
DiriginŃii de santier răspund în cazul neîndeplinirii obligaŃiilor prevăzute la art. 35, precum si în cazul neasigurării
din culpa lor a realizării nivelului calitativ al lucrărilor prevăzut în proiecte, caiete de sarcini, în reglementările
tehnice în vigoare si în contracte.
CAPITOLUL X: Suspendarea/limitarea/anularea autorizaŃiilor
Art. 38
Suspendarea autorizaŃiei se face pe o perioadă de la 1 la 6 luni, în cazul încălcării în mod repetat a obligaŃiilor ce-i
revin în conformitate cu prevederile legislaŃiei si reglementărilor tehnice aferente domeniului de autorizare.
Art. 39
Anularea autorizaŃiei se face în situaŃiile în care:
a) titularul a încălcat obligaŃiile ce-i revin conform prezentei proceduri, având deja o suspendare a autorizaŃiei în
decursul unui an;
b) exercită activităŃi de dirigenŃie în afara domeniului de autorizare si a categoriei de importanŃă a construcŃiei
pentru care a fost autorizat.
Art. 40
Propunerile privind suspendarea, limitarea sau anularea autorizaŃiei se fac de către inspectoratul judeŃean în
construcŃii (care a constatat abaterea), în baza unui referat prin care se motivează propunerea respectivă.
Referatul, vizat de inspectorul teritorial sef, se înaintează inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în
ConstrucŃii în vederea luării unei decizii.
Art. 41
(1) Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii va comunica în scris titularului decizia de suspendare sau anulare a unei
autorizaŃii (anexa nr. 6), în termen de 10 zile de la emiterea ei.
(2) Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii va elabora lista autorizaŃiilor suspendate sau anulate si o va transmite spre
stiinŃă tuturor inspectoratelor teritoriale si judeŃene din Ńară.
Art. 42
(1) Titularii autorizaŃiilor suspendate sau anulate nu au dreptul de a desfăsura activitatea pentru care au fost
autorizaŃi, pe perioada de suspendare sau anulare a autorizaŃiei.
(2) Titularii autorizaŃiilor anulate trebuie să depună autorizaŃia la inspectoratul judeŃean în construcŃii pe raza căruia
îsi au domiciliul, în termen de 10 zile de la primirea comunicării.
Art. 43
Titularii autorizaŃiilor anulate au dreptul de a participa la un nou examen de autorizare, în condiŃiile prevăzute la
art. 16.
CAPITOLUL XI: DispoziŃii finale
Art. 44
Specialistii autorizaŃi în baza derogărilor eliberate conform Ordinului inspectorului general de stat al Inspectoratului
de Stat în ConstrucŃii nr. 257/2005 privind aprobarea Procedurii de autorizare a diriginŃilor de santier pot fi
reautorizaŃi în condiŃiile art. 31.
Art. 45
AutorizaŃiile de inspectori/diriginŃi de santier emise de Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii anterior intrării în vigoare
a prezentei proceduri îsi menŃin valabilitatea până la expirarea termenelor pentru care au fost emise.
Art. 46
Urmărirea aplicării si controlul respectării prevederilor prezentei proceduri se fac de către Inspectoratul de Stat în
ConstrucŃii, prin DirecŃia generală autorizare, avizare, atestare – DirecŃia autorizare si atestare si inspectoratele
teritoriale si judeŃene în construcŃii.
Art. 47
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta procedură.
ANEXA Nr. 1: SCHEMA DE PRINCIPIU privind autorizarea/reautorizarea
diriginŃilor de santier
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 7 din 10
ANEXA Nr. 2:
DOAMNĂ/DOMNULE INSPECTOR TERITORIAL SEF
Subsemnatul (a)…………………………………….., de profesie …………………………, domiciliat/domiciliată
în ………………………………………………………………., posesor/posesoare al/a BI/CI seria ………………. nr.
………………………………., CNP ………………………………., în conformitate cu prevederile procedurii de autorizare a
diriginŃilor de santier, solicit înscrierea la examenul de autorizare ca “Diriginte de santier” pentru domeniul
(domeniile):
Anexez la prezenta cerere dosarul compus din:
- curriculum vitae;
- diploma de absolvire (copie);
1. Produse pentru construcŃii |__| 6. Lucrări tehnico – edilitare: |__|
2. ConstrucŃii civile, industriale, agricole si miniere
de suprafaŃă:
6.1. Lucrări tehnico-edilitare de alimentări cu apă si
de canalizare
|__|
6.2. Lucrări tehnico-edilitare de îmbunătăŃiri
funciare
2.1. categoria de importanŃă D |__| |__|
2.2. categoria de importanŃă C |__| 7. Lucrări de construcŃii silvice |__|
2.3. categoria de importanŃă B |__| 8. InstalaŃii aferente construcŃiilor (categoriile de
importanŃă A, B, C si D)
|__|
2.4. categoria de importanŃă A |__| 8.1. instalaŃii electrice |__|
3. Drumuri, poduri, tunele, piste de aviaŃie,
transport pe cablu:
|__| 8.2. instalaŃii sanitare si termoventilaŃii |__|
3.1. de interes naŃional |__| 8.3. instalaŃii gaze |__|
3.2. de interes judeŃean |__| 9. ReŃele: |__|
3.3. de interes local |__| 9.1. electrice |__|
4. Căi ferate, metrou, tramvai |__| 9.2. termice |__|
5. Lucrări hidrotehnice: |__| 9.3. de telecomunicaŃii |__|
5.1. categoria de importanŃă D |__| 9.4. de gaze |__|
5.2. categoria de importanŃă C |__| 9.5. ptr. transportul produselor petroliere |__|
5.3. categoria de importanŃă B |__| 10. Consolidări construcŃii: |__|
5.4. categoria de importanŃă A |__| 10.1. Consolidări construcŃii (inclusiv monumente) |__|
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 8 din 10
- două recomandări din partea unor instituŃii sau persoane fizice;
- copie de pe cartea de muncă (acolo unde este cazul);
- autorizări (ANRGN, ANRE etc.);
- foto 3×4 cm.
ANEXA Nr. 3:
DOAMNĂ/DOMNULE INSPECTOR TERITORIAL SEF
Subsemnatul (a)…………………………………………………, de profesie ……………………………………..,
domiciliat/domiciliată în …………………………………………………………., posesor/posesoare al/a BI/CI
seria ……………… nr. ………………….., CNP……………………, în conformitate cu prevederile procedurii de
autorizare a diriginŃilor de santier, solicit înscrierea la examenul de reautorizare ca “Diriginte de santier” pentru
domeniul (domeniile):
Anexez la prezenta cerere dosarul compus din:
- memoriu de activitate în perioada de valabilitate a autorizaŃiei;
- autorizări (ANRGN, ANRE etc.);
- foto 3×4 cm.
ANEXA Nr. 4: CURRICULUM VITAE
1. Numele:
2. Prenumele:
3. Cod numeric personal:
4. Data si locul nasterii:
5. Adresa:
6. Telefoane de contact:
7. Adresă e-mail:
8. ÎnvăŃământ universitar:
(DescrieŃi fiecare formă de învăŃământ si program de formare profesională urmate, începând cu cea mai recentă.)
9. Titluri stiinŃifice:
10. ExperienŃa profesională:
(MenŃionaŃi pe rând fiecare experienŃă profesională pertinentă, începând cu cea mai recentă dintre acestea.)
Data …………………………… Semnătura ……………………………
1. Produse pentru construcŃii |__| 6. Lucrări tehnico – edilitare: |__|
2. ConstrucŃii civile, industriale, agricole si miniere
de suprafaŃă:
6.1. Lucrări tehnico-edilitare de alimentări cu apă si
de canalizare
|__|
6.2. Lucrări tehnico-edilitare de îmbunătăŃiri
funciare
2.1. categoria de importanŃă D |__| |__|
2.2. categoria de importanŃă C |__| 7. Lucrări de construcŃii silvice |__|
2.3. categoria de importanŃă B |__| 8. InstalaŃii aferente construcŃiilor (categoriile de
importanŃă A, B, C si D)
|__|
2.4. categoria de importanŃă A |__| 8.1. instalaŃii electrice |__|
3. Drumuri, poduri, tunele, piste de aviaŃie,
transport pe cablu:
|__| 8.2. instalaŃii sanitare si termoventilaŃii |__|
3.1. de interes naŃional |__| 8.3. instalaŃii gaze |__|
3.2. de interes judeŃean |__| 9. ReŃele: |__|
3.3. de interes local |__| 9.1. electrice |__|
4. Căi ferate, metrou, tramvai |__| 9.2. termice |__|
5. Lucrări hidrotehnice: |__| 9.3. de telecomunicaŃii |__|
5.1. categoria de importanŃă D |__| 9.4. de gaze |__|
5.2. categoria de importanŃă C |__| 9.5. ptr. transportul produselor petroliere |__|
5.3. categoria de importanŃă B |__| 10. Consolidări construcŃii: |__|
5.4. categoria de importanŃă A |__| 10.1. Consolidări construcŃii (inclusiv monumente) |__|
Data …………………………… Semnătura ……………………………
Perioada InstituŃia Domenii studiate Tipul calificării/ Grade sau diplome obŃinute
Perioada InstituŃia Adresa FuncŃia
Descriere
(activităŃi si
responsabilităŃi)
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 9 din 10
11. InformaŃii suplimentare:
12. Anexe: copii ale documentelor atasate la CV (diplome, autorizaŃii etc.):
ANEXA Nr. 5:
ANEXA Nr. 6:
ANTET ISC
Ca urmare a analizării Referatului nr. …………/………………………………………… întocmit de Inspectoratul JudeŃean
în ConstrucŃii ……………………………………………., prin care se propune suspendarea/anularea AutorizaŃiei de
“Diriginte de santier” nr. ………………/…………………., din cauza nerespectării ……………………………………. si în
conformitate cu prevederile capitolului….din “Procedura de autorizare a diriginŃilor de santier”, cod PA-001, prin
Decizia inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în ConstrucŃii nr. ……../…………………. s-a dispus:
Pentru o perioadă de ………………… luni, începând cu data de ………………………………..
ANULAREA AUTORIZAłIEI
începând cu data
de …………………………………………………………………………………………………………………………………………
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 621 din data de 10 septembrie 2007
Data …………………………… Semnătura ……………………………
Către
……………………………
(numele titularului autorizaŃiei)
Spre stiinŃă
…………………………………………………….
(operatorul economic la care este angajat dirigintele de santier)
SUSPENDAREA AUTORIZAłIEI/ PENTRU DOMENIILE DE AUTORIZARE:
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
Inspector general de stat,
…………………….
SintACT® EON Programming SA – Procedura din 2007, M.Of. 621 din 10-sep-2007
Pag. 10 din 10

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
- 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
- 0749/985.455 (arh. mihai caia)
- 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

PROCEDURA
privind emiterea de catre D.G.I.C. a autorizatiilor pentru documentatiile tehnice privind investitiile sau lucrarile pentru terti, propuse a se amplasa sau efectua in zonele de siguranta si protectie ale infrastructurii cailor de comunicatii in transporturi
Referitor prevederile: Art.4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr.27/18.04.2003, privind procedura aprobarii tacite, Art.6 din Legea 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei precum si a Programului de aplicare aferent.
Va informam ca in baza Legii nr.197/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.19/1997 privind transporturile, a Ordinului ministrului transporturilor nr.158/1996 privind emiterea autorizatiilor pentru documentatiile tehnice privind investitiile sau lucrarile pentru terti, propuse a se amplasa sau efectua in zonele de siguranta si protectie ale infrastructurii cailor de comunicatii in transporturi, M.T.C.T. emite autorizatii pentru obiectivele susmentionate.
Autorizatiile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului cu privire la documentatiile tehnice ale investitiilor sau lucrarilor pentru terti, ce se amplaseaza in zona de siguranta si protectie a cailor de comunicatii aferente M.T.C.T. sau in care este implicata activitatea transporturilor se emit de catre:
A. Directia Generala Investitii si Concesiuni cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate ,,C.F.R.”- S.A., Administratiei Nationale a Drumurilor, Societatii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti ,,METROREX” S.A. pentru urmatoarele tipuri de lucrari:
1. Obiective de investitii si lucrari amplasate si efectuate in zona de protectie a infrastructurii feroviare publice.
1.1. Lucrari de investitii pentru noi racorduri de cai ferate industriale (CFI) la reteaua Companiei Nationale de Cai Ferate ,,CFR”-SA, pentru sistematizarea si dezvoltarea dispozitivelor de CFI existente, care afecteaza liniile si instalatiile Companiei Nationale de Cai Ferate ,,CFR”-SA, pentru linii la baze de productie si amenajari pentru transporturi negabaritice.
1.2. Lucrari hidrotehnice de mare amploare care afecteaza reteaua Companiei Nationale de Cai Ferate ,,CFR”-SA.
1.3. Traversarea denivelata a liniilor de cale ferata de catre drumuri prin pasaje inferioare sau superioare cu racordare la drumurile nationale sau europene.
1.4. Realizarea de constructii si instalatii de orice natura amplasate in zona de protectie a infrastructurii feroviare publice.
2. Obiective de investitii si lucrari amplasate si efectuate in zona de protectie a infrastructurii rutiere publice.
2.1. Lucrari hidrotehnice precum si orice alte lucrari sau exploatari de material pietros din cursurile de apa, care ar afecta regimul de scurgere al apelor pe sub podurile existente pe drumurile nationale sau ar necesita constructii de poduri noi;
2.2. Instalarea in paralel cu drumurile nationale in zona de protectie a drumurilor, precum si traversarea drumurilor nationale de catre linii de cai ferate, tramvai si estacade, poduri canal sau a altor constructii similare;
2.3. Constructia de drumuri noi, artere ocolitoare, rocade, pasaje denivelate, viaducte, largirea si modernizarea drumurilor publice si a drumurilor private;
3. Obiective de investitii si lucrari amplasate si efectuate in zona de protectie a infrastructurii retelei de metrou.
3.1. Amplasarea oricaror constructii definitive, civile si industriale, a instalatiilor aferente, inclusiv cele tehnologice si de interes public, in zona de siguranta si in zona de protectie a infrastructurii retelei de metrou (subterane si de suprafata);
3.2. Lucrarile de consolidare pentru fundatiile constructiilor de orice fel in limita zonei de siguranta si de protectie a infrastructurii retelei de metrou;
3.3. Amplasarea soselelor, pietelor, liniilor de tramvai, liniilor ferate deasupra constructiilor subterane ale metroului sau in zona de siguranta sau de protectie a infrastructurii retelei de metrou;
3.4. Supratraversarile in subteran a retelelor de metrou, cat si lucrarile in subteran la diverse instalatii ale retelelor edilitare (electrice, apa, canal, gaze, telecomunicatii, etc.) situate in zona de siguranta sau de protectie a infrastructurii retelei de metrou;
3.5. Amplasarea rezervoarelor de combustibil lichid ale statiilor PECO la distante de pana la 30.00m fata de limita de siguranta.
CONTINUTUL DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIILOR MINISTERULUI TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI LOCUINTEI.
1. Piese scrise:
• Cerere de autorizare privind obiectul solicitarii adresata catre M.T.C.T.- Directia Generala Investitii si Concesiuni cu specificarea adresei exacte, numarului de telefon/fax al beneficiarului, astfel incat acesta sa poata fi contactat cu maxima operativitate;
• Memoriu tehnic privind obiectul solicitarii in care sa fie specificata si pozitia kilometrica a amplasamentului, inclusiv distantele fata de linia CF, drum national, galerie sau tunel metrou, dupa caz, ;
• Certificatul de urbanism emis de autoritatea locala;
• Avizul Regionalei CF, DRDP sau al S.C. Metroul S.A., functie de sectorul de transport implicat, insotit de procesul verbal al comisiei mixte intrunite pe teren, dupa caz.
• Acte doveditoare privind natura terenului aferent investitiei sau lucrarii (proprietate privata, concesiune, inchiriere etc.);
• Studiu privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu in conformitate cu prevederile din Hotararea Guvernului Romaniei nr.789/02.12.1997 privind modificarea si completarea Regulamentului general de urbanism aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 525/1996;
2. Piese desenate:
• Plan de incadrare in zona la o scara convenabila din care sa rezulte amplasarea investitiei sau lucrarii fata de caile de comunicatii in transporturi aferente M.T.C.T.
• Plan de situatie, scara 1:500, cu evidentierea distantelor fata de linia CF, drum national, galerie sau tunel metrou, dupa caz, vizat de Regionala CF, DRDP sau S.C. Metroul S.A.
• Profile longitudinale si transversale din care sa rezulte distantele fata de cota superioara a galeriei sau tunelului de metrou precum si adancimea sapaturii pentru pozitionarea conductelor de fluide in zona liniei CF sau a drumului national;
* Aceasta prezentare a continutului documentatiilor are caracter general, in functie de particularitatile fiecarui obiectiv de investitii sau lucrari putand fi solicitate si alte documente sau date pentru clarificare.
Pentru investitiile si lucrarile de anvergura sau cu specific in transporturi (noi linii CF, drumuri de acces sau noi artere rutiere, supratraversari sau subtraversari a cailor de comunicatii in transporturi, documentatia va fi intocmita de un proiectant atestat de autoritatea in domeniul modului de transport implicat.
Documentatiile inaintate de catre agentii economici sau persoane fizice pentru obtinerea autorizatiilor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului in vederea amplasarii obiectivelor de investitii sau executarii lucrarilor in zona de siguranta si protectie a infrastructurii feroviare publice sau a retelei de metrou vor fi verificate in prealabil de catre specialisti verificatori de proiecte ai SC ISPCF Bucuresti sau, respectiv SC METROUL- SA.
B. Administratia Nationala a Drumurilor cu avizul directiilor regionale de drumuri si poduri pentru alte lucrari decat cele prezentate la pct.2;
C. Directia Generala a Transporturilor Maritime, pe Dunare si Cai Navigabile cu avizul administratiilor infrastructurilor portuare si / sau de cai navigabile care apartin domeniului public;
D. Directia Generala de Servicii Transport Aerian si Aeroporturi cu avizul R.A. Autoritatea Aeronautica Civila Romana in conformitate cu prevederile din Ordinul Ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, nr.1834 din 04.12.2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei , partea I, Nr.838/27.12.2001.
Emiterea autorizatiilor pentru obiective de investitii sau lucrari care urmeaza sa se amplaseze sau sa se execute in zonele de siguranta si protectie aferente infrastructurilor mai multor sectoare de activitate din transporturi, se va face de catre Directia Generala Investitii si Concesiuni, in baza avizului fiecarui sector de activitate.
Emiterea autorizatiilor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului se va face in termen de cel mult 30 zile de la primirea documentatiei complete.

July 2014
M T W T F S S
« Dec    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Archives

Categories

Recent Comments

Blog Stats

  • 18,250 hits

Top Clicks

  • None

Flickr Photos

More Photos
free counters
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.