You are currently browsing the category archive for the ‘architecture’ category.

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

HOTĂRÂRE nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1
Se aprobă conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice, după cum urmează:
b) conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate, prevăzut în anexa nr. 2;

Art. 3
În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) analiză cost-beneficiu: instrumentul de evaluare a avantajelor investiţiilor din punctul de vedere al tuturor grupurilor de factori interesaţi, pe baza valorilor monetare atribuite tuturor consecinţelor pozitive şi negative ale investiţiei;
b) documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii: documentaţia tehnico-economică similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza concluziilor raportului de expertiză tehnică şi, după caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrărilor de intervenţii la construcţii existente;
c) investiţie publică majoră: investiţia publică al cărei cost total depăşeşte echivalentul a 25 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în domeniul protecţiei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în alte domenii;
e) studiu de fezabilitate: documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării;

Art. 4
Prevederile prezentei hotărâri se aplică pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi, precum şi lucrărilor de intervenţii la construcţii existente, finanţate, total sau parţial, din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5
(1) Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii noi, inclusiv extinderi, se elaborează în următoarele faze:
a) studiu de fezabilitate;
b) proiect tehnic;
c) detalii de execuţie.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru obiectivele de investiţii noi, inclusiv extinderi, ale căror documentaţii tehnico-economice intră în competenţa de aprobare a Guvernului, se elaborează un studiu de prefezabilitate anterior elaborării studiului de fezabilitate.
(3) Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru intervenţii la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente, se elaborează în următoarele faze:
a) expertiză tehnică şi, după caz, audit energetic;
b) documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii;
c) proiect tehnic;
d) detalii de execuţie.

Art. 6
Prin excepţie de la prevederile art. 4, prezenta hotărâre nu se aplică:
a) obiectivelor de investiţii/lucrărilor de intervenţii aflate în curs de execuţie la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care se supun prevederilor actelor normative în vigoare la data aprobării;
b) obiectivelor de investiţii / lucrărilor de intervenţii pentru ale căror studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost demarate procedurile de achiziţie publică, în condiţiile legii;
c) obiectivelor de investiţii noi şi / sau lucrărilor de intervenţii la construcţii existente, cuprinse în programele instituţiilor care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Art. 7
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 8
Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei hotărâri, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, poate emite instrucţiuni care se aprobă prin ordin al ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 9
Pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 6 lit. c), conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice se aprobă prin ordin al ministrului/conducătorului organului de specialitate al administraţiei publice centrale interesat, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 10
(1) Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002, cu completările ulterioare.
-****-

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor,
Laszlo Borbely
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXA Nr. 2: CONŢINUTUL-CADRU al studiului de fezabilitate

CAPITOLUL A: Piese scrise

(1)Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiţii;
2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul studiului.

(2) Informaţii generale privind proiectul
1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;
2. descrierea investiţiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):
– scenarii propuse (minimum două);
– scenariul recomandat de către elaborator;
– avantajele scenariului recomandat;
c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;
3. date tehnice ale investiţiei:
a) zona şi amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan;
d) studii de teren:
– studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţă naţional;
– studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări;
– alte studii de specialitate necesare, după caz;
e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii,
specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;
f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:
– necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;
– soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;
g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;
4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

(3) Costurile estimative ale investiţiei
1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

(4) Analiza cost-beneficiu:
1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă;
2. analiza opţiunilor1);
3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4. analiza economică2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
5. analiza de senzitivitate;
6. analiza de risc.

_________
1) Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), varianta medie (variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată.
2) Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore.

(5) Sursele de finanţare a investiţiei
Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat / bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.

(6) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;
2. număr de locuri de muncă create în faza de operare.

(7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(în preţuri – luna, anul, 1 euro = ….. lei),
din care:
– construcţii-montaj (C+M);
2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
– anul I;
– anul II
3. durata de realizare (luni);
4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

(8) Avize şi acorduri de principiu
1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
2. certificatul de urbanism;
3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.);
4. acordul de mediu;
5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.

CAPITOLUL B: Piese desenate:

1. plan de amplasare în zonă (1:25000 – 1:5000);
2. plan general (1: 2000 – 1:500);
3. planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 48 din data de 22 ianuarie 2008

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

farul-din-alexandria

Cod deontologic
Carta Europeana a Urbanistilor
Amsterdam, 1985
Introducere. Consiliul European al Urbanistilor
Consiliul European al Urbanistilor (CEU), înfiintat în 1985, reuneste 24 de asociatii profesionale si institute ale urbanistilor profesionisti din 21 de state europene.

CEU este o asociatie – „umbrela” care asigura membrilor sai un cadru comun în ceea ce priveste practica, formarea urbanistilor, formarea continua si definirea responsabilitatilor profesionale.

CEU stabileste standarde de formare si de conduita pentru profesiunea de urbanist; identifica, celebreaza si recompenseaza exemplele de buna practica de amenajare din toata Europa si angajeaza dialoguri cu municipalitatile, guvernele nationale si institutiile europene.

Urbanistii sunt facilitatori, specialisti ai analizei spatiale si ai medierii, care lucreaza în parteneriat cu alte profesiuni, în afara limitelor disciplinare, în vederea promovarii dezvoltarii durabile a mediului natural si construit.

Activitatile curente ale CEU includ:
• Diseminarea Noii Carte de la Atena revazute privind planificarea oraselor europene în sec. XXI;
• Prepararea unei viziuni în scopul cresterii calitatii si eficientei oraselor si vietii urbane în Europa;
• Realizarea, în mai multe limbi europene, a unui ghid al bunei practici pentru dezvoltarea urbana durabila;
• Publicarea dezbaterilor conferintelor majore asupra dezvoltarii spatiale europene si prepararea viitoarelor conferinte;
• Prepararea Premiilor Europene al Urbanismului si al Amenajarii Teritoriului.
Acordul si Declaratia Internationala ale Institutelor Nationale si ale Asociatiilor Urbanistilor Profesionisti din tarile Comunitatii Economice Europene
[ „Carta fondatoare” – adoptata de Asociatiile Nationale ale Urbanistilor,
membre ale Comitetului de Legatura al Urbanistilor, la 8 noiembrie 1985 la Amsterdam]
CONSIDERÂND CA:
1. Organizarea spatiala, sociala si economica de calitate a tarilor, a regiunilor si a zonelor rurale si urbane reprezinta un subiect de interes major pentru populatie si pentru autoritatile responsabile din interiorul Comunitatii si din fiecare stat membru.
2. Aceste autoritati recunosc rolul crucial al planificarii spatiale la nivel national, regional si local, pentru a realiza si mentine o oganizare fizica, sociala si economica a teritoriului precum si calitatea mediului.
3. Îndeplinirea acestui rol depinde de prezenta si disponibilitatea la toate nivelurile, atât în sectorul public cât si în cel privat, a urbanistilor profesionisti, competenti si responsabili.
4. Este deci de interes public ca cei care fac apel la serviciile unui urbanist sa poata recunoaste si sa fie siguri de competenta si de probitatea profesionala ale acestuia, în conditiile recunoscute în întreaga Comunitate Europeana.
5. Nu exista obstacole legale în ceea ce priveste libera circulatie a urbanistilor si în ceea ce priveste dreptul acestora de a se stabili într-una dintre tarile membre ale Comunitatii, însa exista diferente substantiale între aceste state în ceea ce priveste definirea, obiectul, rolul, câmpul de activitate, structura si modul de exercitare a profesiunii de urbanist, precum si în ceea ce priveste formarea, competenta si regulile de conduita ale urbanistilor,
SUBSEMNATELE INSTITUTE NATIONALE SI ASOCIATII ALE URBANISTILOR DIN STATELE MEMBRE considera ca este necesar si urgent sa se uneasca pentru a cauta armonizarii tuturor chestiunilor în relatie cu profesiunea de urbanist în teritoriul Comunitatii. Ele s-au pus de acord în mod particular pentru a colabora la stabilirea criteriilor de competenta si de morala profesionala care vor fi respectate de catre proprii membri si recunoscute de catre ceilalti. În consecinta, ele RECUNOSC si DECLARA:
6. Ca subsemnatele Institute nationale si Asociatii Profesionale ale Urbanistilor din Statele membre vor formula o definitie a „urbanistului profesionist” prin referire la câmpul si natura activitatilor sale, la competenta sa, în functie de formare si experienta profesionala, la etica sa profesionala, în functie de codul de conduita profesionala caruia îi este supus si la apartenenta sa la un Institut National sau la o Asociatie.
7. Ca elementele acestei definitii vor fi formulate în anexele prezentului Acord si Declaratie, care specifica:
1. natura si domeniul activitatilor urbanistului profesionist;
2. criteriile de formare si de experienta profesionala;
3. regulile de conduita profesionala
8. Ca aceasta definitie va constitui criteriul minim de recunoastere a „urbanistului profesionist” pe teritoriul Comunitatii Europene, care va putea fi garantat printr-un simbol distinctiv.
9. Ca aceia care raspund la aceasta definitie vor fi recunoscuti în mod mutual ca „urbanisti profesionisti” de Institutele nationale si de Asociatiile pe teritoriul întregii Comunitati; ca Institutele nationale si Asociatiile vor fi libere sa stabileasca criterii mai exigente pentru propriii membri si ca cerintele minimale vor fi revizuite periodic printr-un acord între Institute si Asociatii.
10. Ca subsemnatele Institute nationale si Asociatii vor tinde catre armonizarea propriilor exigente în ceea ce priveste formarea, experienta si conduita profesionala în vederea recunoasterii mutuale a conditiilor de calificare solicitate pentru afiliere.
11. Ca subsemnatele Institute si Asociatii vor lucra în vederea armonizarii ciclurilor de formare si a nivelurilor de educatie oferite de institutiile academice din respectivele state membre, cât si în vederea stabilirii unei Comisii europene pentru formarea în urbanism.
12. Ca subsemnatele Institute si Asociatii vor coopera în vederea schimbului de informatii si a încurajarii relatiilor între membrii lor si cu alte organizatii relevante pentru profesie.
13. Ca subsemnatele Institute si Asociatii vor colabora pentru a identifica problemele majore ale urbanismului si ale mediului, cu incidenta europeana, si pentru a formula recomandari operationale.
14. Ca subsemnatele Institute si Asociatii vor stabili un Comitet de Legatura, forum prin care se va cauta realizarea obiectivor definite prin prezenta declaratie, care va servi drept referinta între profesiune si Institutiile Comunitatii si care va ajuta la promovarea si recunoasterea profesiunii de urbanist în fiecare tara membra si în Comunitate.
15. Ca Institutele si Asociatiile subsemnate vor primi aderarea la prezentul Acord si Declaratie a altor Institute nationale sau Asociatii din statele membre, cooperarea sau ajutorul acestora pentru a îndeplini obiectivele definite în prezentul Acord precum si apartenenta lor la Comitetul de Legatura.
ANEXA A: DOMENIUL SI NATURA ACTIVITATILOR URBANISTILOR PROFESIONISTI

1. Urbanismul este un proces ce regrupeaza mai multe practici ca: amenajare a teritoriului, planificare urbana si regionala, planificare fizica si spatiala, amenajare urbana si rurala, mediu, toate sub aspect socio-economic si în legatura cu implicatiile acestora.
2. Domeniul si natura urbanismului
Urbanismul acopera toate aspectele amenajarii, ale punerii în valoare a teritoriului si ale utilizarii solului; intervine în toate straturile sociale si la niveluri spatiale interdependente – rural si urban, metropolitan si regional, national si international. Se ocupa cu promovarea, îndrumarea, intensificarea si controlul dezvoltarii, în mediul fizic în continua si constanta schimbare, în interesul binelui comun, cu respectarea drepturilor individuale.
Protejând viitorul, Urbanismul contribuie la dezvoltarea armonioasa a comunitatilor umane, simulând transformarile fizice si sociale ale mediului, propunând utilizarea optima a resurselor, prevenind sau atenuând conflictele de interes. Este în acelasi timp o disciplina de conceptie si de gestiune care se aplica atât prezervarii cât si transformarii structurilor si patrimoniului regiunilor urbane si rurale.
Urbanismul contribuie la punerea în evidenta a libertatilor de alegere si a marjelor de flexibilitate.
Proiectând pentru astazi si pentru mâine diferitele conditii de organizare sociala, fizica si economica a teritoriilor într-un mediu de calitate pentru locuitori, Urbanismul nu este determinist, ci se înscrie în argumentarul si în mecanismele de decizie ale institutiilor publice si ale sectorului privat.
Datorita influentei sale directe asupra vietii cotidiene a oamenilor, Urbanismul are în mod evident puternice rezonante politice, iar participarea publicului îi este indispensabila.

Calitatile solicitate Urbanistilor
Urbanismul necesita o abordare multidisciplinara pentru a integra aspectele fizice, sociale, culturale, economice, ecologice si politice ale teritoriului. Metodele de lucru ale urbanistului includ analiza si sinteza, creatia si compozitia, gestiunea si administrarea teritoriului.
Urbanistul se caracterizeaza prin aptitudinea sa de a lucra în echipe de Urbanisti, împreuna cu alti profesionisti si cu reprezentanti ai diferitelor grupuri interesate de evolutia cadrului de viata.

Misiunile Urbanistului
Cercetator sau practician, urbanistul propune politici de amenajare si programe de actiune; el concepe proiecte si permite punerea lor în opera; participa la formarea Urbanistilor.
Printr-o sinteza completa, echilibrata si imaginativa, actiunile profesionale ale urbanistilor concura la:
• identificarea nevoilor prezente si viitoare ale colectivitatii sau ale Comunitatii si evidentierea oportunitatilor, mizelor, constrângerilor si implicatiilor în vederea actiunii;
• propunerea, sub forma de politici si planuri de amenajare, a actiunilor necesare pentru declansarea, organizarea si punerea în opera a schimbarilor, sprijinindu-se pe datele obtinute prin cercetare;
• asigurarea medierii necesare punerii în aplicare a actiunilor;
• controlul, conducerea si modificarea planurilor si politicilor pe masura evolutiei nevoilor si resurselor si dupa directivele generale primite;
• gestionarea si evaluarea efectelor si implicatiior schimbarilor, din momentul aparitiei acestora.
NATURA SI DOMENIUL DE APLICARE A ACTIVITATILOR URBANISTILOR PROFESIONISTI
(Anexa A a Cartei Fondatoare)
Urbanistul este:
• un cercetator
• un practician
• o sursa de propuneri de politici si programe de actiune
• un conceptor de proiecte
• un realizator
Date fiind domeniile amenajarii, urbanistul poate contribui la urmatoarele activitati:
PROGRAME DE CERCETARE POLITICI/
PROIECTARE CONCEPŢIE PUNERE ÎN APLICARE
Dezvoltare
economică urbană
şi rurală Studii şi analize
Resurse tehnice Planuri economice, fizice şi strategice integrate Structură fizică şi economică integrate Urmărirea programelor de creare şi încurajare a creării locurilor de muncă
Studii şi analize socio-economice Proiecte de dezvoltare prioritare Naţională, regională şi locală (urbană şi rurală)
Utilizarea solului şi studii de impact asupra mediului Proiecte de dezvoltare regională Norme şi reglementări privind utilizarea solului Reglementarea şi controlul dezvoltării
Măsuri de protecţie a mediului pentru controlul poluării
Participarea comunităţii
Planificare socială şi servicii de prognoză Studii şi analize demografice Planuri de dezvoltare integrate Planuri de dezvoltare, de structură şi de vecinatăţi pentru oraşe noi, comunităţi noi, renovare urbană/rurală Finanţarea integrată a proiectelor
Prognozări Control
Furnizări de servicii
PROGRAME DE CERCETARE POLITICI/
PROIECTARE CONCEPŢIE PUNERE ÎN APLICARE
Locuire Studii tehnice şi prevederea cererilor Priorităţi şi opţiuni de răspuns la nevoile de locuinţe în zone urbane şi rurale Planuri de dezvoltare a utilizării solului Strategii de gestiune şi de finanţare
Furnizare locală de servicii de asistenţă Planuri de vecinătate (urbană şi rurală)
Renovare (urbană şi rurală) Studii şi analize tehnice Opţiuni Proiecte de dezvoltare şi planuri de renovare în zona urbană Încurajări financiare
Studii de capacitate Politici de investiţii
Consideraţii financiare şi sociale Proiecte de conversie şi de reabilitare în zona rurală Fonduri „revolving”
Control continuu şi gestiunea firmelor
Analize de vecinătate
Transporturi Prevederea cererii Planuri de transport multimodale, naţionale, regionale
Planuri şi politici de investiţii Integrarea transportului şi a utilizării solului Prescripţii tehnice şi programe financiare
Furnizarea serviciilor de transport
Anchete privind originile şi destinaţiile Utilizarea solului şi plan de gestiune a traficului
Măsuri de protecţie pentru trafic/energie Controlul/ reglementarea dezvoltării
Studii de impact de mediu ale utilizării solului
Energie Studii tehnice ale resurselor Strategia naţională integrată a energiei Norme specifice siturilor privind utilizarea şi reabilitarea Măsuri de protecţie a mediului şi de monitorizare
Analiza şi prevederea cererii Opţiuni de răspuns la nevoi şi priorităţi Planuri de vecinătate şi programe de conservare a energiei Programe de gestiune
Studii de impact de mediu ale utilizării solului Măsuri de protecţia mediului
Metode de control al deşeurilor şi reciclare
Protecţia peisajului Programe de energie în interesul securităţii publice
Reabilitare
Comunicaţii Previziuni privind comunicarea, anchete privind reţelele şi informatică Modele de comunicare Situri şi soluţii de utilizare a solului specifice Monitorizare şi control continuu
Furnizare de servicii şi de sisteme Strategii de investiţii
Studii de impact
PROGRAME DE CERCETARE POLITICI/
PROIECTARE CONCEPŢIE PUNERE ÎN APLICARE
Peisaj Anchete privind resursele şi utilizarea solului Protejarea şi dezvoltarea peisajului Concepţie peisagistică şi proiecte de amenajare a siturilor Măsuri de protecţie şi monitorizare ale mediului
Studii şi analize ale mediului natural
Conservare Studii ale mediilor naturale şi construite Desemnarea zonelor protejate Planuri de protecţie a mediilor naturale şi construite Încurajări financiare
Utilizarea solului şi controlul dezvoltării
Studii şi analize ale mediului natural Proiecte de conservare
Politici de conservare
Recreere
şi turism Studii tehnice Planuri de creştere potenţială Strategii de localizare Iniţiative
Prevederea cererii Strategii de investiţii Amenajarea siturilor Planuri de gestiune
Studii de impact Programe de recreere
Programe turistice
Aspecte legale Coduri legislative şi reglementări Planuri de dezvoltare integrată Atribuirea bugetelor în funcţie de obiective Proceduri legale
Chestiuni referitoare la despăgubiri Procese, audieri
Coordonarea expertizelor tehnice Anchete
Participarea populaţiei
Nota
Gama activitatilor acoperite de profesiune variaza în functie de statul membru al UE. În fiecare stat membru, urbanistii pot sa aleaga individual sa se specializeze în diferite tipuri de activitati.
Anexa B: formarea urbanistului

1. Anexa B constituie cadrul formarii minimale a Urbanistului european. Scopul formarii profesionale este sa permita dobândirea si mentinerea abilitatilor necesare pentru practicarea profesiunii asa cum a fost ea definita în Anexa A (Domeniul si natura activitatilor Urbanistilor profesionisti), în conformitate cu Anexa C (Îndatoriri profesionale ale urbanistilor). Punerea în aplicare si modalitatile tranzitorii sunt de definit de catre institutiile implicate.

2. Statutul si competentele Urbanistului reclama o pregatire care vizeaza sa dezvolte capacitatea de a identifica situatii si sa identifice solutii, prin:
a. asimilarea unor cunostinte interdependente de natura spatiala, fizica, tehnica, sociala, culturala, economica si stiinte politica,
b. întelegerea tuturor proceselor implicate în amenajare si în cadrul disciplinelor si profesiunilor care contribuie la amenajare,
c. initierea analizarii, proiectarii si conceperii, sintetizarii, programarii, formularii deciziilor si implementarii acestora.

3. Continutul formarii trebuie
a. sa acopere si sa trateze diversele scari spatiale si diferitele orizonturi de timp;
b. sa se raporteze la diferitele contexte si medii de viata – urbane, rurale, dezvoltate sau în dezvoltare;
c. sa evalueze si sa încorporeze noile dezvoltari ale tehnicii si practicii profesionale;
d. sa consiste în formare acadmica si experienta practica;
e. sa cuprinda studiul domeniului Urbanismului si amenajarii teritoriului, încluzând contributia în Urbanism a altor discipline;
f. sa includa un corp comun minimal al formarii care defineste nivelul si calitatea minimala ale acesteia si care va trebui sa fie actualizat periodic de Consiliu.
4. Structura de organizare a formarii trebuie sa fie urmatoarea
a. formarea este de nivel universitar;
b. formarea poate fi organizata în cadrul:
* unui ciclu de studii universitare consistând în minimum 6 ani de formare, încluzând 4 ani de studii academice cu timp complet sau echivalent si 2 ani de experienta practica într-un birou autorizat sau în cercetare [în varianta franceza apare si posibilitatea de 5 ani studii academice si 1 an practica - N.T.]; sau,
* unui ciclu postuniversitar consistând în minimum 4 ani de formare, incluzând 2 ani de studii academice cu timp complet sau echivalent si 2 ani de experienta practica într-un birou autorizat sau în cercetare;
c. contributia disciplinelor conexe trebuie sa fie integrate în formare pe întreaga durata a studiilor prin programe de studiu, profesori sau studenti postuniversitari;
d. urbanistii profesionisti trebuie sa faca parte din corpul profesoral, pentru a se realiza un echilibru între teoreticieni si practicieni;
e. centrele de învatamânt trebuie sa asigure cadrul pentru cercetare academica si pentru obtinerea de calificari academice superioare în domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului.
5. Specializarea Urbanistului într-un domeniu anume al Urbanismului se realizeaza fie anterior studiilor sale postuniversitare în Urbanism, fie dupa încheierea studiilor universitare în Urbanism, fie simultan sau ca o parte a studiilor în Urbanism.
6. Cursuri de formare complementara în Urbanism sunt organizate pentru formarea continua a urbanistilor, fie pentru formarea tehnicienilor însarcinati sa asiste Urbanistii, fie pentru sensibilizarea profesionistilor din domeniile conexe.

Supliment la Anexa B A Chartei europene A Urbanistilor
TRUNCHIUL COMUN AL PROGRAMELOR DE FORMARE A URBANISTILOR

Consiliul European al Urbanistilor precizeaza trunchiul comun minim al formarii, necesar pentru a pregati exercitarea profesiunii de urbanist.

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

Cartea tehnica a constructiei
Cartea Tehnica reprezinta ,,certificatul de nastere” al unei constructii. intocmirea ei intra in sarcina dvs. si a proiectantului si reprezinta ansamblul documentatiilor tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei si instalatiilor aferente acesteia.
De asemenea, ea cuprinde toate datele si documentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice.
Cum este structurata Cartea Tehnica?
• Fisa de date sintetice – contine numele proiectantului, verificatorilor atestati pentru proiect, numele executantului – inclusiv al sefului de santier si al dirigintelui, numele expertilor tehnici, numele celor din comisiile de receptie precum si datele de incepere a lucrarilor si aprobarii receptiilor.
• Proiectul de executie
• Documentatia privind executia lucrarilor, inclusiv autorizatiile de executie a constructiei.
o autorizatia de construire;
o procesul verbal de predare/primire a cladirii;
o procesele verbale de receptie pe categorii de lucrari;
o certificatele de calitate pentru conformitatea calitatii lucrarilor si materialelor folosite;
o condica de betoane unde se inregistreaza turnarile, furnizorul si rezultatele incercarilor la 28 zile a probelor etalon pentru verificarea rezistentei;
o buletinele de analiza si incercari pentru materialele puse in pera;
o expertizele tehnice;
o caietele de atasament, masuratori.
• Documentatia privind receptia.
• Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp a cladirii (se completeaza de dvs. pe toata durata de viata a cladirii).
Se vor atasa toate documentele referitoare la modificarile fata de proiectul initial, atat in planul casei cat si in dotari suplimentare
Observatii:
• Conform H.G. 273/1994, pentru obiectivele de constructii de locuit pana la doua niveluri, Cartea Tehnica a constructiei se rezuma la autorizatia de construire, procesul verbal de recetie la terminarea lucrarilor si procesul verbal de receptie final, la expirarea perioadei de garantie, cele de mai sus fiind necesare pentru cladiri cu mai mult de doua niveluri.
• Ea se definitiveaza inainte de receptia finala si se pastreaza pe toata durata de existenta a cladirii pana la demolarea sa.
• Daca vindeti imobilul, Cartea Tehnica trebuie predata noului proprietar care va avea obligatia pastrarii si completarii acesteia.
• Ca o exceptie, Legea 10/1995 privind calitatea in constructii nu se aplica la cladirile de locuit doar cu parter sau parter plus etaj, construite m mediul rural sau in satele apartinand oraselor.

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

Caiet de sarcini – arhitectură

Indicaţiile cuprinse în această documentaţie se referă la condiţii tehnice care trebuiesc luate în considerare la execuţia principalelor lucrări de finisaje prevăzute pentru anexa gospodărească situată în COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI, Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A propietatea D-LUI CHELBAN RAIMOND.
Construcţia, se încadrează în clasa de importanţă “IV”, γI = 0,8.
Este recomandabil ca pe întreaga perioadă de execuţie, lucrările să se execute sub asistenţa tehnică a proiectantului. Caietul de sarcini şi soluţiile de proiectare vor putea fi completate în funcţie de elementele noi, apărute în timpul execuţiei lucrărilor.
De asemeni este recomandabil ca proiectantul să colaboreze la alegerea materialelor celor mai potrivite, pentru asigurarea unei calităţi deosebite a lucrărilor.
S-a insistat pe descrierea unor aplicaţii, tehnologii, aceasta neexcluzînd respectarea tuturor STAS-urilor, normativelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare referitoare la operaţiile descrise.
Controlul calităţii lucrărilor
Verificarea calităţii materialelor componente şi betoanelor se face în conformitate cu prevederile din NEO 12-99.
Pentru lucrările din beton şi beton armat pe diferite faze de execuţie care devin lucrări ascunse, verificarea calităţii trebuie consemnată în ‘’Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse ‘’.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o fază ascunsă.
Controlul calităţii lucrărilor se face în conformitate cu prevederile din NEO12-99.
La întocmirea cărţii construcţiei se va ţine cont de prevederile ‘’Normativ C 167-77, normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiei’’.
La următoarele faze verificările se fac în prezenţa proiectantului:
– după executarea săpăturii generale pentru atestarea terenului de fundare;
– înainte de turnarea betonului în fundaţii;
– după execuţia infrastructurii;
– înainte de turnarea betonului la planşeele fiecărui nivel;
– după execuţia suprastructurii.
Executarea lucrărilor pe timp friguros
Lucrările se vor executa pe timp friguros în condiţiile prevăzute în actele normative în vigoare printre care:
-Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat – indicativ NEO12-99
-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente C16-84 (BCnr.6/85);
-Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton C28-83.
Printre măsurile speciale care trebuie avute în vedere se menţionează:
-se interzice desprinderea prin tragere cu macaraua a elementelor prinse de îngheţ de elementele pe care se reazemă. Se vor folosi în acest scop apa caldă, abur.
-betoanele şi mortarele se vor încălzi la o temperatură de maxim 40, luându-se măsuri corespunzătoare de conservare a clădirii;
-se vor termoizola cofrajele;º
-înainte de turnarea betoanelor se verifică dacă s-au îndepărtat resturile de zăpadă;
-se ţine evidenţa zilnică a lucrărilor cu menţionarea temperaturilor exterioare;
-lucrările de turnare beton în structură (stâlpi, grinzi, plăci, pereăi) se sistează când temperatura scade sub +5ºC;
-sudarea barelor la temperaturi între -5ºC şi +5ºC se va face cu împachetarea barelor cu vată minerală;
-la temperaturi între -5ºC şi -15ºC este necesară preîncălzirea cu flacără oxiacetilenică.
Urmărirea tasărilor prin metode topografice
Urmărirea tasărilor prin metode topografice se efectuează pe baza unui program încadrat în proiectul de urmărire care este comandat de către beneficiar.
Terenul de amplasament impune conform C61-74 şi STAS 2745/90 măsurarea eventualelor tasări, atât pe timpul execuţiei cât şi în exploatare.
Pentru determinarea tasărilor reale ale clădirii se vor încastra la cota 20-30 cm. (deasupra nivelului trotuarului) mărci de tasare conform STAS 10493/76 şi C61-74, fig.1.
Reperele de referinţă (repere fixe) – utilizate la măsurarea deplasărilor verticale ale clădirilor cu metodele topografice – vor fi de adâncime.
Reperele se amplasează respectând prevederile din STAS 2745/90 pct. 3.
Citirea ‘’0’’ se efectuează înainte de executarea structurii la parter, iar pe tot timpul execuţiei se vor programa măsurători astfel încât să coincidă, pe cât posibil, cu terminarea unei etape de lucru (un nivel).
Citirile se înregistrează în carnetul de nivelment şi se transmit proiectantului după fiecare citire efectuată.
Proiectantul împreună cu unitatea care a întreprins măsurătorile întocmeşte un raport tehnic ce se include în cartea tehnică a construcţiei.
Măsuri de protecţia muncii
Constructorul va respecta normele generale pentru protecţa muncii publicate în Buletinul Construcţilor 5 – 8 / 1993.
La executarea lucrărilor se respectă toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Lucrările se execută pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate, în care sunt detaliate toate măsurile de protecţia muncii. Se verifică însuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul.
Dintre măsurile ce trebuie avute în vedere se precizează următoarele:
– echipelor de muncitori li se va face în prealabil un instuctaj de protecţia muncii şi vor fi verificaţi medical periodic.
– în jurul locului de lucru se va realiza o zonă îngrădită şi avertizoare din tablă.
– zonele de lucru periculoase trebuie marcate cu panouri şi inscripţii
– toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele trebuie verificate în conformitate cu normele în vigoare
– căile de rulare a macaralelor trebuie autorizate de I.S.C.I.R;
– dispozitivele de ridicare trebuie verificate periodic;
– se atrage atenţia asupra măsurilor care trebuie să prevină accidentele de manipulare a elementelor prefabricate, care prezintă fisuri sau segregări în zona urechilor.
– se interzice deplasarea panourilor prefabricate cu ranga în timp ce tensiunea cârligului e slăbită.
– montarea cofrajelor şi armăturilor se va face de pe podine cu minimum 70 cm lăţime. Platformele de lucru vor fi dotate cu balustrade.
– pe vânt puternic, ceaţă deasă, nu se vor executa lucrări la exterioare, acoperiş.
– lucrul la faţadă se va efectua numai la temperaturi peste 0ºC.
– la acoperiş – muncitorii vor fi legaţi cu centuri de siguranţă.
– muncitorilor li se va face şi un instructaj P.S.
Prevederi speciale
Se atrage atenţia asupra următoarelor categorii de lucrări a căror executare incorectă poate compromite rezistenţa şi stabilitatea construcţiei:
-trasarea axelor la infrastructură şi la suprastructură
-executarea grinzilor de fundaţii;
-executarea structurii (grinzi, stâlpi, pereţi);
-respectarea prevederilor din proiect referitoare la diametre şi calitatea armăturilor;
-încadrarea în abaterile admise în ceea ce priveşte dezaxările, abaterile pe verticală;
-întocmirea în timp util a programului privind măsurarea tasărilor, executarea reperelor de adâncime şi a citirilor ‘’0’’.

CAP.1. COMPARTIMENTĂRI, ÎNCHIDERI

1.0. Introducere

La interior compartimentările se vor realiza din:

- zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 30 cm.;

- zidărie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. în ziduri având grosimea de 15 cm.

- pereţi uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton având grosimea de 20 cm.

- pereţi uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton având grosimea de 10 cm.

Închiderile exterioare se vor realiza din:

- zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 45 cm.;

- zidărie din cărămidă presată plină format 240x115x63 mm. în ziduri de 12,5 cm. (protecţia hidroizolaţiei şi soclul din cărămidă aparentă pe înălţimea demisolului);

- zidărie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. în ziduri având grosimea de 30 cm. (închiderile verticale exterioare la nivelul mansardei);

Pereţii structurali din zidărie se vor executa cu:

- zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 45 cm. – (STAS 5185/2-86) marca C125 calitatea I;

- cărămizi pline (STAS 457-86) având dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor obligatoriu conform proiectului – marca C125 calitatea I (pentru coşurile de fum);

La execuţia lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile “Instrucţiunilor tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, Indicativ C.17/1982.
De asemenea este obligatoriu ca dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor şi marca mortarului de zidărie să fie conform celor indicate în proiect.
Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie de cărămidă sunt cele arătate în STAS 10109/1 – 1982 şi în “Normativ pentru verificarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” Indicativ C.56/1985.
La execuţia lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile din “Norme republicane de protecţie a muncii” aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 inclusiv modificările aprobate cu Ordinele 110/1977 şi 39/1977. Vor fi de asemenea avute în vedere Normele generale P.S.I. la proiectarea şi realizarea construcţiilor aprobate prin D. 290/16.08.1977.

1.1. Executarea lucrărilor de zidărie

Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din P2-85, C56-85 şi STAS 10109/1-82. Toate materialele care intră în compoziţia unei structuri din zidărie nu pot fi puse în operă decît:
– după verificarea certificatelor de calitate care să ateste că sunt cele corespunzătoare normelor respective;
– după ce s-au executat la locul de punere în operă încercările prevăzute în prescripţiile tehnice respective;
– după verificarea fişei de transport a betonului şi mortarului din datele căruia să rezulte că betonul şi mortarul sunt corespunzătoare calităţilor prevăzute în proiect şi în prescripţiile tehnice.
– mortar (STAS 1030-85 şi instrucţiuni tehnice C17-82) având marca conform proiectului – M100Z la coşurile de fum şi M25Z la celelalte (fără var), iar marca minimă a cimentului pentru mortarul utilizat la coşurile de fum P300 sau M400.

Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale de 7-8 cm.
Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru, se vor uda bine cu apă.
Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent.
Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm cu abaterile prevăzute în tabelul 8,5.
Rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată grosimea zidăriei, mai puţin de 10-15 mm la faţa zidăriei care urmează a se tencui, pentru a se asigura o bună aderenţă a tencuielii.
Întreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte.
Armătura-carcasă în stîlpişori se va monta înainte de executarea zidăriei.
Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu stîlpişorii, înglobîndu-le în mortar marca M50, obţinut când este cazul prin îmbogăţirea locală a mortarului ciment.
Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o adâncime de cca 20mm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu betonul din stâlpişori.
Turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca 1,00 m., după udarea prealabilă a zidăriei şi a cofrajului.
Îndesarea betonului se face cu vergele, se interzice folosirea în acest scop a vibratorului sau baterea cofrajelor.
Ghermelele necesare se vor zidi de o parte şi de alta a golurilor după ce vor fi imprimate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori într-o baie de bitum fierbinte.
Abateri admisibile STAS 10109/1-82

Nr.
Crt. Denumire element Abateri limită ( mm.)
0 1 2
1 La dimensiunile pereţilor – la grosimea de execuţie a pereţilor din cărămidă şi blocuri ceramice

de 14 cm. +4
-6

de 24 cm. +6
-8

> 24 cm. +10
-10
2
La goluri pentru pereţi din cărămidă şi din blocuri ceramice

pentru goluri 100 cm. +20
-10
3 La dimensiunile în plan ale încăperilor

cu latura încăperii 300 cm. +20
-20
4
La dimensiunile parţiale în plan (şpaleţi) +10
-10
5
La dimensiunile în plan ale întregii clădiri +50
-50
6
La dimensiunile pe verticală pentru pereţi din cărămidă şi blocuri ceramice

Pentru un nivel +20
-20

Pentru întreaga construcţie +50
-50
7 La dimensiunile rosturilor dintre cărămizi şi blocuri
rosturi orizontale +5
-2
rosturi verticale +5
-2
8 La suprafeţe şi muchii
la planeitatea suprafeţelor 3mm. / m.

la rectilinitatea muchiilor 2 mm.
(cel mult 20 mm. pelungimea neîntreruptă a muchiei peretelui)
la verticalitatea neîntreruptă a muchiilor şi suprafeţelor 3mm. / m.
(cel mult 6 mm. pe nivel; cel mult 30 mm. pe întreaga înălţime)
9 Abateri faţă de orizontală a suprafeţelor superioare ale fiecărui rînd de cărămizi sau blocuri
pentru pereţi din cărămidă şi blocuri ceramice 2 mm.
(cel mult, pe toată lungimea neîntreruptă a peretului)
10 La coaxialitatea pereţilor suprapuşi

dezaxarea de la un nivel la următorul +10
( cel mult 30 mm., dezaxarea maximă cumulată pe mai multe niveluri)
11 La rosturile de dilataţie tasate şi antiseismice

la lăţimea rostului +20
-10

la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm. / m.
(cel mult 20 mm. pentru întreaga înălţime)

Un caz special îl constituie zidăria din cărămidă presată plină format 240x115x63 mm. în ziduri de 12,5 cm. (protecţia hidroizolaţiei şi soclul din cărămidă aparentă pe înălţimea demisolului). În această zonă, elevaţia fundaţiei este hidroizolată vertical până la cotele trotuarelor, iar suprafaţa rămasă deasupra (până la cota -0,15 m.) va fi pregătită ca pentru lucrările de placaje din cărămidă executate la faţade: se va executa un ancoraj pentru plasa sudată de care urmează a fi prinsă zidăria din cărămidă plină pentru a-i asigura aderenţa în timp la stratul suport.

Reguli şi metode de verificare a calităţii zidăriei

Se vor efectua verificări atât în timpul execuţiei cît şi după terminarea lor privind corespondenţa lucrărilor cu documentaţia tehnică care a stat la baza execuţiei lucrării, precum şi calitatea lucrărilor executate.
Verificarea dimensiunilor şi a calităţii materialelor se face conform condiţiilor din standarde / prevederi legale în vigoare, pentru fiecare material utilizat.
Cărămizile, cimentul (mortarul) sunt cele prevăzute în documentaţia tehnică; trebuie însoţite de certificate de calitate. În caz contrar, ele nu sunt puse în operă decât după verificarea calităţii prin încercări de laborator.
Verificarea calităţii procentuale de fracţiuni de cărămidă se face prin examinarea vizuală în timpul execuţiei astfel ca procentul de fracţiuni de cărămidă să nu depăşească 15% din numărul de cărămizi pe ansamblu lucrării.
Verificarea grosimii pereţilor netencuiţi se face luîndu-se media a trei măsurători, cu precizie de 1mm., efectuate între două dreptare aşezate pe feţele pereţilor.
Dacă la examinarea vizuală se observă neuniformităţi mari între grosimea diferitelor rosturi, se va proceda şi la verificarea grosimii fiecăruia.
Verificarea se face cu o riglă sau ruletă metalică cu gradaţie milimetrică.
Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuală.
Verificarea tasării corecte a zidăriei şi a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi încrucişări de pereţi se face în cursul execuţiei, prin examinarea vizuală înainte de aplicarea tencuielii consemnîndu-se rezultatele verificării în documentele de şantier.
Verificarea orizontalităţii suprafeţelor superioare ale rândurilor de cărămizi sau blocuri se face cu ajutorul nivelei şi a dreptarului.
Verificarea planeităţii suprafeţelor şi a rectilinităţii muchiilor se face prin aplicarea pe suprafaţa peretelui sau în lungul muchiilor a unui dreptar de minim 2m lungime şi prin măsurarea unghiului dintre acest dreptar şi suprafaţa peretelui sau muchiei cu o precizie de 1mm.
Verificarea verticalităţii suprafeţelor şi muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate în mm. cu o lungime de 2,0 m. şi a firului cu plumb corespunzătoare înălţimii nivelului.
Verificarea dimensiunilor încăperilor, a construcţiei în ansamblu şi a mărimii golurilor pentru uşi, ferestre etc se face prin măsurători directe efectuate cu metrul sau ruleta.
Verificările:
– Coaxialităţii stâlpişorilor şi pereţilor;
– Legăturii pereţilor prin intermediul planşeelor, centurilor;
– Legăturii dintre pereţii de umplutură şi elementele de rezistenţă;
– Lucrări de izolaţii legate de executarea de zidărie se vor face după caz vizual sau prin măsurători directe, în timpul execuţiei lucrărilor, rezultatele consemnându-se în documentele de şantier.

Normativele privind proiectarea şi executarea lucrărilor de zidărie şi pereţi:

P.2/1985 -“Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de zidărie”

STAS 10109/1-1982 -“Lucrări de zidărie, calcul şi alcătuirea elementelor”

C.17/1982 -“Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”

STAS 5185/2-1986 -“Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale”

STAS 6793/1986 -“Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale”

Ordin M.C.Ind. nr. 1233/D/80 -“Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj”

D.290/1977 -“Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor”

C.56/1985 -“Norme pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”

C.14/1982 -’’Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la lucrările de zidărie’’.

C.16/1984 -“Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”

P.104/94 -“Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi realizarea pereţilor şi acoperişurilor din elemente de beton celular autoclavizat”

STAS 1030/1985 -‘’Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială’’.

1.2. Executarea lucrărilor în piatră

1.2.1. Zidăria din piatră

Zidărie de piatră de talie, alcătuită din blocuri de formă regulată, (paralelipipedice sau cubice) având diferite grade de prelucrare, după prevederile proiectului (epure, detalii şi profile) şi destinaţia construcţiei la care se foloseşte.
După numărul feţelor finisate, pietrele sunt prelucrate pe patru (feţele laterale), cinci (feţele laterale plus faţa văzută) sau şase feţe, având muchiile vii şi întregi, lipsite de orice crăpături. Pe feţele laterale pietrele sunt lucrate cu dalta cu vârf (şpiţul) şi cu ciocanul dinţat (buciarda groasă), iar faţa văzută poate fi lucrată din gros, în bosaje, şpiţuită, buciardată cu buciarda groasă sau fină, sau cu dalta şi apoi şlefuită, lustruită etc.
Raportul dintre lungime şi înălţime (una va fi cel puţin de 700 mm.) se ia în raport cu rezistenţa rocii şi nu trebuie să depăşească următoarele limite: 5 pentru granit, 4 pentru marmură şi 2 pentru gresii şi calcare tari.
În general, volumul variabil al acestor pietre ( deci şi greutatea lor) este prea mare pentru a putea fi manipulate de un singur om, aşa că aşezarea lor în lucrare se face, de obicei, mecanic.

1.2.2. Montarea scărilor

Montarea treptelor exterioare masive se poate face direct pe pământ fără cofraj, pe o fundaţie de beton slab armat, pe o zidărie de cărămidă sau de piatră brută. În acest caz, trebuie avut în vedere la executarea fundaţiei eventualele tasări. Suprafaţa tălpii se nivelează astfel încât stratul de mortar de dedesubt să aibă în medie o grosime de cca 20 mm.
La montare, după trasarea şi verificarea nivelurilor, se aşează atent, la cotă, prima treaptă, se aşează apoi ultima treaptă de sus la nivelul pardoselii superioare şi prin tăieturi, se marchează pe o şipcă locurile unde vârfurile ciubucelor ating muchiile din faţă ale treptelor. Se fixează apoi şipca pe cele două trepte şi se începe montarea de jos în sus.
Când ciubucele nu ajung la semn pe orizontală, se ciopleşte partea din spate a treptei, iar dacă ciubucul se găseşte mai sus de semn, se cioplesc falţurile, până când treptele ajung la locul lor.
La această ajustare trebuie avută însă atenţie să se păstreze orizontalitatea, lăţimea şi înălţimea treptei. Treptele exterioare care se execută din plăci, au grosimea plăcii variabilă de la 60 la 100 mm.
Treptele scărilor interioare se execută, aproape în exclusivitate, din plăci, fie pe scări din trepte de beton armat, fie pe planşee de beton armat în pantă, cu turnare ulterioară de beton în golul dintre contratreaptă şi partea din spate a treptei.
Grosimea plăcii treptei este de minimum 30 mm. Ciubucul treptei este, de obicei, de 20 -30 mm şi poate fi executat simplu, profilat, sau cu o fâşie în adaos de cca 80 -100 mm. lăţime. Execuţia montajului treptelor decurge în felul următor:
– se face verificarea trasajului, a nivelurilor şi a pornirii primei trepte, după care treapta se aşează provizoriu;
– se întinde sfoara de la ciubucul primei trepte cu înclinarea rampei, sau se desenează pe vang, în mărime naturală, profilul treptelor, sau se folosesc şabloanele pregătite dinainte, care se aşează pe margini şi se fixează cu capetele pe podestele de sus şi de jos ale acesteia;
– se aşează prima treaptă, se potrivesc şi se rafilează pe uscat muchiile – dacă este necesar – şi apoi se fixează contratreapta cu ajutorul tapelor de ipsos, a scoabelor şi a penelor de distanţare din lemn;
– se toarnă mortar între spatele contratreptei şi treapta de beton sau, în cazul planşeului de beton armat înclinat, se toarnă beton până la nivelul orizontal al muchiei superioare a contratreptei;
– se spală şi se udă partea din spate a treptei şi treapta de beton, se întinde mortarul de ciment şi montează definitiv treapta;
– se ajustează şi se potriveşte plinta care poate fi continuă sau în trepte;
– se fixează plinta cu ajutorul tapelor de ipsos, după ce s-a cioplit zidăria pentru crearea unui spaţiu suficient turnării mortarului;
– se toarnă mortarul de ciment în golul dintre zidărie şi spatele plintei;
– se căptuşeşte cu scânduri întreaga scară, până la terminarea construcţiei, pentru a o feri de spargeri, murdărie sau pătare. În loc de scânduri treptele se pot acoperi cu hârtie peste care se toarnă un strat gros de circa 20-30 mm de ipsos. Ipsosul se toarnă până la circa 50 mm de plinte pentru a nu intra în rosturile dintre acestea şi trepte, de unde poate fi îndepărtat.

1.3. Executarea pereţilor despărţitori uşori din gips-caton tip KNAUF sau RIGIPS

Pereţii despărţitori uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton sunt pereţi interiori despărţitori neportanţi care se montează pe şantier.
Funcţiunile de rezistenţă şi fizica construcţiilor rezultă din conlucrarea scheletului din profile de tablă de oţel cu placarea din plăci de ipsos carton şi straturile izolatoare pozate funcţie de necesităţi.
Suplimentar pot suporta şi încărcările obiectelor agăţate.

1.3.1. Domenii de aplicare

Pereţii despărţitori uşori se folosesc în amenajări interioare la clădirile civile (inclusiv încăperi umede). Nu se vor utiliza în spaţii tehnologice umede, în aer liber sau în spaţii cu temperaturi înalte.

1.3.2. Construcţia pereţilor – montajul

- Operaţia de montaj începe cu măsurarea şi trasarea pe planşeul portant al axelor pereţilor, a schelelor autoportante, a uşilor şi a altor deschideri. După aceasta, operaţiunea se continuă pe pereţi sau tavane.
– Fixarea de suprafeţele suport a profilelor de contur. La tavan şi la pardoseli se utilizează profile de contur tip UW, iar la racordurile laterale ale pereţilor se folosesc profile de schelet tip CW.
Înainte de începerea montării pe aceste profile se lipesc benzi de etanşare sau se ataşează alte materiale de etanşare adecvate.
Planşeele de rezistenţă, care prezintă denivelări mari vor fi egalizate înaintea montării profilelor.

- Se introduc profilele CW în profilele de contur.
Profilele verticale ale scheletului trebuie să pătrundă cel puţin 15 mm. şi trebuie să prezinte la partea superioară o toleranţă de circa 1cm.

- Se începe montarea plăcilor din ipsos carton pe una din feţele peretelui. Prima placă din ipsos carton se pozează parţial pe schelet şi se fixează cu ajutorul nivelei cu bulă de aer. În continuare placa este fixată de scheletul suport cu ajutorul şuruburilor cu montaj rapid în aşa fel încît să nu existe tensionări. Următoarele plăci se montează în acelaşi mod. Distanţa de la scheletul de susţinere la elementele de completare din zona de capăt a peretelui nu trebuie să depăşească 62,5 cm., iar în cazul realizării izolaţiei acustice, această distanţă nu trebuie să fie mai mică de 50 cm. În cazul placării duble, al doilea rând de plăci va fi înşurubat după primul rând, prin decalarea îmbinărilor.
La racordările glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioară, plăcile nu vor fi înşurubate.

- După montarea instalaţiilor, în spaţiul gol din perete se va aşeza, îndesa şi asigura contra alunecării, stratul de vată minerală necesar.
Grosimea normală a izolaţiei nu trebuie să fie mai mare ca spaţiul gol din perete şi nu trebuie micşorată sub dimensiunea necesară din condiţiile de fizica construcţiilor, prin instalaţii suplimentare.

- În continuare se plachează a doua faţă a peretelui.
Îmbinările plăcilor sunt deplasate faţă de poziţia îmbinărilor de pe partea opusă.
La pereţii înalţi unde la îmbinarea plăcilor sunt necesare profile orizontale acestea vor fi decalate, în caz contrar reducându-se stabilitatea peretelui.

- Dacă se montează uşi este necesară montarea de profile suplimentare de o parte şi de alta a uşii. Aceste profile se montează pe întreaga înălţime a pereţilor şi se fixează foarte strâns de profilul de contur UW inferior şi superior.
Prin pătrunderea unul într-altul profilele CW pot suporta o greutate de 25 kg. a canatului uşii la o înălţime de 2,80 pentru începere precum şi greutăţi ale canatului de uşă până la 60 kg.

- Şpăcluirea plăcilor din ipsos carton poate demara numai după consumarea tuturor tensiunilor reunificative, cum sunt de exemplu cele din acţiunea umidităţii sau a temperaturii.
Se presupune o temperatură a incintei de montaj şi a construcţiei de cel puţin 5C.
Umidităţi exagerate ale aerului (în comparaţie cu condiţiile de utilizare ulterioare) în timpul şpăcluirii, precum şi deshidratarea rapidă sau încălzirea în timpul uscării pot duce la formarea de fisuri. În cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hârtie sau din împâslitură din fibră de sticlă este posibilă şi şpăcluirea cu umplutură pentru rosturi.

1.3.3. Tratamentul suprafeţelor

Plăcile de gips–carton sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul încăperilor cum ar fi: lacuri şi vopsele de dispersie, aplicări de tapete, plăcuţe, straturi textile şi altele asemănătoare. Nu este indicată folosirea coloranţilor pe bază de silicaţi sau var.
Pentru aplicarea ulterioară a unor straturi de tencuială suplimentară sau răşini artificiale sunt necesare tratamente preliminare cum sunt aplicarea de punţi de lipire sau aplicarea de grunduri.

1.3.4. Verificarea pe faze a lucrărilor

Verificarea calităţii lucrărilor se face la fiecare fază în parte:
– verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
– verificarea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;
– verificarea prinderii plăcilor de gips carton şi a planeităţii generale;
– şpăcluirea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;
– verificarea durităţii muchiilor.

1.4. Lucrări de realizare tavane false din KNAUF GKF

Tavanele realizate cu placi KNAUF GKF se fixează cu şuruburi cu montaj rapid, TN35, pe un schelet metalic, având rigle portante montate la o distanţă de 500 mm. şi rigle de montaj cu interax de 400 mm.
Placile GKF se dispun transversal faţă de riglele de montaj. Îmbinarea muchiilor vizibile se decalează cu cel putin 400 mm., apoi se dispun pe rigle şi se rostuiesc muchiile vizibile.
Fixarea plăcilor GKF se începe în milocul plăcilor, sau în colţul plăcii pentru a se evita suprapunerile. În timpul fixării, plăcile se presează bine pe scheletul suport. Mijlocul de prindere este şurbul cu montaj rapid TN35, iar distanţa de fixare a şuruburilor este de 170 mm. În cazul placărilor multistrat, la fixarea primului start se permite alegerea unei distanţe de trei ori mai mare, dar până la 500 mm. cu condiţia ca al doilea strat să fie montat în aceeaşi zi.
Tavanele de gips carton vor fi zugrăvite cu var lavabil alb.

CAP.2. TÂMPLĂRIE DIN LEMN, METALICĂ, GEAMURI ŞI LUCRĂRI DE TINICHIGERIE APARENTĂ

2.1. Domeniul de aplicare

Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de tâmplărie (uşi şi ferestre) geamuri aferente tâmplăriei şi lucrărilor de tinichigerie (glafuri).

Tamplăria interioară a acestui obiectiv este din din lemn.

Tâmplăria exterioară propusă este din lemn stratificat. Această tâmplăria este prevazută cu geam termopan, asigurând o bună izolare termică şi fonică (1,7 W / m2 K; 32 dB) şi sisteme de patru rânduri de garnituri de cauciuc.

Feroneria inclusă este de înaltă fiabilitate.
Măsurătorile, proiectarea, transportul şi montarea sunt gratuite şi asigurate de către firma furnizoare.

2.2. Tâmplărie din lemn şi metalică

2.2.1. Prevederi comune

Verificarea produselor de tâmplărie (lemn sau metal) se face la primirea pe şantier a ambelor categorii în tot timpul punerii în operă (montării) precum şi la recepţie.

2.2.2. Tâmplăria din lemn şi metal

Tâmplăria din lemn şi metal care soseşte pe şantier şi în fabrică gata confecţionată, trebuie verificată de către conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul:

- existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate;
– corespondenţei cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs;
– existenţei şi calităţii accesoriilor de prindere, manevrare etc.

2.2.3. La punerea în operă se verifică dacă în urma depozitării şi manipulării, tâmplăria nu a fost deteriorată. Eventualele deteriorări se vor remedia înainte de montare. Verificarea pe parcursul montării va fi executată de către conductorul tehnic al lucrării.

2.2.4. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se face conform regulamentelor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abaterile admisibile prevăzute mai jos.

2.2.5. Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va face pentru fiecare tronson în parte încheindu-se “PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE”, acestea înscriindu-se în registru respectiv.

2.2.6. La recepţia preliminară a întregului obiect, comisia de recepţie va verifica lucrările de tâmplărie urmărind:

- examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de lucrări;
– examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaje;
– se va avea în vedere ca tâmplăria să îndeplinească perfect funcţia pentru care a fost prevăzută.

2.3. Prevederi specifice

2.3.1. Verificări la tâmplăria de lemn

La tâmplăria din lemn se va verifică:
a. existenţa şi calitatea accesorilor metalice:
b. verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor ( nu se admit abateri mai mari de 1 mm./m.);
c. între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3 până la 8 mm.;
d. încastrarea tocului să fie făcută în pereţii existenţi prin ghermele, dibluri, pene, cuie, şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul să nu aibă nici un fel de joc;
e. abaterile de planeitate a foilor de uşi sau a cercevelelor mai lungi de 1.500 mm. trebuie să fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
f. potrivirea (luftul) corectă a foilor de uşi pe toată lungimea falţului respectiv, nu trebuie să depăşească 2 milimetri;
g. între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm.;
h. glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseala camerei;
i. existenţa pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tablă) la ferestre (pentru îndepărtarea apelor de ploaie) este obligatorie;
j. accesorile metalice trebuie să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
k. balamalele, drucărele, să fie montate la înălţime constantă (pentru fiecare în parte) de la pardoseală;
l. lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri, trebuie protejate prin plăcuţe metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m. deschiderea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţă; ele nu trebuie să fie blocate în urma vopsirii;
n. verificarea calităţii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII.

2.3.2. Verificări la tâmplăria metalică

La tâmplăria metalică se va verifica:
a. corespondenţa cu proiectul şi a detaliilor respective;
b. asamblarea elementelor componente prin suduri polisate (nu se admit cordoane de suduri neuniforme, cu scurgeri de material sau găuri produse prin arderea pieselor);
c. prinderea tâmplăriei de zidărie, diafragme, stâlpi de beton, sau prin sudarea şi de praznuri sau plăcuţe metalice (conform proiectului);
d. grunduirea cu miniu de plumb să fie realizată uniform pe toate feţele, inclusiv pe cordoanele de sudură;
e. modul în care s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc;
f. verificarea calităţii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII.

• Tipul de geam utilzat
Se va utiliza la exterior geam termopan executat în următoarea structură pornind dinspre interior:
– geam joasă emisie 4 mm.;
– cameră de aer 12-15 mm.;
– geam float reflectorizant 6 mm.
La interior grosimea geamului se va fixa de către executant cu respectarea caracteristicilor fizico – mecanice normate în raport cu dimensiunile ochiurilor fixe şi mobile din tabelul de tâmplărie.
Având în vedere exigenţele impuse de plastica de faţadă, la fixarea de către ofertant a tipurilor de profile, precum şi a culorii tâmplăriei şi a sticlei, se va consulta în mod obligatoriu şi proiectantul general.
Se vor prezenta agremente tehnice pentru tâmplărie şi pentru geamuri.

2.4. Geamuri

Prevederile de la capitolul geamuri se referă la controlul calităţii şi recepţiei lucrărilor de geamuri montate la uşi şi ferestre.

2.5.1. Verificarea materialelor aduse pe şantier şi în fabrică se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării şi se referă la dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie.

Materialele nu vor fi puse în lucrare dacă nu sunt însoţite de certificatele de calitate.
De asemenea, nu se vor pune în lucru geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.

2.5.2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării pe tot timpul execuţiei.

2.5.3. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se efectuează conform instrucţiunilor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect, la condiţiile de calitate şi la încadrarea în abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte şi precizate în cataloagele de detalii tip sau în desenele de execuţie.

2.5.4. Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRĂRI, care se înscriu în registrul respectiv.

2.5.5. Verificarea lucrărilor de geamuri la recepţia preliminară a întregului obiect se va face de către COMISIA DE RECEPŢIE prin:

- examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;
– examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj:

2.5.6. La geamurile cu chit obişnuit sau cu chit cu miniu de plumb se controlează vizual dacă cordonul de chit nu prezintă crăpături, discontinuităţi, grosimi variabile sau porţiuni desprinse.

Nu se admite să se vadă capetele ţintelor sau ştifturilor.
Se controlează dacă îmbinarea chitului la colţuri este corect executată.

2.5.7. Se controlează dacă s-a întins patul de chit pe falţul grunduit al tâmplăriei din lemn, respectiv pelicula de vopsea de miniu de plumb şi patul de acelaşi chit la tâmplăria metalică, zgâriindu-se în acest scop vopseaua la câteva geamuri.

- Dacă nu se poate stabili precis existenţa patului de chit, se scoate un ochi de geam, operaţia repetându-se dacă rezultatul este negativ, până la edificarea organului de verificare.

2.5.8. Pentru a controla aderanţa cordonului de chit, se va încerca cu ajutorul unui şpaclu desprinderea lui. Un chit bun şi bine plasat aderă de geam şi falţ atât de puternic, încât nu se poate îndepărta decât prin tăiere cu dalta.

- Etanşarea cordonului de chit se controlează prin scoaterea unei cercevele şi aşezarea într-o poziţie oblică, după care se toarnă apă pe geam. Nu se admite pătrunderea apei prin stratul de chit.

2.5.9. Controlarea ţintelor de fixare a geamurilor la tâmplăria din lemn, respectiv a ştifturilor de sârmă de oţel la tâmplăria metalică se face prin sondaj, scoţându-se chitul la câteva cercevele sau foi de uşi, numărul sondajelor depinzând de volumul lucrării şi de rezultatele obţinute la primele încercări.

2.5.10. Jocul de 1…2 milimetri între geam şi falţ se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificarea ţintelor sau ştifturilor precum şi a aderenţei cordonului de chit.
Normative privind proiectarea şi executarea lucrărilor de tâmplărie şi montare a geamurilor:
C.199/1979: “Instrucţiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei de lemn”.
STAS 465/1991: “Feretre şi uşi de balcon din lemn pentru construcţii”.
STAS 466/1992: “Uşi din lemn pentru construcţii civile”.
STAS 5333/1993: ”Ferestre şi uşi de balcon, uşi interioare şi exterioare din lemn pentru construcţii”.
Formate şi alcătuiri
STAS 799/1988: ”Ferestre şi uşi din lemn.Condiţii tehnice generale.”
STAS 9317/4,2/1987:”Tâmplărie pentru construcţii. Metode de verificare a calităţii”.
C.47/1986: ”Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor prduse din sticlă în construcţii”.
STAS 853/1980: ”Geamuri trase”.
STAS 3230/1984: ”Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre”.

CAP.3. PARDOSELI

Prevederile prezente la acest capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate la construcţii cu piatră naturală şi artificială, parchet, plăci şi covoare din materiale sintetice (plastice), mochete.
Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului şi a “Normativului pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor “ C35-82.
Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată perioada lucrării.
Executarea fiecărui strat component se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea că acesta a fost bine făcut. Stratul suport al pardoselii trebuie să fie pregătit prin curăţarea şi spălarea lui cu apă, pentru îndepărtarea prafului, impurităţilor sau resturilor de tencuială.
Stratul suport pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor normativelor specifice.

Se vor executa pardoseli din parchet de lemn masiv, cu lamba şi uluc, din stejar în încăperile specificate pe planşele de arhitectură.
La pardoselile din parchet se vor verifica:
– dimensiunile pieselor de parchet, abaterile admisibile fiind conform prevederilor din STAS 228/1-80;
– umiditatea stratului suport din beton, maximul admis fiind 3%;
-menţinerea climatului din încăperi la o temperatură de +50 C şi umiditatea relativă a aerului de maximum 65%;
-planitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3 mm., în cazul planeităţii suprafeţei şi de ± 2 mm. / m în cazul orizontalităţii pardoselii;
-montarea la acelaşi nivel a lamelor alăturate;
-mărimea rosturilor dintre lamele: în câteva puncte izolate, lăţimea maximă admisă a rosturilor este de 0,5 mm.
-calitatea rândeluirii (nu se admit asperităţi la palpare);
-fixarea lamelelor;
-existenţa rosturilor lângă pereţi.

Se vor executa pardoseli din gresie în încăperile specificate pe planşele de arhitectură.
La pardoselile din gresie se vor respecta recomandările din cap. 5 – Placaje.

3.1. Prevederi comune

3.1.1. Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.

3.1.2. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.

3.1.3. Toate materialele, semifabricate şi prefabricate ce intră în componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării, că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
– s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer – încercările de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.

3.1.4. Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

- aspectul şi starea generală;
– elemente geometrice (grosime, planeitate, panta)
– fixarea îmbrăcăminţii pe suport;
– rosturile;
– racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;
– corespondenţa cu proiectul.

3.2. Verificarea pe parcursul lucrărilor

a. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.
b. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:
– s-a verificat de către conductorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
– au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
– s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer – încercările de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite de la instalaţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie;
c. La pardoseli din piatră artificială, executate în suprafeţe continui, verificarea se face conform STAS 2560/1 – 74 ( ciment sclivist, beton mozaic turnat):
– aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţe verticale;
– planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde cu săgeata maximă de ± 2 mm.
– pantele – dacă sunt prevăzute în proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5 mm./m şi numai în porţiuni izolate);
– aderenţa la stratul suport se verufică prin ciocănirea cu ciocanul de zidar:
La pardoseli executate din piatră artificială sau nearsă din elemente prefabricate (dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie) verificarea se execută conform STAS 2560/1 – 74 şi STAS 2560/2 – 75;
– planeitate şi pante;
– denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate;
– aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);
– mărirea rosturilor.
(La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.)

3.2.1. Verificări la pardoseli din parchet
– dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform prevederilor STAS 228-69 şi STAS 6772-71;
– umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau de beton;
– menţinerea climatului din încăperi la temperatura de minimum 5ºC şi umiditatea relativă a aerului de maximum 65%;
– planeitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3 mm. în cazul planeităţii suprafeţei şi de maximum ± 2 mm./m. în cazul orizontalităţii pardoselii;
– montarea la acelaşi nivel a lamelelor sau panourilor alăturate;
– mărimea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maximum 0,5 mm.;
– calitatea rânduelii (nu se admit abateri la palpare);
– fixarea lamelelor pe suport: în cazul lipirii cu adeziv se execută proba prin ciocănire uşoară cu ciocan de zidar, sunetul trebuie să fie “plin”;
– existenţa rostului de lângă pereţi.

3.3. Verificarea la faza de lucrări

La fazele de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării:
– verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;
– verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecvenţă de 1/4 din aceea prescrisă pentru verificările pe pearcurs.
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procesele verbale conform instrucţiunilor respective.

3.4. Verificări la recepţia preliminară a obiectului

La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:
– examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
– verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minim o verificare la 200 m2. Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de 1/4 din cea prescrisă pentru închiderea fazelor de lucrări.

3.5. Normative privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:

C.35/1982 – “Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor”;
STAS 3430/1982 – “Pardoseli. Clasificare”;
C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
C 56/1985 – “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”;
STAS 7055/1984 – “Ciment Portland alb”;
STAS 1134/1971 – “Piatră de mozaic”;
STAS 388/1980 – “Lianţi hidraulici “Ciment Portland””.

CAP.4. TENCUIELI

4.1. Domeniul de aplicare

Prevederile prezentului capitol se referă la toate tencuielile elementelor de construcţie, având rol de finisare şi de protecţie şi executate cu montare de orice tip. În acest capitol intră şi tratamentele subţiri cu grosimi începând de la 1 mm.
Suprafeţele cu zidărie, suprafeţele ce reprezintă faţa văzută a grinzilor şi stâlpilor se vor aduce la o suprafaţă plană prin tencuire.
Pentru aceasta se execută o tencuire de 1,5 – 2 cm. cu M 25T. Suprafaţa tencuită va trebui să respecte reglementările de calitate conform C 56-85 caietul IX.
Astfel suprafeţele nu trebuie să prezinte crăpături, neplaneităţi mai mari decât cele admisibile, trebuie să adere la stratul de zidărie sau beton, pe care se aplică. Nu se admit umflături, crăpături, denivelări până la maximum 3 mm., neplaneităţi peste 2 mm. Această tehnologie nu se referă la zonele de ancadramente, decoraţii pentru care se prevăd tehnologii speciale.
Pentru prepararea mortarelor se va ţine cont de Instrucţiunile tehnice din C 17-82.
Preioada maximă de utilizare a mortarelor va fi cea normată şi anume de până la 2 h. pentru grund şi de 1h. pentru glet.
Dată fiind importanţa lucrării, nu se vor executa tencuieli pe timp friguros, deci sub +5ºC.
De asemenea, dat fiind faptul că în acelaşi plan apar tencuieli pe beton şi pe zidărie este necesară montarea unei plase de rabiţ lipită de elementele de beton ţi depăşindu-le cu 15 – 20 cm. spre elementele de zidărie.

Realizarea diverselor profile decorative.
Se realizează montarea unui pilon general de rabiţ pentru execuţia grundului cu M 50T. Mortarul va fi livrat însoţit de elementele privind marca şi calitatea acestuia.
Prin acest grund se va executa o tencuială drişcuită cu ciment alb şi praf de piatră de culoare albă, drişcuită.
Tencuiala va respecta condiţiile de calitate conform C56-85.
Nu se admit abateri de la planeitate decât maxim 2mm./m. şi 20 mm. la toată înălţimea clădirii, sau 5 mm. pe înălţimea nivelului unu.
Verificările calităţii tencuielilor se vor realiza la finalizarea fiecărei suprafeţe plane de faţadă şi cel puţin câte una la fiecare 100 m2.

4.2. Prevederi comune

4.2.1. Tencuielile fiind lucrări destinate de cele mai multe ori să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, după terminarea întregului obiect:

4.2.2. Verificarea calităţii suportului pe care se aplică tencuiala se face în cadrul verificării – executării acestui suport. Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste suporţi ce nu au fost recepţionaţi conform instrucţiunilor specifice.

4.2.3. Înainte de execuţia tencuielilor este necesar de a verifica dacă nu au fost recepţionate toate lucrările destinate de a le proteja sau lucrări care prin execuţie ulterioară ar provoca deterioarea tencuielilor (învelitori, planşee, balcoane, conducte de instalaţii, tâmplărie pe toc). Se va verifica dacă odată cu execuţia suporţilor au fost montate toate piesele necesare fiecărei tâmplării sau instalaţii (ghermele, praznuri, suporţi, colţare, etc).

4.2.4. Materialele nu pot fi introduse în lucrare decât dacă s-a verificat în prealabil de către conductorul tehnic al lucrării că acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele respective.

4.2.5. Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica dacă se respectă tehnologia de execuţie, utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului precum şi aplicarea straturilor succesive fără depăşiri de grosimi maxime. Se vor lua măsuri împotriva uscării prea rapide (vânt, însorire), spălări de ploaie sau îngheţuri.

4.2.6. Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al lucrării în termen de 48 de ore de la încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75% din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul lucrării pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată. Aceste cazuri se înscriu în registru de procese verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară; această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii respective.

4.3. Verificarea pe faze de lucrări a tencuielilor

Se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în parte:
a. rezistenţa mortarului;
b. numărul de straturi ce se aplică şi grosimile respective;
c. aderenţa la suport între două straturi;
d. planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor;
e. dimensiunea, calitatea şi poziţia elementelor decorative (solbancuri, brâie, cornişe).
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrări ascunse.

4.4. Verificări la terminarea unei faze de lucrări

Verificările se efectuează terminarea unei faze de lucrări, cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.
La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de min 1/3 din frecvenţa fazei precedente.

ABATERI ADMISE LA LUCRĂRI DE TENCULIELI
DENUMIREA DEFECTULUI TENCUIALA BRUTĂ TENCUIALA DRISCUITĂ TENCUIALA GLETUITĂ TENCUIALA FAŢADE
Umflături, ciupituri, împuşcături, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte sanitare.
Maxim una până la
4 cm2/1 m2. Nu se admit Nu se admit Nu se admit
Zgrunţuri mari (până la max. 3 mm.) băşici şi zgârieturi adânci, formate la drişcuire la stratul de acoperire Maxim două la 1 m2 Nu se admit Nu se admit Nu se admit
Neregularităţi ale suprafeţelor-verificale cu dreptarul de 2 m. lungime Nu se verifică Max. 2 neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau în lăţime de până la
2 mm. Max. 2 neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau sau în lăţime de până la 1 mm. Max. 3 mm./ neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau sau în lăţime de până la 3 mm.
Abateri de la verticală Minimum admis pentru elementul suport * La tencuieli interioare
max 1 mm./1 m. şi max. 30 mm./ toată înălţimea camerei;
* La tencuieli exterioare
max. 2 mm./ 1m. şi max. 20 mm. la toată înălţimea clădirii Până la
1 mm./1 m. şi max. 20 mm. pe toată înălţimea camerei. Max. 2mm./1m. şi max. 20mm. pe toată înălţimea clădirii
Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor Nu se verifică Max. 1 mm./1 m. şi max. 3 mm. de la o latură la alta. Până la 1 mm./m. şi max. 2 mm. într-o încăpere. Nu se verifică
Abateri faţă de orizontală sau verticală a unor elemente ca: intrânduri, ieşinduri, glafuri, pilaştri, muchii, brâie, cornişe, solbancuri, ancadramente Max. cele admise pentru elemente Până la
1 mm./1 m. şi max. 8 mm./elem. Până la
1 mm./1 m. şi max. 2 mm. pe toată lungimea sau înălţimea Până la
2 mm./1 m. şi max. 5 mm. pe înălţimea unui etaj.
Abateri faţă de rază la suprafeţe curbate Nu se verifică Până la 5 mm. Până la 5 mm. Până la 6 mm.

4.5. Normative privind executarea lucrărilor de tencuieli.

C 18/1983 – “Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.
C 17/1982 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”.
C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
STAS 1667/1976 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare”.
STAS 146/1980 – “Var pentrui construcţii”.

CAP.5. ZUGRĂVELI, VOPSITORII, TAPETE

5.1. Domeniul de aplicare

Prevederile din prezentul capitol se referă la lucrări de zugrăveli şi vopsitorii interioare şi exterioare ale clădirilor.

5.2. Prevederi comune

5.2.1. Zugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrări ascunse.

5.2.2. Verificarea calităţii suportului pe care se aplică zugrăvelile, vopsitoriile, se face în cadrul verificării executării acestui suport. (Tencuieli, zidării, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de zugrăveli, vopsitorii sau tapete, înainte ca suportul să fi fost verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport.

5.2.3. Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai după uscarea lor completă şi are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării remediilor şi eliminării posibilităţii ca aceste defecte să se repete în continuare.

5.2.4. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitori, streşini) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare sau elemente de încălzire).

5.2.5. Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.

5.2.6. Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologică de execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi aplicarea straturilor succesive în ordinea şi la intervalele de timp prescrise.

Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt, însorire), spălări prin ploaie sau îngheţ.

5.2.7. Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări se fac cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.

La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa precedentă.

5.3. Zugrăveli – verificări pe faze de lucrări

5.3.1. Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:

- Corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi cu eventualele dispoziţii ulterioare;
– aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă ( culoare uniformă, fără pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele);
Urmele de bidinea sunt admise numai dacă nu se văd de la distanţă de 1 m.
Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţele stropite, stropii trebuie să fie uniform repartizaţi.

5.3.2. Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma de perete. O zugrăveală prin frecare nu trebuie să se ia pe palmă.

5.4. Vopsitorii

5.4.1. Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănire a vopselei cu degetul în mai multe puncte.

5.4.2. Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:

a. Suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de culoare, aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostre stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la „perfect curat”, adică să nu prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri – care pot genera desprinderea stratului aglomerării de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă sau urme de vopsea insuficient frecată la preparare.
b. La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice (chituri şi şlefuire în prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (şilduri, drucăre, cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea.
c. Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţe vopsite.
d. Înainte de vopsirea suprafeţelor de vopsit vor fi verificate dacă au fost pregătite corect prin curăţire, şlefuire, chituire a rosturilor, etc.
e. Se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este uniformă , fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte. Se va verifica, înainte de vopsire dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar, etc.
Verificarea vopsitoriei feţelor „ nevăzute” ale ţevilor, radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi.
f. Separaţiile între zugrăveli şi vopsitorii, pe acelaşi perete, precum şi între zugrăveală şi tavane, trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii. Separaţiile trebuie să fie rectilinii şi orizontale.

5.5. Zugrăveli interioare cu var lavabil

5.5.1. Caracteristici generale

Varul lavabil pentru exterior pe bază de copolimeri vinilici cu aspect catifelat, are următoarele proprietăţi:
– acoperire foarte lungă;
– alb imaculat;
– lavabil;
– permeabilitate ridicată, ce permite peretelui să respire;
– dilatare optimă;
– aplicare uşoară.

5.5.2. Caracteristici tehnice

- aspectul peliculei: – gros opac;
– diluat: – apa;
– uscare la suprafaţă: – 5 -10 minute;
– uscare la atitudine: – 30 – 40 minute;
– uscare în profunzime: – 2 – 4 ore;
– al treilea strat: – 4 – 6 ore.

5.5.3. Modalităţi de aplicare

Varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunând o diluare a varului cu apă în proporţie de 15-20%.
Primul strat poate fi mai diluat pentru uşoara penetrare în porozitatea suportului.
Se amestecă cu grijă adăugând lent apa până vâscozitatea de aplicare este cea dorită.
Nu se aplică produsul la o temperatură mai mică de 5ºC. Instrumentele folosite trebuie spălate imediat după utilizare.

5.5.4. Etape indicate

- suprafeţele noi trebuie să fie bine uscate, fără praf şi impurităţi de orice fel, inclusiv ciment – măturat bine.
În toate cazurile un strat de fixator izolant pe bază de apă sau de troluient, creşte aderenţa, elimină praful şi reduce consumul de var.
– La suprafeţele văruite se îndepărtează vechea văruială prin raşchetare şi periere.
– Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decât următoarele pentru a favoriza impregnarea suprafeţei.

5.6. Lucrări de placaje

5.6.1. Capitolul de faţă se referă la lucrările de placaj din cărămidă, executate la faţade şi la lucrările de placaje de faianţă executate la interiorul clădirilor de locuit (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).

5.6.2. Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese-verbale de lucrări ascunse, ci numai pe faze de lucrări.

5.6.3. Lucrările de placaje vor începe după verificarea următoarelor:

- stratului suport pe care urmează a fi aplicate;
– existenţa tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul ( planşee, învelitori, atice, cornişe, balcoane);
– existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul (tâmplărie, ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).
Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective, înainte de începerea montării placajelor.

5.6.4. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa lucrărilor de placare nu vor fi introduse în operă decât dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice respective;
– au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
– s-au efectuat la locul de punere în operă (dacă prescripţiile tehnice specifice sau proiectul le cer) încercări de calitate;
– mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
– execuţia ancorajului plasei sudate de care urmează a fi prins placajul exterior.

5.6.5. Lucrările de placare se verifică după:

- aspect şi stare generală;
– elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
– aderenţa placajului la stratul suport;
– rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor;
– corespondenţa cu proiectul;
– executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.

5.6.6. Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul placajelor interioare pentru fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective:

- rezistenţa mortarelor sau a pastelor de aplicare a plăcilor de placaj (determinată în cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau a pastelor respective);
– determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimilor respective (determinată prin sondaje executate cel puţin la 100 m2)
– aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spatele plăcilor şi mortar (sau pastă adezivă)
– planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor ( bucată cu bucată)
– dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează (solbancuri, brâie, cornişe, etc)
Abaterile admisibile pentru placaje sunt date în anexa A2.

5.6.7. La recepţia preliminară comisia de recepie va efectua aceleaşi verificări.

5.7. Indicaţii asupra placajelor exterioare

5.7.1. Verificări prin examinare vizuală

a. Corespondenţa elementelor profilate de placaj ale faţadei cu indicaţiile din proiect; la elementele continue, situate la acelaşi nivel (cornişe, brâie etc), liniile profilului trebuie să fie continue şi drepte, neadmiţându-se frânturi sau curburi (în conformitate cu proiectul de stereotomie);
b. Continuitatea rosturilor dintre plăcile placajelor în sensul că nu trebuie să existe frânturi sau curburi vizibile.
c. Rostuirea dintre plăcile de cărămizi, marmură sau granit cu mortar rezistent la intemperii.
d. Mărimea şi modul de umplere cu mortar a spaţiilor dintre marginile, suprafeţele placajelor şi solbancuri, tocuri de uşi, ancadramente, cornişe etc. Aceste spaţii nu trebuie să depăşească 10 mm. şi să fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii şi colorat după indicaţiile din proiect.
e. modul de ancorare a plăcilor de granit şi marmură de plasa sudată.

5.7.2. La placajele executate din cărămidă de placaj, plăci ceramice, granit sau plăci de marmură, planeitatea suprafeţei se verifică cu dreptar de 2 m. lungime, aşezat în orice direcţie pe suprafaţă. Abaterile admisibile în ceea ce priveşte planeitatea suprafeţelor sunt indicate în tabelul din anexa A2.

5.8. Indicaţii asupra placajelor interioare

În prezenta documentaţie s-au prevăzut placaje de faianţă şi gresie în grupurile sanitare, bucătării şi alte încăperi, conform documentaţiei tehnnice prezente.
Plăcile se vor livra la dimensiunile, calităţile şi caracteristicile prevăzute în STAS 233 -86.
Pereţii pe care vor fi aplicate plăcile de faianţă nu trebuie să fie tencuiţi, iar rosturile zidăriei trebuie să se cureţe bine pe o adâncime de cca. 1 cm., pentru ca mortarul de fixare să adere cât mai bine pe aceste suprafeţe.
Apoi se va aplica pe pereţi un şpriţ din mortar ciment-nisip de 3 – 5 mm.
Plăcile de faianţă vor fi ţinute în apă, după ce în prealabil au fost curăţate de praf. Înainte de a fi aplicate pe pereţi vor fi lăsate să se scurgă 2 – 3 minute.
Asezarea plăcilor se va face în rânduri orizontale începând de la colţuri, de la stânga la dreapta şi de la plintă sau scafă în sus.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă.
Montarea plăcilor se face prin aplicarea pe dosul fiecărei plăci a mortarului de ciment, în grosime de cca 2 cm.
La recepţionarea lucrărilor se va controla aspectul general al placajelor în ceea ce priveşte uniformitatea culorii şi corespondenţa acesteia cu proiectul, planeitatea, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi.
La executarea lucrărilor de placaje se vor avea în vedere prevederile din “Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, cu Ordinele nr. 34/75 şi 60/75.

5.8.1. Verificări prin examinare vizuală

a. Racordarea placajului cu tencuiala.
Suprafeţele placate cu plăci de faianţă trebuie să se termine cu plăci cu muchiile rotunjite, iar spatele lor să coincidă cu nivelul finisajului alăturat.
Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul să se prin scafă de mortar de ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să se afle sub nivelul tencuielii.
b. Străpungerile efectuate în suprafaţa placată, pentru trecerea ţevilor de instalaţii, fixarea prizelor, întrerupătoarelor.
Găurile făcute în plăci să fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice nichelate sau prevăzute cu garnituri – după cum este prevăzut în proiect. La găurile unde acoperirea cu rozetă nu este suficientă astfel încît conturul găurii se vede şi în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzător. De asemeni, găurile practicate în placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spălător, oglindă) nu trebuie să fie vizibile sub aceste obiecte.
c. racordarea placajului de plăci din faianţă cu cada de baie;
Etanşarea rostului de racordare respectiv trebuie să fie executată cât mai îngrijit;
Pentru a verifica etanşeitatea racordării dintre placaj şi cada de baie se va controla partea opusă peretelui observând dacă umezeala a trecut prin perete;

5.8.2. Planeitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar 1,20 – 2,00 m. lungime. Sub acest dreptar aşezat pe orice direcţie nu se admite decât o singură denivelare de maximum 2 mm.

5.8.3. Verticalitatea suprafeţei placate se verifică cu bolobocul şi cu un dreptar de 1,20 m. Abaterea maximă admisibilă nu va depăşi 2 mm. În suprafeţele orizontale (glafuri, marginea căzii) trebuie să se asigure o pantă de cca. 2%.

Dacă se observă abateri la examinarea vizuală a rosturilor, acestea vor fi măsurate cu ajutorul unor calibre.

5.8.4. Verificarea racordării rectilinii a suprafeţelor placate, cu plinte sau scafe, se face la început prin examinare vizuală, iar dacă se observă ondulări în plan vertical sau orizontal, acestea se măsoară cu ajutorul unui dreptar de 2 mm. lungime.

Nu se admite, sub dreptar, decât o singură undă având o săgeată mai mică de 2 mm.

5.8.5. La limita de separare a placajului de tâmplăria de lemn, după uscarea completă a acesteia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmplăria este prevăzută cu pervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele cel puţin 10 mm.
Pervazurile trebuie să fie fălţuite pe înălţimea placajului.

5.9. Abateri admisibile la calitatea placajelor

5.9.1. Plăci exterioare – (plăci ceramice porţelan mat)

- Deviere de la planeitate (distanţe) între dreptar şi suprafaţa placajului – 2 mm.
– Deviere de la verticalitatea placajului – nu se admite
– Devierea rosturilor orizontale dintre cărămizi aparente – 1 mm. la o placă
– Rosturile neumplute cu mortar în rosturi – nu se admit

5.9.2. Placaje interioare cu plăci faianţate

- Devierea de la planeitatea şi verticalitatea suprafeţelor placajului (distanţa dintre dreptar şi suprafaţa placajului) – 2 mm.
– Devierea rosturilor dintre faianţe – 1 mm./1 placă
– Ştirbituri sau lipsă de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor – maxim una la o placă pe o suprafaţă de 1m2
– Porţiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi – nu se admit
– Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului – max. 2 pe m2 (cu o suprafaţă de 2mm2) sau max 2 mm. / 1 m2
– Fisuri pe suprafaţa placajului – nu se admit.

5.9.3. Normative privind executarea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii şi placaje

C 18/1983 – „Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.
C 16/1984 – „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
C 3/1976 – „ Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii”.
STAS 8431/ 1- 1975 – „ Tapete pe bază de polimeri cu suport de hârtie”.
Ordin M.C Ind. 1233/D/80 – „ Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj”.
STAS 146/1980 – „ Var pentru construcţii”.
C 17/1982 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”.
STAS 1667/1976 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare”.
C 6/1986 – “Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, majolică, plăci ceramice smălţuite”.
STAS 233/1986 – „Plăci de faianţă”.
C 202/1980 – “Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din plăci de argilă arsă”.
STAS 7830/1980 – “Plăci ceramice din argilă arsă”.

5.9.4. BALUSTRADE

Materialul plastic are o armătură metalică.
Proprietăţi:
– nu se încarcă static;
– nu favorizează dezvoltarea bacteriilor;
– nu îmbătrâneşte;
– are duritate deosebită;
– se spală cu detergenţi.
Se va utiliza la mână curentă scări, prinsă de un schelet metalic cu şuruburi.
Furnizorul este obligat să prezinte agrementul tehnic.

CAP.6. ÎNVELITORI ŞI TINICHIGERIE

6.1. Domeniu de aplicare

Capitolul se referă la verificarea calităţii pentru jgeaburi, burlane, tinichigerie aferentă învelitorilor de orice fel.
Întreaga suprafaţă a acoperişului se va verifica conform C 56-85 Caietele XV, XVII şi anume:
-verificarea certificatelor de calitate ce însoţesc livrarea materialelor;
-încadrarea în pantele din proiect;
-verificarea cositorului, scândurilor, scoabelor;
-verificarea gradului de ancorare contra vântului;
-verificarea abaterilor admisibile de la planeitate;

6.2. Prevederi comune

6.2.1. Verificarea materialelor care urmează a fi puse în operă se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării şi se referă la:

- existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe şantier;
– în cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea încercărilor de calitate prevăzute în prescripţia tehnică a produsului ( norma internă sau standard);
– punerea în operă, dacă în urma depozitării şi a manipulării nu au fost deteriorate sau înlocuite greşit.

6.2.2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor conform prevederilor proiectului, se face de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul execuţiei.

6.2.3. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor, se efectuează conform reglementărilor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect, respectarea condiţiilor de calitate şi încadrarea în abaterile admisibile prevăzute la punctul 9.

Această verificare se referă la întreaga categorie de lucrări şi se face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se procese verbale de verificare pe faze de lucrări şi care se înscriu în registrul respectiv.

6.2.4. Verificarea la recepţia preliminară a întregului obiect se face de către comisia de recepţie prin:

- examinarea existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate a materialelor şi a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;
– examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj (cel puţin 1 de fiecare tronson), cu referire la toate elementele constructive ale învelitorii, urmărindu-se în special ca învelitorile să îndeplinească funcţiile de îndepărtare a apelor pluviale precum şi condiţiile respective de etanşeitate.

6.3. Prevederi speciale

- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm./m. fără a depăşi 5 cm. în total;
– fixarea burlanelor cu ajutorul brăţărilor să fie făcută la distanţa şi intervalul în detaliile date de proiectant;
– tronsoanele de burlane să intre etanş unul în celălalt – cel superior – iar îmbinarea cu tuburile de fontă să fie de asemenea etanşeizată;
– toate îmbinările între elementele de tablă la jgheaburi şi burlane să fie cositorite.

6.4. Normative privind proiectare şi executare lucrărilor pentru învelitori şi tinichigerii

STAS 2389/1992 – „ Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire”.
STAS 2274/1988 – „Burlane, jgheaburi şi accesorii de îmbinare şi fixare”.
C 37/1988 – „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor în construcţii”.

CAP.7. LUCRĂRI DE IZOLAŢII

Hidroizolaţii orizontale
Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unor izolaţii vor fi introduse în lucrare numai dacă, în prealabil:
– s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate, care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
– s-a organizat primirea şi recepţia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea şi conservarea lor în condiţii în care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii lor;
-materialele folosite să fie verificate înainte de punerea în operă, prin măsurarea dimensiunilor geometrice, umidităţii etc, în conformitate cu prevederile din normele tehnice în vigoare, neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele admisibile.
Verificarea caracteristicii şi calităţii suportului pe care se aplică hidroizolaţia se va face în cadrul verificării executării suportului respectiv. Este strict interzis a se începe executarea oricaror lucrări de izolaţii dacă suportul – în intregime sau pe porţiuni – nu a fost în prealabil verificat conform instrucţiunilor pentru lucrări ascunse.
Toate verificările ce se efectueaza la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate, etc ), se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.
Alte verificări ce trebuiesc efectuate sunt:
– stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui să fie continuă;
– racordările dintre diverse suprafeţe, cu abateri admisibile faţă de dimensiunile din proiect;
– respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier conform normativului C112;
– lipirea corectă a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecări şi băşici;
– lăţimea de petrecerea foilor (7 – 10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal);
– racordarea corectă a izolaţiilor orizontale cu cele verticale.

7.2 Hidroizolaţii verticale
Hidroizolaţia verticală la pereţii infrastructurii se va executa în conformitate cu prevederile proiectului şi a “Normativului pentru proiectarea şi executarea hidrizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţie” – indicativi C112-86.
De asemeni se va ţine seama de următorarele prescripţii tehnice:
– STAS 2355/1-85 – “Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Terminologie”;
– STAS 2335/2-87 – “Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţie”;
– C112-80 – “Hidroizolaţii din materiale bituminoase “.

7.1. Domeniul de aplicare

Prevederile acestui capitol se aplică la toate lucrările de izolaţii termice şi hidrofuge la construcţii.

7.2. Prevederi comune

7.2.1. Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unei izolaţii, nu pot fi introduse în lucrare decât dacă, în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele respective şi prevederile proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
– s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii materialelor;
– s-au efectuat înainte de punerea în operă determinăriile prevăzute în prescripţiile tehnice respective;
– s-au efectuat încercări ale umidităţii şi măsurători ale dimensiunilor şi formelor materialelor (de ex. acelora în plăci) pentru care instrucţiunile de folosire pun condiţia în legătură cu acestea.

7.2.2. Verificarea caracteristicelor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii se face în cadrul verificării executării acelui suport (de exemplu planşee, pereţi, etc).

7.2.3. În cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolaţiei prevede condiţii speciale de planeitate, forma de racordări, umiditate etc., precum şi montarea în prealabil a unor piese, dispozitive, etc., aceste condiţii vor face obiectul unei verificări suplimentare, înainte de începerea lucrărilor de izolaţii.

7.2.4. Toate verificările ce se efectuează la lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate etc.) se înscriu în procese – verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.

7.3. Izolaţii termice

7.3.1. Pe parcursul executării lucrărilor, în afară de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1-2.4 de mai sus se verifică dacă barierele contra vaporilor sunt continue.

Toate aceste verificări se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse.

7.3.2. La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-se cu proiectul şi prescripţiile tehnice respective.

În plus, comisia este obligată să verifice prin sondaj corectitudinea înregistrărilor făcute pe parcurs; numărul sondajelor se stabileşte de comisie, dar va fi de cel puţin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergătoare sau de execuţie a lucrărilor:

7.3.3. La recepţia preliminară se procedează ca şi în cazul verificării pe faze, însă numărul sondajelor poate fi redus până la 1/20 din cele iniţiale.

7.4. Hidroizolaţii

7.4.1. Pentru hidroizolaţii la grupuri sanitare se vor utiliza următoarele materiale:
a. soluţie sau emulsie de bitum min. 300 g./m2.
b. pânză sau ţesătură bitumată PA55 sau PA 45, lipite cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m.
c. carton sau împâslitură bitumată CA 400,CA 333, IA1100,IA 1000 lipit şi acoperit cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m2.

7.4.2. Hidroizolaţia pardoselilor acestor încăperi se va ridica în dreptul stâlpilor şi pereţilor cu minim 10 cm. după care se vor aplica scafe de protecţie.

7.4.3. Pentru executarea hidroizolaţiilor se vor avea în vedere următoarele măsuri:
a. stratul suport nu va prezenta denivelări mai mari de 2 mm.;
b. aplicarea hidroizolaţiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu emulsie de bitum numai după ce amorsajul s-a uscat;
c. petrecerile între foile de bitum se vor executa pe o lăţime de 10 cm în lungul foilor;
d. masticul de bitum trebuie întins uniform pentru a se asigura o lipire perfectă, iar straturile hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte dezlipiri şi umflături.

7.4.4. Verificarea calităţii lucrărilor de hidroizolaţii la grupurile sanitare.
Fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, încheindu-se proces verbal din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
a. calitatea suportului-rigiditate, aderenţa, planeitatea, umiditate;
b. calitatea materialelor hidroizolatoare;
c. calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei;
d. etape şi succesiunea operaţiilor.

7.4.5. Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a. straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără zone nelipite;
b. este continuă şi nu prezintă umflături.

7.4.6. Verificările ce trebuie efectuate la celelalte lucrări de hidroizolaţii, în afară de cele prevăzute de mai sus, sunt:
a. asperităţile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ±2 mm., precum şi denivelările de planeitate (abaterea admisibilă ±5 mm. la un dreptar de 2 m. aşezat în orice direcţie);
b. existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm. lăţime pe conturul şi în câmpul (de 4-5 m. distanţă pe ambele direcţii) şapelor de peste termoizolaţii noi;
c. respectarea reţetelor şi proceselor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii etc.) conform Normativului C112-86.
d. capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâşii de carton bitumat de 5 x 20 cm.)
e. lipirea corectă a foilor (nu se admit deslipiri şi băşici; când acestea apar, repararea lor este obligatorie).
f. lăţimea de petrecere a foilor (7… 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm. frontal) se admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal şi minimum 7 cm. frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refăcut;
g. respectarea direcţiei de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta oricum, dar peste 20% paralele cu panta);
h. realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzie.

7.4.7. La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcurs, comparându-se cu proiectul, prescripţiile tehnice şi abaterile admisibile.
În mod special, comisia va efectua şi probe locale directe, după cum urmează:
a. verificarea etanşeităţii hidroizolanţiilor prin inundare cu apă timp de 72 ore a acoperişurilor cu pantă până la 7% inclusiv. Nivelul apei va depăşi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat;
b. rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se înregistrează conform instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse;
c. la protecţia hidroizolaţiilor acoperişurilor necirculabile cu (granulaţia 1-3 mm) cu pietriş (granulaţia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolaţie, se verifică vizual uniformitatea acoperirii. La protecţia cu pietriş (granulaţia 7-18 sau 15-30 mm.) aşternut în strat de 4 cm. grosime se verifică grosimea stratului, uniformitatea distribuirii, granulaţia şi lipsa de impurităţi.
La acoperişurile circulabile se verifică dacă plăcile şi dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minimă de 2 cm., dacă rosturile între plăci sunt intercalate, dacă sunt corect executate rosturile de dilataţie şi dacă sunt umplute cu mastic bituminos.
d. verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corectă a găurilor de scurgere.
Se mai verifică dacă sunt corespunzătoare, conform proiectului, racordarea hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, la rosturi de dilataţie şi la găurile de scurgere, care trebuie să fie prevăzute cu grătare (parafrunzare) şi să nu fie înfundate.
e. tinichigeria aferentă hidroizolaţiei acoperişurilor (şorţuri, copertine, glafuri etc) se verifică dacă este executată conform proiectului, bine încheiată, racordată cu hidroizolaţia şi fixată de construcţie.
ANEXA 2
LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE
Foi bitumate
Abateri admisibile Carton bitumat STAS138/1969 Pânză bitumată STAS1046/67 Împâslitură bitumată STAS 7916 Ţesătură bitumată
10126 – 75
1. Lungimea benzilor ± 1% ± 1% ± 1% ± 1%
2. Lăţimea benzilor ± 2% Min. 90 cm.
Max. 115 cm. ± 1% ± 2%
3. Suluri din 2 benzi (de numai 3mm cea mai mică) 4% 5% 3% 5%
4. Ruperi
max. 2% din suluri cu max. 2 rupturi 3 la 1 sul (cu lung. max. 5 cm. şi adâncimea fiecare de 2,5 cm.) 2 la 1 sul ( cu lungimea max. 3 cm. şi adâncimea fiecare de 2,5 cm.)
5. Depăşiri sau lipsuri la margini – +6 – -
6. Greutatea inserţiei gr/m. – – 50+1 -
7. Capetele sulurilor max. – – – 5%
8. Cute şi ondule max. – – – 3 la 1 sul (max. 0,75m. lung. şi 3 cm. lăţime)
9. Suluri cu cutie şi ondule max. – – – 5%
10. La foi perforate: găuri mm. distanţă max. 100 între axa găurilor mm. Min. 70 18±2 18±2

80±2 -
11. Granulaţia mater. de presărare faţă de limitele maximă şi minimă. – – 10% -

Materiale principale
a) Materiale bitumate în foi:
– carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80;
– împâslituri din fibre de sticlă bitumate tip IA 1100, IB 1200 şi IBP 1200 conform STAS 7916-80;
– pânză bitumată tip PA55 conform STAS 1046-78;
– Ţesătură din fire de sticlă bitumată tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
– Ţesătură din fire de sticlă bitumată placată cu folie de aluminiu tip TBA1, conform NTR 9041-80;

b) Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire, etanşare:
– bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H 68/75 şi H 80/90, conform STAS 7064-78.

Materiale auxiliare
– filer de calcar, conform STAS 539-79;
– benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75;
– tablă zincată, conform STAS 2028-80;
– hârtie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistentă conform STAS 3789-80;
– plăci prefabricate mozaicate pentru protecţie;
– materiale diverse şi piese speciale pentru lucrări aferente hidroizolaţiilor;
– vopsele şi emailuri pe bază de răşini sintetice pentru protecţie, conform NTR 90-80, 1703-80 şi STAS 7359-80.

7.5. Normative privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii

C16/1984 – „ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii”.
C 107/1982 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri”.
C 112/1986 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii”.
C 191/1979 – „Instrucţiuni pentru izolarea termică a acoperişurilor clădirilor cu cenuşă şi zgură de termocentrală”.
STAS 2355/2-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţii”.
STAS 2355/3-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la acoperişuri şi terase”.
STAS 3303/0 – „ Pantele acoperişurilor”.
STAS 2742-80 – „ Guri de scurgere din fontă emailată pentru evacuarea apelor de pe acoperişuri şi terase. Forme şi dimensiuni”.
STAS 5833/3-80 –”Vată minerală şi produse din vată minerală. Saltele din vată minerală”
STAS 2389/1977 –”Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire”

LISTA NORMATIVELOR REFERITOARE LA ASIGURAREA CALITĂŢII
– Legea nr. 10 – ianuarie 1995 – Legea privind calitatea în construcţii.
– STAS 5824/D-74 – Trasarea pe teren a construcţiilor-prescripţii generale.
– C 83-75 (B.C.1-1976) – Îndrumător privind executarea trasării de detaliu la construcţii.
– STAS 9824/1-87 – Trasarea pe teren a construcţiilor civile industriale şi agricole
– C 169-88 (B C.5-1988) – Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.
– C 29-77(BC 5-1978) – Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare.
– P 10-86 (B.C. 1-1987) – Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.
– C 140-86(B.C 12-1986) – Normativ pentru executarea lucrărilor de beton armat.
– C 28-83 (B.C.7-83) – Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton
– C 56-85 (B.C. 1-2-1986) – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
– C 16-84 (B.C. 4 -1988) – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
– P 130-88 – Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora
– C 61 – 74 (B.C. 4 -1975) -Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării construcţiilor de locuinţe, social-culturale şi industriale prin metode topografice
– P 102-78(difuzate de M.Ap.N) – Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de apărare civilă în subsolurile clădirilor noi
– C 112 – 86 (B. C. 9-1986) – Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor materiale bituminoase la lucrările de construcţii.
– H. G. R. Nr. 273-1994 ( Monitorul oficial 28.07.1994) – Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii, inclusiv anexa 6 la regulament – privind cuprinsul cărţii tehnice a construcţiei
– STAS 10493-76 – Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor
– STAS 2745-90 -Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice
– C130-78 -Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor

II. STANDARDE ROMÂNEŞTI

STAS 388-80 Lianţi hidraulici, ciment Portland
STAS 780-84 Ape pentru betoane şi mortare
STAS 1799-88 Construcţii de betoane, beton armat şi beton precomprimat, tipul şi frecvenţa verificării calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii
STAS 3343/1-83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei
STAS 3518-89 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali
Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi suduri tehnice de calitate.
STAS 500/1-89 Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii generale de calitate.
STAS 9867-86 Panouri de cofraj din lemn cu feţe din placaj
C 167-77 Normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor
C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale
P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de funcţii directe la construcţii
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat şi beton precomprimat
C 11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor de placaj pentru cofraje
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente
C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente
C 150-84 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole
C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici cu agregate uşoare la lucrări de zidărie
C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială
C 37- 88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii
C 107-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri
C 112-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrări de construcţii
C 35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor
C 199-79 Instrucţiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplărie din lemn
C 47-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse din sticlă în construcţii
C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
P 118-83 Norme tehnice proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.

ÎNTOCMIT: c.ARH. DAN MIHALACHE
ŞEF PROIECT: ARH. VIOREL MIHALACHE

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

Aviz pentru planul urbanistic de detaliu
Documentatii necesare pentru obtinerea AVIZULUI PENTRU PLANUL URBANISTIC DE DETALIU

• cerere tip
• adresa de inaintare a documentului din partea primariei
• documentatia de P.U.D. intr-un exemplar(plan de incadrare in zona, ridicare topografica, analiza situatiei existente, situatia juridica a terenurilor, circulatia terenurilor, reglementari, retele, memorii de specialitate, regulamentul de urbanism),intocmita de un proiectant autorizat
• avize utilitati (retele electrice si apa – canal), celelalte avize necesare dupa caz

( Agentia pentru Protectia Mediului, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Directia de Telecomunicatii, Statul Major General, Autoritatea Aeronautica Civila, Directia Regionala de Drumuri si Poduri, Regionala Cai Ferate, Ministerul Turismului, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Regia Autonoma de Imbunatatiri Funciare, Oficiul de Cadastru Agricol si Organizarea Teritoriului, Ministerul de Interne – Brigada de Pompieri Militari, Rezerva Naturala a Biosferei – Delta Dunarii, etc.).

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

ANTEMĂSURĂTOARE ARHITECTURĂ
ARHITECTURĂ – ÎNCHIDERI
0 1 CDO5D1
ZIDĂRIE DIN CĂRĂMIDĂ TIP GVP LA CONSTRUC|II H < 35 M., FORMAT 290 x 240 x 188 MM., CAL. A
Cantitate = 75,000 M3
02 CZO2O3D1
PREPARARE MORTAR CIMENT-VAR PENTRU ZIDĂRIE, M5O-Z CU CIMENT F25, ÎN INSTALA|II NECENTRALIZATE, CU VAR HIDRATAT
Cantitate = 5,613 M3
03 CK01A1
FERESTRE DIN LEMN STRATIFICAT CU GEAM TERMOPAN.
Cantitate = 24,860 M2
0 4 CKO 3A1
UŞI EXTERIOARE DIN LEMN STRATIFICAT CU GEAM TERMOPAN
Cantitate = 11,020 M2
05 CMO6I1
GEAMURI TERMOPAN PE TÂMPLĂRIE DE LEMN
Cantitate = 19,796 M2

ANTEMĂSURĂTOARE
ARHITECTURĂ – ÎNVELITOARE
01 CE17B1
ŞARPANTĂ DIN LEMN EXECUTATĂ PE SCAUNE LA ÎNVELITORI GRELE
(4,05 M3 RIGLE 10X18CM, 225,00 M.L. GRINDĂ)
Cantitate = 203,70 M2

02 CE18A1
ASTEREALĂ EXECUTATĂ DIN SCÂNDURI DIN RĂŞINOASE
Cantitate = 203,70 M2
03 CE19B1
PAZII LA STREAŞINĂ SAU FRONTOANE DIN SCÂNDURI GELUITE PROFILAT
Cantitate = 63,270 M.
04 CE2OA1
RIGLE DIN LEMN DE RĂŞINOASE AŞEZATE PE CĂPRIORI DE BETON ARMAT SAU METALICI (COSOROABE, =46,70ML)
Cantitate = 0.560 M3
05 IZF04B1
STRAT HIDROIZOLANT CALD CU CARTON BITUMAT LIPIT CU MASTIC DE BITUM TIP … PE SUPRAFE|E ORIZONTALE SAU ÎNCLINATE PÂNĂ LA 40 %
Cantitate = 203,70 M2
06 2600933
CARTON BITUMAT STR. ACOP. NISIP CA400, 100CM. X 20 M. S 138
Cantitate = 203,70 M2
07 2600048
BITUM PENTRU MAT. + LUCRĂRI HIDROIZOLA|II TIP H 80/90 S7064
Cantitate = 200,000 KG.
08 CE04B1
ÎNVELITORI DIN |IGLĂ INCLUSIV JGHEABURI ŞI BURLANE
Cantitate = 203,70 M2
09 RPCH13A1
STREAŞINĂ ÎNFUNDATĂ DIN SCÂNDURI DE RĂŞINOASE FĂL|UITE ŞI GELUITE, BĂTUTE PE DOUĂ RIGLE, FĂRĂ CONSOLE APARENTE
Cantitate = 12,654 M2
10 CE23A1
PLASĂ DE SIGURAN|Ă REFOLOSIBILĂ LA EXECUTAREA ÎNVELITORILOR LA CONSTRUC|II
Cantitate = 203,70 M2
11 IZFO [ 1]
FOLIE PERMEABILĂ LA VAPORI, TIP «TYVEK-DRY», MONTATĂ PE SCÂNDURI
Cantitate = 145,460 M2
12 IZF1OF1
STRAT TERMOIZOLATOR CU VATĂ MINERALĂ «TEL—UNIROL» PE ÎNĂL|IMEA CĂPRIORILOR
Cantitate = 290,920 M2
13 IZF10F1
STRAT TERMOIZOLATOR CU SALTELE «TEL-ROLLISOL» PREVĂZUTĂ CU BARIERĂ DE VAPORI DIN FOLIE DE ALUMINIU CAŞERAT, MONTATĂ ÎNTRE RIGLELE TRANSVERSALE
Cantitate = 145,460 M2

ANTEMĂSURĂTOARE
ARHITECTURĂ – COMPARTIMENTĂRI
01 CDO4J1
ZIDĂRIE DIN CĂRĂMIDĂ PRESATĂ 240x115x63 MM. LA CONSTRUC|II H < 35 M., 25 CM. GROSIME, CAL. A, FĂRĂ GOLURI < 5O %
Cantitate = 41,58 M3
02 CZ0203D1
PREPARARE MORTAR CIMENT-VAR PENTRU ZIDĂRIE M50-Z CU CIMENT F25 ÎN INSTALA|II NECENTRALIZATE CU VAR HIDRATAT
Cantitate = 4,886 M3
03 CK03B1
UŞI INTERIOARE DIN LEMN STRATIFICAT
Cantitate = 17,220 M2
04 CK01A1
FERESTRE SUPRALUMINI DIN LEMN STRATIFICAT (LUMINATOR)
Cantitate = 6,555 M2
05 CM02A1
GEAMURI TRASE SIMPLE, MĂSURI LIBERE PE TÂMPLARIE DE LEMN
Cantitate = 5,244 M2
06 RPCL0O2B1
BALUSTRADĂ ŞI MÂNĂ CURENTĂ A SCĂRILOR ŞI BALCOANELOR, DIN LEMN DE STEJAR*
Cantitate = 34,95 M.
07 CL20A1
MONTAREA CONFEC|IILOR METALICE APARENTE: PARAPE|I PANOURI DESPĂR|ITOARE BALCON
Cantitate = 85,000 KG.
08 6306274
GRILAJ PENTRU SCĂRI, BALCOANE, ORNAMENTALE, SIMPLE, O|EL PROFILAT
Cantitate = 85,000 KG
09 CD24A1
PERE|I DESPĂR|ITORI SIMPLI CW 75/100, CU STRUCTURĂ METALICĂ (RIGIPS)
Cantitate = 2,055 M2

ANTEMĂSURĂTOARE
ARHITECTURĂ – FINISAJE INTERIOARE
01 CF01A1
TENCUIELI INTERIOARE, DRIŞCUITE, LA STÂLPI ŞI PERE|I. EXECUTATE MANUAL PE ZIDĂRIE, DE 2 CM. GROSIME
Cantitate = 530,53 M2
02 CF03A1
TENCUIELI INTERIOARE DRIŞCUITE, LA TAVANE PLANE, ÎN GROSIME MEDIE DE 2CM.
Cantitate = 244,699 M2
03 CN04B1
VOPSITORII LA INTERIOR EXECUTATE MANUAL CU VAR LAVABIL PE TENCUIELI DRIŞCUITE
Cantitate = 244,699 M2
04 CZ0207D1
PREPAPARE MORTAR VAR-CIMENT PENTRU TENCUIELI M 25-T CU CIMENT F25 ÎN INSTALA|II NECENTRALIZATE CU VAR HIDRATAT
Cantitate = 4,900 M3
05 CF25A1
PLACARE POD (RIGIPS)
Cantitate = 145,000 M2
06 2401777
FAIAN|Ă ALBĂ DECORATIVĂ MONOCOLORĂ, MUCHII DREPTE, I50 x 150 x 5,5, C. 1 S233
Cantitate = 90,370 M2
07 CF10D1
GLET DE IPSOS CU ARACET (GIPAC) INCLUSIV STRAT DE AMORSĂ APLICAT ÎN DOUĂ
STRATURI
Cantitate = 90,370 M2
08 CG11B1
PARDOSELI DIN PLĂCI DE GRESIE CERAMICĂ PĂTRATE SAU DREPTUNGHIULARE ÎN DOUĂ CULORI CU DESEN
Cantitate = 90,040 M2
09 CG12A1
SCAFE DIN GRESIE CERAMICĂ
Cantitate = 88,400 M.
10 CH01A1
TREPTE DE BETON SIMPLU, EXECUTATE BRUT PENTRU A Fl PLACATE
Cantitate = 36,100 M.
11 RPCL05A1
PLACAJ DE LEMN TREPTE STEJAR LA SCĂRI DE BETON *
Cantitate = 36,100 M.
12 RPCL05C1
PLACAJ DE LEMN AL CONTRATRATREPTE STEJAR LA SCĂRI DE BETON *
Cantitate = 36,100 M.

13 RPCL05A1 ‹ I ›
GLAFURI DIN LEMN DE STEJAR LA FERESTRE
Cantitate = 18,05 M.
14 CG01C1
STRAT SUPORT PENTRU PARDOSELI EXECUTATE DIN PLĂCI DE FIBRE LEMNOASE MOI DE 12 MM, GROSIME, AŞEZATE PE NISIP
Cantitate = 108,42 M2

15 CG02C1
PARDOSELI DIN PARCHET, PE SUPORT EXISTENT, LIPIT CU ARACET, ÎN ÎNCĂPERI CU SUPRAFA|A < I0 M2
Cantitate = 108,42 M2
16 CN09C1
VOPSITORII PE TÂMPLĂRIE DE LEMN, EXECUTATE CU 1 STRAT ULEI,1 STRAT LAC ULEI, PE TÂMPLĂRIE STEJAR
Cantitate = 38,004 M2
17 RPCK72A1
LĂCUIREA PARCHETULUI CU LAC PALUX ÎN TREI STRATURI
Cantitate = 108,42 M2

ANTEMĂSURĂTOARE
ARHITECTURĂ – FINISAJE EXTERIOARE

01 CF08A1
TENCUIELI EXTERIOARE SPECIALE TIP «KNAUF»
Cantitate = 200,00 M2
02 CJ05B1
PROFILURI EXTERIOARE LA SOLBANCURI, ANCADRAMENTE < 5O CM., DIN PIATRĂ ARTIFICIALĂ, FRECATE.
Cantitate = 18,05 M.

03 CZ0209D1
PREPARARE MORTAR CU CIMENT M30 PENTRU TENCUIELI, MARCA M100-T, ÎN
INSTALA|II NECENTRALIZATE, FĂRĂ ADAOS VAR
Cantitate = 6,00 M3
04 CF17A1
NUTURI ÎN TENCUIELI CU SEC|IUNEA 2 x 1 – 3 x 2 CM. PENTRU SEPARAREA CÂMPURILOR
Cantitate = 235,000 M.

05 CG11B1
PARDOSELI DIN PLĂCI DE GRESIE POR|ELANATĂ (BALCOANE)
Cantitate = 18,500 M2
06 CG12A1
SCAFE DIN GRESIE POR|ELANATĂ
Cantitate = 22,300 M.
07 CH01KI
TREPTE DE BETON SIMPLU, MOZAICATE PE LOC, STRAT UZURĂ 15 MM., CIMENT ALB (7.5% DIN DOZAJ) PIATRĂ MOZAIC MARMURĂ
Cantitate = 15,000 M.

08 RPCR36A1
VOPSITUL STREŞINILOR DIN LEMN CU VOPSEA DE ULEI
Cantitate = 11,200 M2
09 CB47A1
MONTAREA ŞI DEMONTARE SCHELEI METALICE TUBULARE PENTRU LUCRĂRI PE SUPRAFE|E VERTICALE, H < 30,0 M.
Cantitate = 200,00 M2
10 CO01A1
TROTUAR DIN BETON SIMPLU TURNAT PE LOC
Cantitate = 100,500 M2
11 CZ0105B1
PREPARARE BETON B150 CU AGREGATE GRELE, GRANULA|IA < 16 MM., CIMENT M30, ÎN INSTALA|II NECENTRALIZATE
Cantitate = 8,90 M3

12 CN09C1
VOPSITORII PE TÂMPLĂRIE DE LEMN, EXECUTATE CU 1 STRAT DE ULEI, 1 STRAT LAC ULEI, PE TÂMPLĂRIE DE STEJAR
Cantitate = 58,405 M2

ÎNTOCMIT: c.ARH. DAN MIHALACHE
ŞEF PROIECT: ARH. VIOREL MIHALACHE

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE

In Romania executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare.
Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.
Actul normativ in baza caruia se autorizeaza construirea este Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare.

In conformitate cu dispozitiile Legii, lucrarile de constructii sunt operatiunile specifice prin care:
– se realizeaza constructii de orice fel;
– se desfiinteaza constructii si/sau amenajari asimilabile constructiilor.
Realizarea (edificarea) constructiilor civile, industriale, agricole sau de orice natura, inclusiv a instalatiilor aferente acestora, se poate efectua numai in baza si cu respectarea prevederilor unei autorizatii de construire, emisa in temeiul Legii si in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.
Desfiintarea (demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau totala) constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, precum si a oricaror amenajari se poate face numai pe baza unei autorizatii de desfiintare, emisa in aceleasi conditii cu autorizatia de construire.

Lucrarile care se autorizeaza – sunt, conform art. 3:
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art. 8;
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie, inclusiv lucrari de arta, retele si dotari tehnico-edilitare, lucrari hidrotehnice, amenajari de albii, lucrari de imbunatatiri funciare, lucrari de instalatii de infrastructura, noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente;
d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari de suprafata sau subterane;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
i) cimitire – noi si extinderi.

Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile initiale ale constructiilor si ale instalatiilor aferente sau aspectul arhitectural al acestora:

a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate;
b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei;
c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;
d) zugraveli si vopsitorii interioare;
e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor;
f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in limitele proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati;
g) reparatii si inlocuiri la pardoseli;
h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin si la scari de acces, fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor constructive;
i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente;
j) lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevazute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale, dupa caz;
k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere;
l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului.
Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau inchise, destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice.
Daca lucrarile prevazute mai sus, cu exceptia celor prevazute la lit. e) si j), se executa la constructiil reprezemtand monumente istorice, inclusive a celor din zonele de protectie este obligatorie emiterea autorizatiei de construire.

Procedura de autorizare

Certificatul de Urbanism – CU

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.
Termenul de emitere – cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.
Termenul de valabilitate – se stabileste de catre emitent intre 6 si 24 de luni de la data emiterii. Prelungirea valabilitatii CU se poate face la cerearea titularului formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii pentru o perioada de cel mult 12 luni si doar o singura data.
Solicitantul – poate fi orice persoana fizica sau juridica interesata sa cunoasca informatii cu privire la imobil – teren sau constructii. Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesar ca solicitantul sa detina un titlu asupra imobilului, actul fiind cu caracter de informare.
Acesta se va adresa autoritatilor cu o cerere prin care se solicita emiterea CU cu precizarea scopului solicitarii.
Scopul emiterii CU – pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente precum si pentru autorizarea desfiintarii constructiilor.
Certificatul de urbanism se emite si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza de studiu de fezabilitate, precum si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara.
Lista certificatelor de urbanism este publica si se afiseaza lunar la sediul emitentului.
Documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementari urbanistice care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitantilor certificatelor de urbanism.
Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.
Documentele necesare emiterii CU:
• cerere tip completata cu elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, cu precizarea scopului solicitarii
• plan de situatia, elaborat pe suport topografic – vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie – la scarile 1:5000 pana la 1:500;
• extrasul de Carte funciara (pana la introducerea cadastrului general in unitatea administrativ-teritoriala respectiva) pentru imobilele proprietate privata, numai in cazul solicitarii certificatului de urbanism pentru instrainari;
• documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (in copie).

Autorizatia de Construire – AC

Termen de emitere– cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii
Perioada de valabilitate a AC – cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor. Prin exceptie in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.
Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica detinatoare a unui titlu asupra imobilului, care atesta dreptul de proprietate (contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca etc.), sau a unui contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat, ori a unui contract de inchiriere (numai pentru constructii cu caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului de drept). Solicitarea emiterii unei autorizatii de construire/desfiintare se poate face fie direct de catre detinatorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alta persoana fizica sau o persoana juridica autorizata, care are in obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrarilor de constructii.
Documentele necesare emiterii AC:
a) cerere pentru emiterea autorizatiei de construire;
b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata);
c) certificatul de urbanism (in copie);
d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C., intocmit in baza prevederilor legale, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica – semnate si stampilate in original (doua exemplare);
e) fisele tehnice pentru obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului (doua exemplare);
f) avizele si acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competenta de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie);
g) declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului;
h) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de construire (in copie);
i) documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de urbanism (in copie).

PAC – Proiect pentru obtinere a Autorizatiei de Construire

Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si proiectele tehnice, pe baza carora se intocmesc acestea, se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul arhitecturii, constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel:
a) de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman (membru OAR cu drept de semnatura), pentru proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si a celor subterane;
b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la instalatiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de constructii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de importanta redusa si aflate in afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

CONTINUT:

I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor
Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund.

2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrarilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrarilor de constructii, facandu-se referiri la:
– amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrarilor;
– clima si fenomenele naturale specifice;
– geologia si seismicitatea;
– categoria de importanta a obiectivului
2.2. Memorii pe specialitati
Descrierea lucrarilor de:
– arhitectura;
– structura;
– instalatii;
– dotari si instalatii tehnologice, dupa caz;
– amenajari exterioare si sistematizare verticala
2.3. Date si indici care caracterizeaza investitia proiectata, cuprinsi in anexa la cererea pentru autorizare:
– suprafetele – construita desfasurata, construita la sol si utila;
– inaltimile cladirilor si numarul de niveluri;
– volumul constructiilor;
– procentul de ocupare a terenului – P.O.T.;
– coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrarilor, intocmit in conformitate cu prevederile legale in vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului, in conformitate cu legislatia in vigoare privind calitatea in constructii, intocmite de verificatori atestati de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si agreati de investitor
2.5.3. Fise tehnice necesare obtinerii avizelor in vederea emiterii acordului unic din competenta emitentului autorizatiei, potrivit legii, cerute prin certificatul de urbanism
2.5.4. Documentatiile specifice necesare pentru obtinerea, prin grija emitentului autorizatiei, a avizelor si acordurilor privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei
2.5.5. Avize specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca urmare a conditiilor speciale de amplasament sau a functionalitatii investitiei, obtinute in prealabil de solicitant – avizul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, al altor organisme ale administratiei centrale sau ale serviciilor descentralizate ale acestora, dupa caz, conform reglementarilor legale in vigoare
2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in forma autentica, pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate – si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -, pentru lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei in cladiri existente, precum si in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate

II. Piese Desenate

1. Planuri generale
1.1. Plan de incadrare in teritoriu
– plansa pe suport topografic vizata de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile: 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz
1.2. Plan de situatie
– privind amplasarea obiectivelor investitiei – plansa pe suport topografic vizata de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile: 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupa caz, prin care se precizeaza:
• parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descrisa prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafata, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv pozitia si inaltimea la coama a calcanelor limitrofe, precum si pozitia reperelor fixe si mobile de trasare;
• amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine, se vor desfiinta sau se vor construi;
• cotele constructiilor proiectate si mentinute, pe cele trei dimensiuni (cotele §0,00; cote de nivel; distante de amplasare, axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.);
• denumirile si destinatiile fiecarui corp de constructie;
• sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale;
• accesele pietonale si carosabile din incinta si cladiri, plantatiile prevazute
1.3. Planul privind constructiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor – radier si capac -, si va fi redactat la scara 1:500.
In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalatiile proprii prevazute prin proiect, in special cele pentru alimentare cu apa si canalizare.

2. Planse pe specialitati

2.1. Arhitectura

Piesele desenate de arhitectura vor cuprinde plansele principale privind arhitectura fiecarui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, dupa cum urmeaza:
– planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, cu indicarea functiunilor, dimensiunilor si a suprafetelor;
– planurile acoperisurilor – terasa sau sarpanta -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice si a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se executa invelitorile;
– sectiuni caracteristice – in special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul – care sa cuprinda cota 0,00, cotele tuturor nivelurilor, inaltimile determinante ale acoperisului – cotele la coama si la cornise -, fundatiile cladirilor invecinate la care se alatura constructiile proiectate;
– toate fatadele, cu indicarea materialelor si finisajelor, inclusiv culorile, cotate si cu indicarea racordarii la nivelul terenului amenajat;
– in situatia integrarii constructiilor intr-un front existent, se va prezenta si desfasurarea stradala prin care se va arata modul de integrare a acestora in tesutul urban existent.

2.2. Structura

2.2.1. Planul fundatiilor
Se redacteaza la scara 1:50 si va releva:
– modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic;
– masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura constructiile proiectate.
2.2.2. Detalii de fundatii
2.2.3. Proiect de structura complet
Se prezinta pentru constructii cu mai multe subsoluri si cel putin 10 niveluri

2.3. Instalatii
2.3.1. Schemele instalatiilor
Se prezinta parametrii principali si schemele functionale ale instalatiilor proiectate

2.4. Dotari si instalatii tehnologice
In situatia in care investitia urmeaza sa functioneze pe baza unor dotari si instalatii tehnologice, determinante pentru configuratia planimetrica a constructiilor, se vor prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare plansa prezentata in cadrul Sectiunii II – PIESE DESENATE va avea in partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.

Autorizatia de Demolare – AD

Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea – partiala sau totala – a constructiilor si instalatiilor aferente, precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile administratiei locale.
Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii.

Documentele necesare emiterii AC:
a) cerere pentru emiterea autorizatiei de desfiintare, completata cu elementele de identificare si datele tehnice conform P.A.D.;
b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata);
c) certificatul de urbanism (in copie);
d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare – P.A.D., intocmit in baza prevederilor legale, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica – semnate si stampilate in original (doua exemplare);
e) fisele tehnice pentru obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului (doua exemplare);
f) avizele si acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competenta de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie);
g) declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului;
h) certificat de atestare fiscala privind valoarea de impozitare a imobilului (in copie);
i) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de desfiintare (in copie);
j) documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de urbanism (in copie).

PAD – Proiect de obtinere a Autorizatiei de Demolare

I. Piese scrise

1. Lista si semnaturile proiectantilor
Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea constructiei care urmeaza sa fie desfiintata:
– scurt istoric: anul edificarii, mesteri cunoscuti, alte date caracteristice;
– descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
– mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmeaza a se preleva;
– fotografii color – format 9×12 cm – ale tuturor fatadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfasurari rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
– descrierea lucrarilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrarilor de desfiintare
2.2. Fise tehnice cuprinzand elementele de aviz necesare emiterii acordului unic obtinute prin grija emitentului autorizatiei si cerute prin certificatul de urbanism

II. Piese desenate

1. Plan de incadrare in teritoriu
– plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile: 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz
2. Plan de situatie a imobilelor
– plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile: 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupa caz, prin care se precizeaza:
• parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
• amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine sau se vor desfiinta;
• modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor;
• sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale;
• plantatiile existente si care se mentin dupa desfiintare
Pe plansa se vor indica in mod distinct elementele existente, cele care se desfiinteaza si cele propuse – plan de situatie, constructii noi sau umpluturi de pamant, plantatii etc., dupa caz.
3. Planul privind constructiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor – radier si capac -, si va fi redactat la scara 1:500.
In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalatiile proprii, in special cele pentru alimentare cu apa si canalizare.
4. Releveul constructiilor care urmeaza sa fie desfiintate
Plansele se vor redacta la o scara convenabila – 1:100 sau 1:50 -, care sa permita evidentierea spatiilor si a functiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafetelor si a materialelor existente:
– planurile tuturor nivelurilor si planul acoperisului;
– principalele sectiuni: transversala, longitudinala, alte sectiuni caracteristice, dupa caz;
– toate fatadele.
In situatia in care desfiintarea necesita operatiuni tehnice complexe, se va prezenta si proiectul de organizare a lucrarilor.
Fiecare plansa prezentata in cadrul sectiunii II «Piese desenate» va avea in partea dreapta jos un cartus care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.

September 2014
M T W T F S S
« Dec    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Archives

Categories

Recent Comments

Blog Stats

  • 18,628 hits

Top Clicks

  • None

Flickr Photos

These mist coloured mountains.....

More Photos
free counters
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.