Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE
ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII

Biroul executiv
DECIZIA Nr. 55 din 20 decembrie 1986
PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE
PENTRU EXECUTAREA PLACAJELOR DIN FAIANŢA,
MAJOLICA ŞI PLACI CERAMICE SMĂLŢUITE CESAROM”
INDICATIV C 686
Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi
directivare în construcţii ;
Avînd în vedere prevederile art. 5, litera „d” din Decretul nr. 170/1976, cît şi avizul CTEICCPDC
nr. 596 din 13 noiembrie 1986 ;
In temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind
organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii,
cît şi Legea nr. 5/1978, emite umătoarea :
DECIZIE :
1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, majolică şi
plăci ceramice smălţuite CESAROM” avînd indicativul C 686.
2. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul
construcţiilor. Ele se vor publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni.
La aceeaşi dată încetează valabilitatea „Instrucţiunilor tehnice pentru executarea placajelor
din faianţă, majolică şi plăci ceramice smălţuite CESAROM” indicativ C 675,
aprobate de
IGSIC cu ordinul nr. 103/5.VI.1975.
PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV,
DIRECTOR GENERAL,
Ing. VALERIU CRISTESCU
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA
PLACAJELOR DIN FAIANŢA, MAJOLICA
ŞI PLACI CERAMICE SMĂLŢUITE
CESAROM
INDICATIV C 686
Elaborate de :
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA
CONSTRUCŢIILOR — INCERC —
Director adj. ştiinţific : Dr. ing. R. Constantinescu
Şef laborator FHA : Ing. I. Marcu
Responsabil lucrare : Ing. L. Popescu Responsabil din partea
ICCPDC : Arh. CI. Popeşteanu
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU Indicativ : C 686
EXECUTAREA PLACAJELOR DIN
FAIANŢA,
MAJOLICA ŞI PLACI CERAMICE
SMĂLŢUITE CESAROM
înlocuiesc C 675
1. OBIECT
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc :
— modul de executare pe şantier a placajelor din faianţă majolică şi plăci ceramice smălţuite
CESAROM ;
— modul de executare în fabricile de prefabricate a placajelor ceramice CESAROM pe
panourile mari de beton şi a placajelor de faianţă sau majolică, pe pereţii cabinelor spaţiale
pentru băi.
2. DOMENIUL DE FOLOSIRE
2.1. Plăcile de faianţă, majolică şi plăcile ceramice smălţuite CESAROM se pot aplica pe
pereţi din zidărie, din beton monolit turnat în cofraje de inventar, din panouri mari de beton, pe
pereţi din elemente prefabricate de beton celular autoclavizat sau din zidărie din blocuri mici de
beton celular autoclavizat, cît şi pe pereţii din beton ai cabinelor spaţiale prefabricate pentru băi.
2.2. Placajele realizate din plăci de faianţă, majolică şi plăci ceramice CESAROM se
aplică :
— la interior, în clădiri de locuit şi socialculturale
în încăperi ca: băi, bucătării, grupuri
sanitare, saloane de spital, săli de operaţie, culuare, laboratoare, magazine alimentare,
Elaborate de :
INSTITUTUL DE CERCETĂRI
ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA
Aprobate de ICCPDC
cu decizia nr. 55
din 20 XII 1986
CONSTRUCŢIILOR — INCERC —
precum şi în încăperile cu destinaţie similară aferente constructiilor industriale, comerciale
sau socialculturale;
— la interior, în hale industriale şi unele depozite, la care procesul tehnologic impune anumite
cerinţe de igienă;
— la exterior, numai cu plăci ceramice smălţuite CESAROM, pe faţadele clădirilor de locuit,
socialculturale
sau industriale; în acest caz executantul este obligat să ceară fabricii
producătoare verificarea rezistenţei la îngheţdezgheţ,
conform prevederilor din STAS 781380,
pct. 2.4. „Observaţie” şi conf. pct. 4.4. De asemenea se va ţine seama de condiţiile de la pct. 2.3.
de mai jos.
2.3. Plăcile smălţuite se pot folosi fără restricţii de mărime a suprafeţei, în încăperi cu
umiditate relativă a aerului peste 60% cu acţiune continuă şi cu procese umede (băi publice,
bucătării de locuinţe), la placarea interioară a pereţilor.
De asemenea, ele se pot folosi şi la placarea exterioară a pereţilor, numai cu luarea de
măsuri corespuzătoare pentru protejarea la trecerea vaporilor, ca de exemplu :
— barieră contra vaporilor ;
— interspaţii de ventilare ;
— ventilarea spaţiilor interioare ;
— limitarea la cel mult 25% din suprafaţa aferentă acestor încăperi etc.
Aceste măsuri se vor introduce pe bază de calcule higrotermice,
în scopul îndeplinirii
condiţiei evitării efectului de acumulare în perete a apei provenite din condensul vaporilor, care
poate duce la desprinderea placajelor.
2.4. Plăcile ceramice de calitatea a IIa
se vor utiliza la placarea suprafeţelor ce se găsesc
la distanţe la care perceperea defectelor nu mai este posibilă, ca de exemplu la faţade începînd de
la etajul II şi în porţiunile care nu pot fi văzute de aproape, din balcoane, lojii sau terase.
Pe baza acestor criterii, proiectantul va stabili în proiect porţiunile în care se pot; folosi
plăcile de calitatea a IIa.
2.5. Plăcile ceramice cu smalţ discontinuu, precum şi cele nesmălţuite nu se vor utiliza la
executarea placajelor exterioare, în încăperi cu umiditate relativă a aerului mai mare de 60% şi
nici în cele în care pereţii pot fi frecvent udaţi cu apă (băi, spălătorii, săli de duşuri etc).
2.6. In cazurile cînd exploatarea placajelor se face în condiţii neobişnuite (agresivitate
chimică, ca de exemplu în industria laptelui, a zahărului etc, şocuri termice alternante, grad
accentuat de uzură prin frecare etc), adaptarea placajelor se va face numai după asigurarea
condiţiilor tehnice dovedite ca favorabile, pentru situaţiile speciale respective, pe bază de
încercări prealabile de laborator. Aceste condiţii vor fi prevăzute de către proiectanţi, cu acordul
beneficiarului.
2.7. Nu se recomandă folosirea placajelor ceramice interioare care fac obiectul prezentelor
instrucţiuni tehnice în încăperile industriale la care se produc trepidaţii sau vibraţii datorită
utilajelor sau maşinilor de exploatare.
2.8. Nu se admite placarea cu plăci ceramice CESAROM a bazinelor sau recipienţilor care
înmagazinează apă sau alte lichide.
De asemenea, nu se admite placarea exterioară a jardinierelor cu plăci ceramice
CESAROM dacă nu sau
luat măsuri de izolare hidrofugă a suprafeţelor interioare ale cuvei de
beton.
2.9. Plăcile ceramice tip CESAROM, avînd o rezistenţă redusă la şocuri şi la uzura prin
circulaţie (zgîriere, mătuire, ciobirea smalţului etc), nu se vor folosi pentru pardoseli decît în
mod cu totul excepţional, în încăperi cu circulaţie foarte restrînsă, la executarea bordurilor în
afara zonelor de circulaţie, avînd doar un rol decorativ.
Prevederea lor în proiecte în asemenea situaţii se va face numai cu acordul beneficiarului.
Plăcile cu smalţ discontinuu şi cele nesmălţuite nu se vor folosi la executarea pardoselilor
în nici unul din cazuri.
3. MATERIALE FOLOSITE
3.1. Plăci de faianţă — sînt de formă pătrată sau dreptunghiulară şi se livrează în
dimensiunile, calităţile şi caracteristicile prevăzute în STAS 23386
(fig. 1).
3.2. Plăci de majolică — sînt de formă pătrată şi se livrează în dimensiunile, calităţile si
caracteristicile prevăzute în STAS 940580.
Se pot livra şi plăci de alte dimensiuni şi formate în condiţiile indicate în standardele celor
două materiale (faianţă şi majolică).
Fig. 1. Plăci, de faianţă :
a — plăci simple ; b — plăci cu marginea rotundă ; c — plăci cu
două margini rotunde.
3.3. Plăci ceramice smălţuite CESAROM — se livrează în formatele, dimensiunile şi
caracteristicile indicate în STAS 781373
(pătrate, dreptunghiulare, plane, în relief
etc).
3.4. Nisip silieios de rîu sau de carieră, bine spălat, grăunţos conform STAS 166776
; nu se va folosi nisip de mare.
3.5. Ciment Pa 35, ciment M 30, STAS 150078.
3.6. Apă, conf. STAS 79080.
3.7. Var pastă, conf. STAS 14080
; var hidratat în pulbere, cont STAS 920180.
3.8. Ciment portland alb conf. STAS 705580.
3.9. Pigmenţi naturali, conf. STAS 647661.
3.10. Silicat de sodiu soluţie, conf. STAS 290261.
3.11. Aracet DP 25 sau D 50, conf. STAS 705880.
3.12. Romacril ER fabricat de Uzina Chimică Rîşnov, conform caietului de sarcini.
3.13. ALUTCHIT, conf. NI 739879,
elab. de CIPA Rm. Vîlcea.
4. CONDIŢII DE TRANSPORT Şl DEPOZITARE A PLACAJELOR
Transport
4.1. Plăcile ceramice (faianţă, majolică şi CESAROM) se vor transporta ambalate
în cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate şi uscate.
Condiţiile de ambalare în cutii sînt date de STAS 23386,
STAS 940580
si STAS 781380.
4.2. In mijloacele de transport cutiile se vor aşeza în stive luînduse
măsuri pentru
împiedicarea deplasării stivelor în timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului şi
împrăştierea plăcilor.
Depozitarea pe şantier
4.3. Cutiile cu plăci ceramice se vor depozita în încăperi curate şi uscate, în stive de max.
1,5 m înălţime, pe platforma cu suprafaţa plană sau pe rafturi în locuri ferite de lovituri şi
umiditate. Plăcile nu se vor scoate din cutiile lor înainte de a fi transportate la locul de lucru. La
locul de lucru, plăcile ceramice CESAROM livrate lipite pe hîrtie se vor acoperi astfel ca să fie
ferite de umiditate.
5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PLACAJE PE ŞANTIER
5.1. La aplicarea plăcilor ceramice pe pereţi portanţi de zidărie sau beton care sînt puşi
sub sarcină chiar în timpul execuţiei şi întăririi lor, ceea ce măreşte fenomenul de contracţie şi
curgere lentă, este necesar, ca placarea să se facă cel puţin la o lună după încărcarea cu greutatea
permanentă (executarea integral a acestor ziduri şi acoperirea clădirii).
Executantul împreună cu proiectantul, pe baza datelor de care dispun privind contracţiile şi
tasările, pot aprecia acest termen, lucru pe care îl vor consemna întrun
procesverbal
comun.
Lucrări care trebuie terminate înaintea executării placajelor
5.2. Inainte de începerea placării pereţilor interiori şi exteriori, trebuie să fie terminate
următoarele lucrări.:
— învelitoarea clădirii, inclusiv terasele, logiile, balcoanele, cu amenajarea scurgerilor în soluţia
definitivă sau provizorie (jgheaburile şi burlanele excutînduse
pe măsura avansării placării),
astfel încît supafeţele pe care se execută grundul şi placarea să fie ferite de acţiunea
precipitaţiilor atmosferice ;
— toate profilele, şolbancurile, glafurile etc. ;
montarea
tocurilor la ferestre şi a tocurilor sau căptuşelilor la uşi, în
afară de pervazuri care se vor monta după executarea placajelor ;
montarea căptuşelilor se va face astfel încît să se asigure ca pervazurile
ce vor fi bătute ulterior să acopere rostul dintre toc, respectiv
căptuşeala şi peretele placat, fig. 2.;
tencuirea
tavanelor şi a suprafeţelor care nu se plachează ;
montarea
conductelor sanitare, electrice, de încălzire, îngropate sub
placajul de plăci ceramice; prevederea de conducte aparente trebuie
în generai evitată ; în cazul în care o asemenea soluţie este totuşi
adoptată, proiectantul va analiza alternativele executării prealabile
sau ulterioare a placajului ;
probele
conductelor de scurgere, probele de presiune
ale conductelor de alimentare cu apă, probele instalaţiilor de
încălzire (la rece şi la caid) şi lucrările de acoperire cu plasă
de rabiţ inclusiv tencuirea sa ;
montarea
diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare etc.,
pentru ca după executarea placajului, fie la faţade, fie la interior, să nu se mai execute găuri prin
spargeri ; eventualele găuri ulterioare urmează a fi date numai cu burghie; de asemenea, trebuie
să fie executate în prealabil şi eventualele lucrări care necesită spargeri pe faţa zidului opusă
celei placate, pentru a se evita dislocarea placajului sau străpungerea peretelui ;
îmbrăcăminţile
pardoselilor reci, din mozaic turnat, plăci de mozaic, plăci de gresie,
marmură etc. din încăperi ai căror pereţi urmează a fi placaţi, se pot executa fie înainte,
fie după montarea placajelor, în funcţie de posibilităţile de organizare a execuţiei lucrărilor,
de posibilitatea de degradare a pardoselii, în funcţie de natura materialului din care este
executată, de cheltuielile legate de protejarea pardoselii în timpul lucrului.
Imbrăcăminţile pardoselilor (de lemn, din produse pe baza de polimeri sintetici etc), care se
degradează la umiditate mare, vor fi executate numai după montarea placajului. La pardoselile
Fig. 2. Racordarea placajului cu pervazurilor usilor.
care se execută înainte de montarea placajului şi la care sînt prevăzute plinte sau scafe (turnate
monolit sau prefabricate), acestea se vor efectua astfel :
— plintele sau scafele prefabricate se vor monta înainte de executarea placajului, acordînduse
o
atenţie deosebită la realizarea nivelului faţă de linia de vagriz şi a orizontalităţilor,
astfel ca ele
să poată constitui elementul de bază (orizontal şi la nivel) al viitorului placaj ;
— plintele sau scafele turnate monolit se vor executa după montarea placajului ; în cazul în care
imbrăcăminţile pardoselilor se execută înaintea montării placajului, se vor lua măsuri de
protecţie a acestora în timpul executării lucrărilor de placare.
Pregătirea suprafeţei pereţilor pe care urmează a se aplica plăcile ceramice
5.3. Inainte de aplicarea grundului, suprafeţele pereţilor de zidărie, beton sau beton celular
autoclavizat se vor pregăti în conformitate cu prevederile din normativele specifice materialului
din care este realizat peretele ;
—Normativ pentru executarea lucrărilor de tencuieli la construcţii, indicativ C. 1883
;
—Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor, planşeelor şi acoperişurilor
din elemente de beton celular autoclavizat, indicativ P. 10482.
Se vor verifica în prealabil suprafeţele zidăriilor de cărămidă sau suprafeţele pereţilor de
beton, atît cu privire la abaterile pe verticală şi orizontală, cît şi cu privire la eventualele vicii sau
degradări aparente, pentru a se stabili corecturile care trebuie făcute în vederea placării.
5.4. Aplicarea plăcilor ceramice pe pereţi se va face numai pe suprafeţe uscate, pregătite în
prealabil, după cum se indică la pct. 5.6 şi care prezintă abateri de la planitate cuprinse între
limitele 3 mm/m pe verticală şi 2 mm/m pe orizontală ; eventualele neregularităţi locale nu
trebuie să depăşească 10 mm (umflături sau adîncituri). In cazul cînd aceste abateri sînt depăşite,
suprafeţele vor fi îndreptate sau completate cu mortar de ciment cu aceeaşi compoziţie ca a mortarului
folosit la placare, sau prin tăierea ieşiturilor. Grosimea stratului de mortar (dintre dosul
plăcilor şi suprafaţa peretelui) trebuie să fie cuprinsă între 1 … 2 cm.
5.5. Inaintea începerii lucrărilor de placare se vor înlătura eventualele resturi de mortar de
pe pereţi, praf, pete de grăsime etc. Pereţii pe care vor fi aplicate plăcile de faianţă şi majolică nu
trebuie să fie tencuiţi, iar rosturile zidăriei (orizontale şi verticale) trebuie să se cureţe bine pe o
adîncitură de cea 1 cm pentru ca mortarul de fixare să adere, cît mai bine pe aceste suprafeţe în
cazul suprafeţelor netede ale pereţilor de beton turnat monolit sau a suprafeţelor de beton ale
panourilor mari, pentru că mortarul de fixare să adere cît mai bine pe aceste suprafeţe, este
necesar să se creeze o rugozitate a suprafeţelor printro
uşoară şpriţuire a acestora.
5.6. După executarea lucrărilor de la pct. 5.3. … 5.5, se va aplica :
— pe pereţi de cărămidă sau beton, un şpriţ din mortar de cimentnisip
(0—3 mm), dozaj
volumetric 1 : 2 şi apă pînă la consistenţa de 10—12 cm pe conul etalon (STAS 14680)
;
mortarul se va aplica cu mistria sau canciocul, fiind de o consistenţă fluidă şi nu se va netezi ;
grosimea şpriţului va fi de 3—5 mm ;
— după 24 ore de la aplicarea şpriţului se va aplica grundul care se va executa cu mortar de
ciment avînd dozajul de 400 kg ciment la m 3 nisip (0—3 mm), introducînduse
în amestec,
pentru o mai bună lucrabilitate şi 0,05 (1/20) părţi var pastă (de consistenţă 12 cm) la o parte
ciment, în volume ; dozajul volumetric este 1 : 3,5 : 0,05 (ciment : nisip : var pastă) ; consistenţa
mortarului trebuie să fie plastică, şi să corespundă la o scufundare a conului etalon de 6 cm;
grosimea grundului va fi 1—2 cm. Pe pereţi de zidărie grundul se va aplica în 2 straturi, fiecare
de cea 10 mm grosime. Cel deal
doilea strat se va aplica după ce primul sa
zvîntat, iar faţa lui
se va netezi cu drişca de lemn. Pe pereţii de beton, grundul —dacă se va putea executa în
grosime mică — va fi aplicat întrun
singur strat de 5 … 10 mm grosime.
Suprafaţa grundului se va zgîria cu mistria sau cu ajutorul ariciului (drişcă cu cuie).
Planitatea suprafeţei grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m lungime, admiţînduse
cel mult două unde cu săgeata de maximum 3 mm, verificarea planităţii se va face în mod
deosebit în dreptul racordării dintre placaj şi tencuiala de pe porţiunea adiacentă acestuia, pe o
bandă de cca. 30 cm lăţime. Grundul se lasă 8—24 ore să se usuce, înaintea aplicării propriuzise
a placajului.
In cazul placajului de faianţă (majolică), mortarul de grund nu se va aplica în strat continuu
pe suprafaţa peretelui, ci se va aplica pe spatele fiecărei plăci, conform tehnologiei, de la pct.
5.13 … 5.28.
5.7. In cazul placajelor din plăci de faianţă şi majolică, lucrările pregătitoare se efectuează
pînă la realizarea şpriţului de ciment. In cazul placajelor din plăci ceramice CESAROM, lucrările
pregătitoare se efectuează pînă la realizarea şpriţului şi grundului cu mortarele indicate la pct.
5.6.
Mortarele pentru straturile de şpriţ şi grund conform pct. 5.6., se vor prepara cu cimenturile
indicate la pct. 3.5.
5.8. In cazurile speciale de aplicare a placajelor din plăci, de faianţă sau majolică în
încăperi cu umiditate mare (peste 75%) ca : băi publice, săpălătorii comune, etc, sau în camere
cu aburi în care se produc vapori de apă suprasaturaţi, se vor executa în prealabil lucrările de
hidroizolare (la pereţi şi pardoseli), în conformitate cu prevederile din „Normativul pentru
proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii”,
indicativ C.11280.
In aceste încăperi nu se vor folosi plăcile de faianţă cu dimensiuni mai mici
de 15 × 15 cm şi plăcile CESAROM, care creează rosturi dese.
In mod special, se va da atenţie deosebită în ceea ce priveşte etanşarea punctelor unde
hidroizolaţia este străpunsă de către ancorele pentru susţinerea stratului de protecţie a hidroizolaţiei
sau de către conductele de instalaţie sanitară, electrică sau de încălzire centrală.
In fig. 3 se indică modul cum se execută placajele de faianţă (majolică) la încăperile cu
umiditate mai mare de 75% , în fig. 4 se indică cazul aplicării placajelor de faianţă (majolică) în
camerele cu aburi cu vapori de apă suprasaturaţi.
5.9. In cazul cînd la partea superioară a pereţilor de beton cu faţa plană şi netedă se aplică un
finisaj cu o pastă subţire de 2—3 mm grosime, conform indicaţiilor din prescripţiile tehnice în
vigoare, la partea inferioară a pereţilor respectivi se poate aplica placajul de faianţă sau majolică, cu
un
Fig. 4. Executarea placajului de faianţă în camere cu aburi cu vapori de apă suprasaturaţi: M —
pereţi din beton sau cărămidă ; b — strat suport al hidroizolatiei (tencuială de mortar de ciment
drişcuită fin, dozaj 1 : 4) ; c — izolaţie verticală hidrofugă de 3 mm grosime (2 straturi carton
asfaltat + 3 straturi bitum) ; d — zid de cărămidă plină de 6,3 cm grosime pentru protecţia
hidroizolatiei ; e — placaj din plăci de faianţă ; f — pardoseală
din mozaic turnat.
mortar special, care să permită aplicarea sa în strat subţire sub placaj şi o racordare corespunzătoare
cu finisajul părţii superioare, conform pct. 5.23. Pregătirea acestor pereţi se va face prin
aplicarea şpriţului de ciment conf. pct. 5.6.
Trasarea suprafeţelor pentru placarea cu plăci de faianţă şi majolică
5.10. Trasarea suprafeţelor care urmează a se placa se va face atît faţă de orizontală cît şi
faţă de verticală, în felul
următor (fig. 5) :
— Se va aşeza pe cant un dreptar de lemn (f) de maximum 2 m lungime la nivelul
suprafeţei finite a pardoselii, liK2)
KZ) k2)
Fig. 5. Trasarea suprafeţelor pentru placarea cu plăci de faianţă :
a — repere de pardoseală ; b — placă de faianţă ; c — nivelă cu bulă
de aer; d — repere verticale ; e — fir cu plumb ; f — dreptar.
pit de suprafaţa care se plachează ; dreptarul va avea lăţimea egală cu înălţimea viitoarei plinte
(10—15 cm) şi va rezema pe 2 repere (a) alăturate (aceleaşi repere care indică nivelul suprafeţei
finisate a pardoselilor), care să fie dea
lungul aceluiaşi perete; orizontalitatea dreptarului va fi
controlată cu nivela cu bulă de aer (c).
Verticalitatea suprafeţelor care urmează a se placa se obţine cu ajutorul unor repere verticale
(d) alcătuite din bucăţi de plăci de faianţă fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafaţa
respectivă a tencuielii, la cca. 1 m distanţă între ele, în imediata vecinătate a suprafeţei care se
plachează.
— Aplicarea reperelor, pentru placarea pereţilor cu plăci de faianţă şi majolică, se va face în aşa fel
încît dosul plăcilor care se vor monta ulterior (b) să corespundă pe verticală cu faţa tencuielii de pe
suprafaţa peretelui care rămîne neplacată (cu excepţia suprafeţelor de beton care nu se tencuiesc).
— Firul cu plumb (e), lăsat la faţa reperelor trebuie să reprezinte linia suprafeţei placajului de
faianţă, care urmează să se execute.
Trasarea liniei de vagriz
5.11. In cazul placării pereţilor în încăperi unde pardoseala nu este executată, nivelul acesteia
se va stabili faţă de linia de vagriz, care se va trasa astfel : cu ajutorul furtunului de nivel se va trasa
linia de vagriz în încăperea respectivă plecînd de la cota +1,00 m deasupra nivelului podestului finit
al scării şi, marcînd această cotă în încăpere pe peretele de lîngă uşă, se trasează apoi această linie pe
toţi pereţii încăperii.
Trasarea suprafeţelor pentru placarea cu plăci ceramice CESAROM
5.12. Grundul suprafeţei care se plachează şi acelei care se tencuieşte, se trasează în
prealabil. Se folosesc cuie bătute sau martori din mortar, pe care se fixează privizoriu ca reper de
suprafaţă cîte o placă ceramică, aşezată la faţa grundului ce urmează a se executa (fig. 6); se va
urmări în primul rînd verticalitatea muchiilor pereţilor grunduiţi, pentru a se evita aspectul neplăcut
al lăţimilor neegale ale plăcilor la colţuri (vezi muchia a1 b1: din fig. 7).
Fix. 7. Efectul neverticalităţii muchiilor pereţilor — placi cu lăţimi neegale la colţuri.
După ce sa
punctat, în vederea aplicării grundului, suprafaţa de placat (a 1 , b 1 a 2 , b2 etc. fig.
7) cu un număr suficient de puncte la distanţă corespunzătoare lungimii dreptarelor folosite (1,20—
2,00) se trece la punctarea suprafeţei ce urmează a fi tencuită (bl c 1 b2, c2 etc. fig. 7).
Pentru aceasta se stabileşte în prealabil decalarea ce trebuie realizată între suprafeţele
grundului de pe porţiunea placată şi de pe cea tencuită, ţinînduse
seama
ca ultimul rînd al
placajului să fie aplicat cît mai uniform, pe toată lungimea, în tencuiala adiacentă.
La stabilirea decalării se va ţine seama de indicaţiile din fig. 8.
După terminarea operaţiilor de trasare, se poate trece la executarea aplicării placajului, în
următoarea succesiune de operaţii :
a) pentru pereţi din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit), conf. fig. 8 ;
— aplicarea şpriţului pe toată înălţimea peretelui şi drişcuirea sa de la tavan pînă la linia
despărţitoare a zonei ce se plachează ;
— aplicarea grundului pe zona ce se plachează ;
— aplicarea pastei şi a placajului ;
— executarea scafei de racordare ;
— aplicarea gletului pe zona superioară a peretelui ;
— aplicarea vopselei de ulei.
b) pe pereţi din zidărie :
— aplicarea şpriţului, grundului si tinciului pe suprafaţa ce rămîne tencuită ;
— aplicarea şpriţului şi grundului pe suprafaţa ce urmează a fi placată ;
— executarea placajului.
Pentru o racordare corespunzătoare a tencuielii cu placajul, în vederea evitării unor situaţii ca
cele arătate în fig. 9, se va face dea
lungul marginei superioare a placajului o completare cu mortar
de tinci, folosinduse
şabloane de lemn.
Aplicarea plăcilor de faianţă şi majolică
5.13. Plăcile se vor curăţa de praf prin periere pe dos şi vor fi ţinute în apă cel puţin o oră
înainte de montare, ca să se umezească suficient şi pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului
din mortar şi a se micşora astfel aderenţa mortarului faţă de placă.
Inainte de a fi aplicate pe pereţi, plăcile vor fi lăsate să se scurgă 2—3 minute, după scoaterea
din apă.
5.14. Aşezarea plăcilor se va face în rînduri orizontale
începînd de la colţuri, de la stînga la dreapta şi de la plintă sau
scafă în sus.
Cînd nu sînt prevăzute plinte sau scafe, plăcile de faianţă
(majolică) se vor racorda cu pardoseala în unghi drept, avînd
grijă ca pe linia de racordare să se execute o etanşare
satisfăcătoare, astfel ca apa să nu se poată infiltra între pardoseală
şi placaj.
5.15. Primele două plăci se vor fixa cu mor
tar deasupra cantului dreptarului (f) (fig. 5), rezemînduse
uşor pe cantul
Fig. 8. Racordarea placajului
cu tencuiala : a — şpriţ 3 mm drişcuit; b — glet 1—2 mm ; c —
vopsea de ulei; d — grund 5 mm ; e — pastă de ciment var 3
mm ; f — placaj ceramic lipit pe hîrtie 2 X X 2 cm ; g — rost
1—5 mm ; h — scafă din mortar de grund ; i — şpriţ 3 mm nedriscuit.

Fig. 10. Folosirea bolobocului metalic, a dreptarului si a firului cu plumb
montat pe dreptar.
acestuia; placa din stingă se fixează definitiv, iar cea din dreapta se fixează provizoriu, urmînd ca
aceasta din urmă să se fixeze definitiv după terminarea montării păcilor din acelaşi rînd, deoarece
iniţial nu se poate face o trasare exactă a locurilor ocupate de fiecare placă pe perete.
La nivelul marginilor superioare ale primelor două plăci, care se fixează la capetele
dreptarului, se va întinde o sfoară(fig. 5) care va indica nivelul orizontal pentru fixarea plăcilor
intermediare. Fixarea plăcilor se va face în aşa fel încît faţa văzută să fie prefect verticală, deci
pe direcţia firului cu plumb.
5.16. Aşezarea plăcilor în rîndul următor şi în celelalte rîaduri se va face în acelaşi mod,
păstrînduse
acelaşi sens de montare, cu singura deosebire că cele două plăci de la capetele rîndului
următor se vor fixa de primul rînd de plăci deja existente.
5.17. Partea de sus a placajului se va termina, în mod curent (între placaj şi tencuiala pereţilor),
cu plăci cu o margine rotunjită sau smălţuită ; racordarea între zona placată şi restul pereţilor se
poate face şi cu borduri speciale.
5.18. La placarea suprafeţelor orizontale cu plăci de faianţă (majolică), în cazul glafurilor,
marginile la căzi de baie etc. se va prevede o pantă de cca 2% spre interior.
5.19. Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă, cu
lăţimea. uniformă de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi în prelungire (fug pe fug) sau ţesute
(alternate) avînd lăţimea de max. 1 mm.
5.20. Plintele şi scafele se vor monta după aceleaşi reguli ca şi plăcile de faianţă (majolică),
adică tot cu mortar de ciment, în locul lăsat liber dintre nivelul suprafeţei pardoselii şi marginea
inferioară a primului rînd de plăci a placajului.
Suprafaţa scafelor şi plintelor va ieşi în afara suprafeţelor placajului cu min. 2 mm (diferenţa
dintre grosimea plăcilor din care se execută plinta sau scafa şi suprafaţa plăcilor de faianţă).
5.21. Montarea plăcilor se face prin aplicarea pe dosul fiecărei plăci, cu mistria, a
mortarului indicat la pct. 5.6.
Mortarul se aplică în grosime de cca 2 cm, în aşa fel încît să acopere cel puţin 2/3 din suprafaţă
; apoi se fixează placa pe perete în locul respectiv, prin apăsarea cu mîna şi printro
uşoară ciocănire
cu minerul mistriei astfel ca surplusul de mortar să iasă deasupra, şi în dreptul plăcii. La terminarea
montării fiecărui rînd de plăci, surplusul de mortar se netezeşte cu mistria pe suprafaţa de placare a
rîndului următor. Se recomandă ca minerul mistriei să fie îmbrăcat cu un înveliş de cauciuc. De
asemenea, mortarul de legătură dintre plăci şi stratul suport nu trebuie să formeze un cîmp continuu,
ci trebuie să aibă întreruperi în dreptul rosturilor, pentru ca în acest fel să se limiteze contracţia
mortarului.
5.22. Plăcile trebuie să fie fixate pe perete cu striurile de pe dos orizontale (în afara cazului
cînd desenul feţei văzute impune o anumită orientare).
Eventualele goluri rămase în dosul plăcilor se vor completa cu mortar, după executarea
fiecărui rînd, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioară a plăcilor.
5.23. Aplicarea plăcilor de faianţă cu paste subţiri adezive, în amestec cu polimeri, pe pereţi
de beton cu faţa plană şi netedă sau pe pereţi de zidărie, a căror suprafeţe au fost aduse la planitate
prin lucrările de pregătire, se va face pe un strat de şpriţ conform pct. 5.6 şi 5.9 ; grosimea acestui
strat va fi de 3 … 5 mm.
Aplicarea plăcilor se poate face cu una din următoarele două paste adezive, pasta A cu Aracet
DP 25 şi pasta B cu Romacril ER.
A. Plăcile de faianţă (majolică) şi suprafala peretelui cu stratul de şpriţ uscat, se amorsează în
prealabil cu o soluţie de Aracet DP 25 (D 50), cu apă în dozaj volumetric de 1 : 3. Amorsa se lasă
1—2 ore să se usuce pe perete (1 oră vara şi 2 ore în anotimpurile’reci sau umede), iar pe spatele plăcilor
se lasă să se usuce 1/2 oră … 1 oră (vara şi respectiv în anotimpurile reci sau umede), plăcile
fiind mai poroase absorb amorsa mai repede.
Plăcile se aplică cu următoarea pastă adezivă ; ciment : nisip 0—1 mm : Aracet DP 25 : apă, în
proporţie volumetrică 5 părţi : 2 părţi : 1 parte : 2 …3 părţi.
După amestecarea componenţilor uscaţi (nisipul cu cimentul) se adaugă componenţii lichizi
(Aracetul cu apă 1,5…2 .părţi) cînd Aracetul este mai puţin vîscos ; cînd Aracetul este mai gros
trebuie adăugat apă pînă la 3 părţi.
Pasta se aplică pe spatele plăcilor în grosime de 3 … 5 mm.
La prepararea compoziţiei de şpriţ şi a pastei adezive se va folosi ciment PA 35.
B. Plăcile de faianţă se imersează în prealabil în apă, timp de 1—2 ore. După aceea plăcile se
aplică pe stratul de şpriţ cu o pastă avînd compoziţia : ciment : nisip 0—1 mm : Romacril ER : apă,
în proporţie volumetrică 1 parte : 4 părţi : 1 parte : 0,5 … 1 parte.
Pasta se aplică pe spatele plăcilor în grosime de 3 … 5 mm.
Tehnologia de montaj a plăcilor va fi similară cu cea de la pct. 5.14 … 5.20.
5.24. Pentru completări la colţurile intrînde sau ieşinde ale încăperii, precum şi la aşezarea
plăcilor cu rosturi alternante, plăcile de faianţă se vor tăia la dimensiunile necesare. Pentru tăierea
plăcilor se va folosi tăietorul cu diamant sau dispozitivul cu rolă clin trusa de scule pentru aplicarea
plăcilor ceramice (6 Martie—Timişoara) ; tăierea se va face cu placa aşezată cu faţa smălţuită în sus,
după care se întoarce placa cu faţa în jos şi ţinîndo
în palmă se loveşte cu ciocanul de 30 g dea
lungul liniei corespunzătoare tăieturii din smalţ, provocînd ruperea ei la dimensiunile necesare.
5.25. Găurirea plăcilor pentru trecerea ţevilor, pentru fixarea suporturilor metalice etc. se va
face cu ciocănelul de faianţar prevăzut cu cioc din oţel dur, iar lărgirea acestor găuri se va face cu un
cleşte special (fig. 17).
5.26. După ce sau
fixat 3—4 rînduri de plăci se va verifica planitatea suprafeţei placate cu
dreptarul de 2 m lungime, atît în drecţia verticală cît şi în direcţia orizontală.
5.27. După cea 5—6 ore de la montare, resturile de mortar de pe suprafaţa plăcilor se vor
curăţa prin frecare cu o cîrpă umezită ; eventualele pete de grăsime se vor curăţa cu derivaţi de
petrol (benzină sau petrosin) şi apoi cu apă.
5.28. Umplerea rosturilor orizontale precum şi a rosturilor verticale (în prelungire sau
alternante) se va face ulterior cu ciment alb, folosinduse
o pensulă cu peri moi şi un şpaclu din
material plastic. Această operaţie se va executa la un interval de timp de 6—8 ore de la începerea
aplicării, după ce sa
executat întreaga suprafaţă a placajului în încăperea respectivă.
După o oră de la rostuire se va şterge de asemenea suprafaţa placajului cu o cîrpă umezită în
apă.
Etanşarea între peretele placat şi rebordul căzii de baie se va face cu o pastă de ciment—Aracet
DP 25 în dozaj 5 :1 şi apă pînă la consistenţa de lucru sau cu chitul ALUTCHIT.
Aplicarea plăcilor ceramice CESAROM. Condiţii generale pentru aplicarea placajului
ceramic CESAROM
5.29. Aplicarea plăcilor CESAROM se va face după detaliile de arhitectură din proiect,
trasînduse
în prealabil liniile verticale şi orizontale de la care se începe placarea sau se schimbă
culoarea, forma plăcilor etc. trasarea se face cu aparate şi unelte de trasare adecvate, care să asigure
o suficientă precizie pentru încadrarea în abaterile admise. La trasare se recomandă folosirea
bolobocului metalic, aplicarea acestuia pe suprafaţa grundului făcînduse
prin intermediul unui
dreptar de 1,20 m lungime.
De asemenea, se recomandă ca firul cu plumb să fie montat pe un dreptar, conf. fig. 10. Nu se
admit decît dreptare confecţionate ca atare din lemn uscat cu fibre paralele, avînd muchii vii, perfect
rectilinii şi paralele.
Marcarea liniilor delimitative se va face cu ajutorul dreptarelor sau a unei sfori pudrate cu praf
colorat (negru de fum, etc.). In acest scop se poate folosi ruleta cu sfoară la care praful colorat se
introduce în corpul ruletei.
5.30. Aplicarea plăcilor CESAROM se va face în panouri lipite pe hîrtie, pentru plăcile cu
dimensiuni pînă la 40 X 40 mm inclusiv lipite pe benzi de hîrtie pentru plăcile de margine cu
muchie rotunjită şi bucată cu bucată pentru cele cu dimensiuni mai mari de 40 X 40 mm sau unele
piese speciale (plăci cu două muchii adiacente rotunjite sau plăci netede de racordare).
5.31. Aplicarea plăcilor ceramice pe suprafeţele interioare ale pereţilor se va face conform
proiectului, fie sub formă de lambriuri de 1,20 ; 1,60 sau 1,80 m înălţime, fie pe întreaga înălţime a
pereţilor. In cazul în care placarea se execută la înălţimea de peste 1,80 m se vor utiliza schele
interioare demontabile, alcătuite din piese uşor manevrabile, pentru a se evita degradarea lucrărilor
executate anterior (pardoseli, placaje, obiecte sanitare etc). Totodată se vor lua măsuri pentru
protejarea obiectelor sanitare montate.
Aplicarea panourilor de plăci ceramice se va face în rînduri
orizontale, putînduse
adopta
ordinea de montare fie de jos în sus, fie de sus în jos, în funcţie de racordare, obligate şi de măsura
în care aceste racordări sînt mai pretenţioase fiind uşor vizibile.
In fig. 11 se indică orientativ, pentru cazuri curente diferitele posibilităţi ale ordinii de
montare.
Panourile cu plăci avînd dimensiunile mai mari de 28 X 28 mm se vor monta de jos în sus
existînd pericolul ca pînă la întărirea pastei ele să alunece sub greutatea proprie.
Aplicarea plăcilor bucată cu bucată se va face in rînduri orizontale începînd de jos în sus.
Fig. 11. Diferitele posibilităţi ale ordinei de montare a placajelor interioare ; ordine de
montare curentă ; ordine de montare posibilă.
Dacă aplicarea plăcilor se face de jos în sus, primul rînd de panouri sau de placi se va
aplica :
— de la marginea superioară a plintei sau scafei (în cazul în care aceasta este executată,
sau
— de la marginea superioară a unui dreptar de lemn, montat orizontal şi la nivel,
rezemat pe pardoseală, cu marginea superioară la nivelul viitoarei plinte (în cazul în care
aceasta se execută după terminarea placajului).
Placajul se poate aplica şi pînă la nivelul pardoselii fără plintă sau scafă, însă această
soluţie nu este recomandabilă deoarece se pot produce infiltraţii de apă în pardoseală (la băi,
bucătării), dacă racordarea nu este corect executată, iar porţiunea inferioară a placajului
poate fi uşor deteriorată sau murdărită în timpul exploatării. Pardoseala, în acest caz, va fi
executată înaintea placajului, trebuind să se dea o atenţie
deosebită asigurării unei muchii rectilinii la racordarea ei cu peretele (fără ondulări în plan vertical
sau abateri de la orizontalitate).
5.32. Aplicarea plăcilor ceramice pe faţade; ordinea de montare se stabileşte în funcţie de
profile, balcoane, logii etc, urmărinduse
ca rosturile de lucru să fie plasate în porţiuni unde
continuitatea suprafeţei este ruptă fie de profile, fie de schimbările de culoare ale placajului, etc. In
fig. 12 se indică orientativ, pentru cazuri curente, diferite posibilităţi ale ordinei de montare.
Proiectantul va alege distanţa între profile un multiplu de rînduri de plăci, spre a se evita
tăierea plăcilor la ultimul rînd de langă profilul superior al porţiunii placate. La partea superioară a
schelei se va executa o acoperire provizorie, pentru a se asigura protecţia suprafeţelor pe care se
execută grundul sau placajul de acţiunea precipitaţiilor atmosferice. De asemenea, se vor prevedea la
nivelul la care se execută placarea elemente de protecţie împotriva razelor solare, pentru ca lucrările
de grunduire sau placare a faţadei să se execute la umbră.
5.33. La aplicarea plăcilor, grundul trebuie să fie întărit suficient, dar totuşi să aibă o umiditate
de 5 … 6% măsurată cu aparatul tip „Higromette”.
Informativ, se poate constata că grundul are umiditatea necesară, stropind o mică cantitate de
apă pe suprafaţa lui; aceasta nu trebuie să fie absorbită imediat.
Aplicarea plăcilor livrate lipite pe panouri de hîrtie
5.34. Panourile de plăci ceramice lipite pe hîrtie se vor aplica pe stratul suport cu o pastă de
ciment, cu adaos de 25% varpastă
de consistenţă 12 cm (fără nisip), care va fi întinsă pe suprafaţa
peretelui întrun
strat uniform de cea 5 mm grosime pe porţiuni care să poată fi placate înainte de
priza cimentului (cea 4 m 2 ).
Se recomandă ca suprafaţa grundului să fie executată foarte îngrijit, în care caz grosimea pastei
poate fi redusă la 3 mm, ceea ce măreşte siguranţa planităţii suprafeţei placate ; grosimi sub 3 mm
nu se admit.
Pentru asigurarea aplicării pastei în grosimi uniforme, se recomandă folosirea de ghidaje din
şipci de lemn (lamele de parchet cu grosimi de 5 mm) sau din fire de material plastic cu secţiune
circulară de 5, respectiv 3 mm diametru. Acestea se fixează la nivel pe suprafaţa grundului, din loc
in loc, cu pastă de ipsos.
Înainte de a fi aplicate, panourile de plăci ceramice se vor introduce întrun
vas cu apă timp de
30 secunde (fig. 13). Pentru a se evita ruperea hîrtiei, panoul se va îndoi în jumătate, cu hîrtia spre
interior, avînduse
grijă ca îndoirea să se facă dea
lungul rostului dintre plăci (din mijlocul
panoului), (fig. 14).
Fiecare panou trebuie separat introdus în vasul cu apă, iar cufundarea nu trebuie să dureze mai
mult de 30 secunde deoarece se poate produce înmuierea excesivă a adezivului cu care sînt lipite
plăcile şi desprinderea lor de pe hîrtie. Operaţia de cufundare a panourilor se poate executa de către
un muncitor auxiliar, care le dă pe rînd faianţarului pe măsura aplicării lor.
Umezirea plăcilor se poate face şi prin introducerea panourilor neîndoite întro
tavă metalică
cu un fund intermediar din tablă perforată. Tava se aşează orizontal şi va conţine apă suficientă
pentru udarea plăcilor pe toată grosimea fără a umezi hîrtia (fig. 13).
Panoul se introduce în apă pe tabla perforată, cu hîrtia în sus, iar la scoatere (după 30 secunde)
se va îndoi la jumătate, ca mai sus.
5.35. Fiecare panou de plăci, îndoit la jumătate, se va pensula pe spate cu lapte de ciment, apoi
se va aplica peste pasta de ciment. Dacă montarea se face de jos în sus, panoul se va aplica cu latura
orizontală inferioară rezemată de muchia.
plintei sau dreptarului, îndoitura panoului fiind verticală. După aceea se va dezdoi lateral
cealaltă jumătate a panoului şi se va aplica peste pasta de ciment (fig. 11
a).
Dacă montarea se face de sus în jos, panoul se va aplica peste pasta de ciment, cu latura
opusă îndoiturii, la limita superioară a porţiunii de placat, astfel ca îndoitura să fie paralelă cu
aceasta ; apoi se va dezdoi în jos cealaltă jumătate a panoului şi se va aplica peste pasta de
ciment (fig. 14 b).
5.36. Panourile următoare în acelaşi rînd orizontal se vor aplica în acelaşi mod, avînduse
grijă ca rosturile dintre panouri să aibă aceeaşi lăţime ca şi rosturile dintre plăcile lipite pe
panourile respective. Se va da atenţie ca rosurile orizontale dintre plăcile panoului ce se
montează să cadă exact în prelungirea rosturilor dintre plăcile panourilor montate anterior pe
acelaşi rînd.
5.37. Fiecare panou de plăci se va bate uşor după aplicare, în special la racordarea cu
panourile alăturate, pentru ca feţele văzute ale tuturor plăcilor panoului să fie situate în acelaşi
plan cu al panourilor vecine.
Baterea se poate face cu o drişcă sau cu un bătător de lemn de stejar (fig. 15) cu faţa
de batere perfect plană.
5.38. Rîndul următor de plăci se va aplica în acelaşi mod, începînd cu o jumătate de panou,
pentru a se realiza ţeserea panourilor şi a se evita realizarea unui rost vizibil pe înălţimea mai
multor panouri.
Panourile se vor rezema pe muchia superioară a panourilor din rîndul montat anterior (în
cazul aplicării de jos în sus), sau se vor ghida de muchia inferioară a panourilor din rîndul montat
anterior (în cazul aplicării de sus în jos).
Se va da atenţie ca rosturile verticale dintre plăcile panoului ce se montează să cadă exact
în prelungirea rosturilor între plăcile panourilor din rîndul montat anterior.
5.39. După 15—30 minute de la montare, hîrtia de pe faţa panourilor se va uda cu ajutorul
unui burete (bidinea, cîrpă îmbibată cu apă, şi se va îndepărta prin tragere în direcţia dungilor
imprimate pe hîrtie, apucîndo
de la un colţ).
Dacă hîrtia nu se dezlipeşte cu uşurinţă, se va îndepărta prin frecare cu o perie udată în apă,
avînd firele din material plastic.
Este interzisă folosirea în acest scop a periilor cu fire din sîrmă care pot deteriora smalţul
plăcilor.
5.40.La fiecare rînd orizontal, după dezlipirea hîrtiei se va verifica :
— orizontalitatea marginii superioare (sau inferioare) a rîndului respectiv, cu dreptarul şi
bolobocul; poziţia plăcilor ce eventual depăşesc linia orizontală se va rectifica printro
batere
uşoară cu bătătorul în dreptarul aşezat peste (sau sub) muchia plăcilor din panoul respectiv (fig.
16) ;
— continuitatea rosturilor orizontale şi verticale dintre plăcile panourilor, cu cele din
panourile vecine ; corectarea poziţiei plăcilor ,se va face printro
trecere cu muchia şpaclului în
rest dea
lungul dreptarului aşezat în lungul rostului respectiv (fig. 16) ;
— poziţia corectă a plăcilor faţă de nivelul general al suprafeţei placajului; cele a căror
poziţie nu este corectă se vor îndrepta prin ciocănire uşoară cu coada mistriei, iar dacă acest lucru
nu este posibil se vor scoate cu vîrful mistriei şi se vor monta din nou aplicînduse
pe spate o
cantitate mică de pastă de ciment cu adaos de 25% var pastă ;
— planitatea suprafeţei placate, cu ajutorul dreptarului şi bolobocului ; dacă suprafaţa nu
este plană se va rectifica porţiunea respectivă prin baterea uşoară a plăcilor cu drişca metalică sau
cu bătătorul, conf. pct. 5.37.
Verificarea se va face imediat după scoaterea hîrtiei de pe panourile din rîndul respectiv, atît
timp cît pasta de ciment nu a făcut priză, pentru a fi posibile rectificările necesare fără
compromiterea aderenţei plăcilor.
5.41. După terminarea placării porţiunii pe care sa
aplicat pasta de ciment rosturile dintre
plăci se vor umple cu lapte de ciment au ciment alb, cu sau fără amestec de pigmenţi minerali,
folosinduse
o pensulă cu părul moale sau
un şpaclu din material plastic. Excesul de lapte de ciment se va îndepărta cu o cîrpă umezită,
imediat după uscarea laptelui de ciment din rosturi.
5.42. In cazul cînd pe lungimea peretelui nu intră un număr întreg de panouri se vor folosi
benzi tăiate din panouri, avînd dimensiunile necesare. In cazul în care nu încape un număr întreg
de plăci se vor monta în porţiunile mai puţin vizibile (pe colţurile intrînde, sub pervazurile uşilor
etc.) plăci tăiate.
5.43. Pentru tăierea plăcilor cu dimensiuni pînă la 28 × 28 mm inclusiv, se va folosi un cleşte
cu braţe lungi, avînd gura cu muchiile ascuţite si confecţionate din oţel tare (fig. 17).
Pentru tăierea plăcilor cu dimensiuni de 40 X 40 mm sau 50 X 50 mm se va folosi dispozitivul
de tăiat cu rolă.
Dacă nu se dispune de rolă, tăierea smalţului plăcilor cu dimensiuni de 40 X 40 mm sau 50
X 50 mm se poate face prinzînd placa întro
menghină şi zgîriindo
cu ajutorul unui zgîrieci ascuţit
din oţel vidia plimbat de cîteva ori pe buza menghinei şi apăsat cu putere.
5.44. La marginea superioară a placajului racordarea cu tencuiala se face de preferinţă cu plăci
cu muchia superioara rotunjită, acestea fiind livrate pe benzi de hîrtie şi se vor aplica deasupra
ultimului rînd de plăci, la fel ca la plăcile în panouri.
5.45. La placarea suprafeţelor frînte (nişe, stîlpi, şpaleţi şi altele) se va începe aplicarea
panourilor de la un colţ ieşind
(a se vedea ordinea indicată în fig. 18) ; aceasta pentru ca în cazul în care pe suprafaţa respectivă nu
începe un număr întreg de plăci, ultimul rînd de plăci ce urmează a fi tăiate să se găsească spre
porţiuni mai puţin vizibile (colţuri intrînde). Rîndul de plăci tăiate se va masca la colţul intrînd prin
grosimea plăcilor ce se vor aplica pe cealaltă suprafaţă adiacentă colţului (fig. 18, detaliile a şi b).
La colţurile ieşinde se vor folosi plăci cu muchia rotunjită aplicate la marginea placajului de pe
una din suprafeţe, astfel ca acestea să acopere muchia plăcilor de margine de pe cealaltă suprafaţă
adiacentă colţului (fig. 18 detaliile c şi d).
5.46. Panourile ce cad în dreptul ţevilor ce ies din perete, al dozelor etc, se vor decupa,
scoţînduse
numărul minim de plăci necesare; după montarea panoului decupat, porţiunea rămasă
neplacată se completează cu plăcile rezultate din decupare, montate bucată cu bucată şi tăiată după
conturul străpungerii.
In fig. 19 se arată cîteva posibilităţi de decupare a panoului.
Prin proiect se va prevedea ca toate străpungerile să fie mascate cu rozete metalice, iar traseele
conductorilor electrici să fie astfel alese, încît să se evite ca dozele de legătură să cadă în zonele
placate sau, cînd aceasta nu este posibil, să fie amplasate în locuri cît mai ascunse.
Tăierea în jurul străpungerilor trebuie să se facă cu grijă, astfel ca marginile plăcilor tăiate să
fie acoperite complet de rozete sau de căpăcelele întrerupătoarelor şi prizelor.
5.47. In cazul cînd sau
montat dibluri anterior placării, poziţia lor se va marca pe măsura
executării placajului prin cuie care se închid în rosturile dintre plăci, sau prin scoaterea uneia sau
două plăci.
Pentru străpungerea ulterioară a placajului de către şuruburile care fixează obiectele de dibluri,
plăcile se vor găuri cu burghie de mînă sau electrice.
Ori de cîte ori este posibil, se recomandă să se renunţe la diblurile de lemn şi să se folosească
dibluri din material plastic, a căror introducere se poate face după placare în găuri practicate cu
burghie.
Aplicarea panourilor de plăci pe stîlpi rotunzi şi suprafeţe curbe
5.48. Pentru executarea grundului se vor confecţiona şabloane turnate din pastă de ipsos cu
curbura respectivă, care se vor aplica cu pastă de ipsos, la nivel, la suprafaţa ce
urmează a fi grunduită. Aceste şabloane vor servi ca ghidaj dreptarului la nivelarea grundului.
5.49. La stîlpii rotunzi se vor confecţiona şabloane din pastă de ipsos, în formă de semicerc
sau de sector de cerc, în funcţie de diametru stâlpului. Grosimea şablonului de ipsos se va alege
astfel ca încărcătura de grund să nu depăşească 2 cm iar pe perimetrul şablonului să încapă un
număr întreg de plăci ceramice (fig. 20).
După executarea grundului şabloanele se vor scoate şi locul se va completa cu mortar.
5.50. Restul operaţiilor de montare a panourilor se vor executa ca şi la placarea pereţilor.
Executarea pardoselilor cu panouri de plăci ceramice
5.51. Aplicarea plăcilor ceramice la pardoseli se va face în condiţiile prevăzute la pct. 2.9.
Pentru a uşura întreţinerea şi circulaţia, la executarea bordurilor decorative a pardoselilor, se
vor folosi panouri de plăci sau benzi decupate din panouri, cu plăci de dimensiuni de 4 X 4 cm sau
5 X 5 cm.
5.52. Panourile de plăci ceramice se vor aplica peste un strat de 3 cm grosime din mortar de
ciment, cu dozaj de 400 kg ciment la m³,de consistenţă 6 cm. Stratul de mortar se va nivela cu
dreptarul tras pe fîşii de ghidaj executate în prealabil, astfel ca să rezultesuprafeţe
plane,
respectînduse
pantele de scurgere.
Eventualele neregularităţi se vor netezi cu drişca de lemn. Sub dreptarul de 1,20 m lungime se
admit cel mult 2 unde cu săgeata de max. 2 mm.
5.53. După executarea stratului de mortar nu se admite efectuarea în încăperile respective a
unor lucrări de zugrăveli, tencuieli etc, care pot deteriora stratul suport sau îl pot murdări,
compromiţînd aderenţa plăcilor ceramice.
5.54. Pe suprafaţa stratului suport se trasează liniile de delimitare a cîmpurilor conform
proiectului.
5.55. Aplicarea panourilor se va face pe un strat de 3 mm grosime, din pastă de ciment, cu
adaos de 5% var pastă, pe porţiuni care să poată fi placate înainte de priza cimentului (cea 4 m 2 ).
5.56. Panourile din plăci ceramice se vor introduce în apă timp de 30 secunde, după care vor fi
pensulate pe spate cu lapte de ciment. Aplicarea panourilor de plăci, baterea cu drişca, asigurarea
continuităţii rosturilor, îndepărtarea hîrtiei de pe panourile de plăci, corectarea rosturilor, a poziţiei
plăcilor faţă de nivelul general al îmbrăcăminţii, a planităţii etc. se vor face conform indicaţiilor de
la placarea pereţilor.
5.57. După 24 ore de la aplicare se întinde pe suprafaţa îmbrăcăminţii un lapte de ciment
foarte fluid, cu adaos de Aracet E50, care se introduce în rosturi cu ajutorul periilor cu fire din
material plastic; excesul de lapte de ciment se va îndepărta.
5.58. Peste îmbrăcămintea astfel executată se aştern, în vederea protejării ei, foi de hîrtie. La
darea în folosinţă aceste foi se vor îndepărta, iar suprafaţa placată se va spăla cu apă, cu cîrpe sau
perii moi. Nu se vor folosi perii cu fire de sîrmă care pot deteriora smalţul plăcilor.
Aplicarea plăcilor ceramice cu dimensiuni mai mari de 40 X 40 mm montate bucată
cu bucată
5.59 Plăcile ceramice smălţuite cu dimensiuni mai mari de 40 X 40 mm nelipite în panouri pe
hîrtie se vor aplica pe stratul suport cu mortar de ciment avînd dopajul de 400 kg ciment la m³ nisip
(0 … 3 mm), cu adaos de 0,05 (1/20) părţi în volum pastă de var (consistenţa 12 cm), la o parte de
ciment.
5.60. Inainte de a fi aplicate plăcile ceramice smălţuite se vor introduce întrun
vas cu apă,
unde vor fi ţinute timp de 15 … 30 min.
5.61. Aplicarea plăcilor ceramice smălţuite se va face în rînduri orizontale începînd de la
colţuri, de jos în sus, primul rînd de plăci rezemînd pe muchia dreptarului sau plintei (la placări
interioare).
5.62. Inainte de aplicarea plăcilor se va face pentru primul rînd de plăci o împărţire de probă a
lungimii peretelui de placat, ţinînduse
seama de abaterile la dimensiuni ale plăcilor şi de
dimensiunile şi abaterile probabile la dimensiuni ale rosturilor, astfel ca să rezulte un număr întreg
de plăci ; în funcţie de aceasta se va varia grosimea rosturilor dintre plăci, care însă nu va trebui să
depăşească 2 mm.
Dacă peretele are lungimea mai mare de 4 m se recomandă folosirea unor calibre limitative, cu
lungimea egală cu un submultiplu din lungimea peretelui şi totodată egală cu un număr întreg de
plăci plus rosturi (dimensiunea modulată a plăcii).
5.63. Pentru aplicarea primului rînd de plăci, în cazul in care peretele are lungimea mai mică
de 4 m, se vor monta două plăci de ghidaj, la extremităţile acestui rînd, între ele aplicînduse
celelalte plăci, dea
lungul unei sfori întinsă la partea superioară şi la faţa plăcilor de ghidaj.
La pereţi mai lungi de 4 m se vor trasa pe toată lungimea peretelui, cu ajutorul calibrului
limitativ, extremităţile acestuia, precum şi reperi intermediari. In punctele trasate se vor fixa plăci de
ghidaj, între ele aplicînduse
celelalte plăci, ca mai sus.
Fixarea plăcilor de ghidaj se va face astfel ca faţa lor să rezulte în acelaşi plan vertical, pentru
aceasta, folosinduse
dreptarul şi bolobocul.
5.64. Rîndurile următoare de plăci se vor monta rost pe rost, plăcile rezemînd pe rîndul de
plăci montat anterior.
Pentru obţinerea planităţii şi orizontalităţii rîndurilor se vor monta plăci de ghidaj la distanţa
de cea 4 m între ele, iar între acestea se vor aplica celelalte plăci dea
lungul unei sfori întinse la
partea superioară şi la faţa plăcilor de ghidaj.
5.65. La fiecare 4 … 5 rînduri de plăci montate se va verifica verticalitatea porţiunii placate cu
ajutorul firului cu plumb, precum şi orizontalitatea ultimului rînd, cu ajutorul dreptarului şi al
bolobocului.
5.66. Pentru montarea unei plăci se va aplica pe spatele acesteia, cu mistria de faianţar, mortar
de grosime de cea 1,5 cm, în aşa fel încît să acopere cel puţin 2/3 din suprafaţă ; apoi se va fixa
placa de perete în locul respectiv, prin apăsarea cu mîna şi printro
ciocănire cu minerul mistriei,
astfel ca mortarul să ajungă la grosime de cea 1 cm şi să umple complet spatele plăcii, iar surplusul
de mortar să iasă la partea superioară şi în dreptul plăcii ; acesta se va îndepărta apoi cu mistria. Se
recomandă ca minerul mistriei să fie îmbrăcat cu un înveliş de cauciuc.
Dacă grundul este uscat, pe măsura aplicării plăcilor, se va aplica în prealabil un şpriţ de
ciment foarte fluid.
5.67. Racordarea rîndurilor de plăci la colţurile ieşinde se va face utilizînduse
plăci
speciale cu unul din canturile smălţuite (fig. 21). La primul rînd de plăci de la marginea superioară a
placajului se utilizează, pentru realizarea colţului ieşind, plăci cu două canturi smălţuite.
Fig. 22: Detaliu de racordare la colţ intrînd a plăcilor cu dimensiuni mai mari de 40 X 40
mm.
5.68. La placarea suprafeţelor frînte (nişe, stîlpi, şpaleţi etc.) aplicarea plăcilor se va începe
de la colţurile ieşinde. Dacă lungimea porţiunii de placat este mai mică şi nu se poate realiza
placarea cu un număr întreg de plăci se va proceda astfel :
— la colţurile intrînde de la ultima placă întreagă se va monta oblic la 45° o placă tăiată (la
dimensiunea necesară) dintro
placă fără relief, de aceeaşi culoare şi dimensiuni : pe cealaltă
suprafaţă adiacentă colţului placarea se va începe de la marginea plăcii montate oblic (fig. 22).
Tăierea plăcilor se va face cu rola, conform celor arătate la pct. 5.43.
5.69. In jurul ţevilor de instalaţii, consolelor, obiectelor sanitare sau aparatelor electrice se vor
folosi plăci fără relief, de aceeaşi culoare şi dimensiuni, care se vor tăia după conturul respectiv.
Tăierea se va face cu grijă, astfel ca gaura rezultată să poată fi mascată prin acoperirea cu rozete, în
cazul ţevilor de instalaţii, respectiv cu capetele prizelor, întrerupătoarelor etc.
5.70. Racordarea placajelor cu pervazurile uşilor se va face în funcţie de detaliul respectiv din
proiect, cu plăci avînd relief sau avand acest lucru nu este posibil, cu plăci fără relief avînd aceeaşi
culoare şi aceleaşi dimensiuni.
Aplicarea placajelor de faianţă, majolică şi CESAROM pe pereţi din elemente de b.c.a.
5.71. Aplicarea placajelor (faianţă, majolică, CESAROM), pe elemente plane de b.c.a şi pe
zidărie din blocuri mici din b.c.a se va face după efectuarea lucrărior pregătitoare, conform
punctelor 5.3 … 5.5, cu următoarele mortare şi tehnologie de lucru :
a) pe elemente plane din b.c.a :
— şpriţ de ciment preparat din ciment : nisip 0—1 mm : Aracet DP 25, în dozaj 1:3: 0,15 şi apă
pînă la consistenţa de 12—14 cm ; se aplică cu mistria, din stropire, un strat de 2—3 mm grosime ;
— mortar adeziv preparat din nisip 0—1 mm ; ciment : var pastă Aracet DP 25, în dozaj volumetric
2:4:2: 0,50 şi apă pînă la consistenţa de 10—12 cm ; se aplică cu mistria un strat de 8—10 mm
grosime ;
— placajul ceramic CESAROM lipit pe hîrtie se umezeşte în prealabil în apă timp de 30 secunde,
după care se aplică prin presare pe mortarul adeziv, proaspăt, conf. tehnologiei de la pct. 5.34 …
5.47.
Placajul ceramic CESAROM. livrat nelipit pe hîrtie se umezeşte în prealabil în apă timp de 1
oră, după care se aplică cu mortarul adeziv aplicat cu mistria, pe spatele fiecărei plăci peste stratul
de mortar adeziv aplicat pe perete în grosime ele 5 mm şi netezit, conf. tehnologici de la pct. 5.61 …
5.70.
Placajul de faianţă (majolică) se umezeşte în prealabil în apă timp de 1 oră, după care se aplică
cu mortarul adeziv aplicat pe spatele fiecărei plăci, peste şpriţul de ciment dat pe perete, conf.
tehnologiei de la pct. 5.13 … 5.28.
b) pe zidărie din blocuri mici din b.c.a :
— şpriţ de ciment preparat din ciment: nisip 0—3 mm : Aracet DP 25, în dozaj 1 :4 :0,3 şi apă pînă
la consistenţa de 11—13 cm ; grosimea şpriţului va fi de 2—3 mm ;
— mortar de fixare a plăcilor, preparat cu aceeaşi compoziţie ca la şpriţ avînd însă o consistenţă de
7—8 cm şi grosimea stratului de 20 mm ;
— mortar adeziv preparat din nisip 0—1 mm ; ciment : var pastă : Aracet DP 25, în dozaj 2:4:2:
0,50 şi apă pînă la consistenţa 10—12 cm; se aplică cu mistria un strat de 8—10 mm grosime ;
— placajul ceramic CESAROM, lipit pe hîrtie sau nelipit şi placajul de faianţă, .umezite şi aplicate
ca la lit. a cu mortar adeziv, însă peste stratul de mortar de fixare.
6. EXECUTAREA PLACĂRII PANOURILOR MARI DE BETON IN FABRICI DE
PREFABRICATE
6.1. Placarea panourilor mari (de beton) cu panouri de plăci ceramice CESAROM se poate face :
— cu placajul aplicat la faţa superioară a panoului de beton (tehnologia de turnare cu faţa placată în
sus);
— cu placajul aşezat pe fundul cofrajului (tehnologia de turnare cu faţa placată în jos).
Indicaţii pentru proiectare
6.2. La întocmirea proiectelor pentru finisarea panourilor mari de beton cu panouri de plăci
ceramice, proiectantul va avea în vedere următoarele :
a) Suprafeţele ce urmează a fi placate vor fi modulate pe cît posibil în funcţie de dimensiunile
panourilor de plăci ceramice lipite de hîrtie. In cazul în care suprafaţa respectivă nu poate cuprinde
un număr întreg de panouri ea se va completa cu benzi tăiate din panourile de plăci.
b) Contururile suprafeţelor placate (fie de jur împrejurul panoului de beton, fie în jurul
golurilor — ferestre etc.), trebuie astfel tratate încît să se ţină seama de faptul că plăcile montate pe
contur se vor desprinde, dacă cantul lor nu este fixat în mortar (fig. 23).
Fig. 23. încadrarea conturului panoului mare cu mortar.
Proiectantul, în rezolvarea panoului mare, poate adopta şi soluţii prin care să asigure
acoperirea marginii plăcilor cu elemente constructive (fig. 24).
c) în cazul cînd pe acelaşi panou mare se prevăd placaje cu desene sau finisaj din placaj
ceramic combinat cu alte finisaje (betoane raşchetate, sablate, buciardate, aplicări de cribluri de
roci diverse colorate, etc), se vor da detaliile şi cotele necesare pentru trasarea corectă a
suprafeţelor respective.
6.3. Proiectantul va întocmi panotajul panourilor de plăci ceramice în cazul suprafeţei
panoului mare astfel :
— împărţirea suprafeţei panoului mare în câmpuri care să cuprindă un număr de plăci
întregi;
— obţinerea unui număr minim de tipuri de lăţimi de benzi şi panouri de plăci ceramice;
— succesiunea montajului panourilor de plăci ceramice pe cîmpuri, astfel încît la montaj să
se poată compensa pe parcurs abaterile în vederea evitării cumulării lor.
In fig. 25 se dă un exemplu de realizare a panotajului unui panou mare.
6.4. La proiectarea panourilor mari la care placarea se realizează prin aşezarea placajului pe
fundul cofrajului, proiectantul va ţine seama de următoarele :
—la întocmirea panotajului de plăci ceramice conf. pct. 6.3 se va avea în vedere că,
compoziţia decorativă este văzuta din spate în timpul montajului, deci inversat stîngadreapta;
— la stabilirea structurii panoului, grosimea stratului de beton exterior se va prevedea de cel
puţin 6 cm, astfel încît între spatele plăcilor ceramice şi plasa de armături să existe suficient beton
de acoperire, pentru ca prin montarea armăturii să nu fie mişcate panourile ceramice din poziţia
iniţială ;
— panoul de beton trebuie să aibă o profilaţie a conturului cît mai simplă, pentru ca betonarea
marginilor panoului de beton să se poală face complet şi uşor, iar decofrarea să se poată efectua fără
dificultăţi şi deteriorări ale marginilor care să antreneze şi placajul ceramic.
Aplicarea placajului
6.5. Pentru placarea panourilor de beton destinate unei aceleiaşi faţade se vor folosi
numai panouri de plăci ceramice din acelaşi lot omogenizat.
Folosirea panourilor din plăci din alt lot se va putea face numai pe faţade diferite ale aceluiaşi
bloc sau pe porţiuni de faţadă la care diferenţele de nuanţe sînt mai puţin vizibile, în nici un caz în
cadrul aceluiaşi panou mare.
In acest scop, fabrica de panouri mari va depozita cutiile cu panouri de plăci pe loturi.
Benzile din panourile de plăci ceramice se croiesc din ponouri întregi şi se depozitează în
stive, pe tipuri de lăţimi, lîngă locul de lucru.
6.6.Placarea panourilor mari turnate cu faţa placată în sus se va executa astfel :
a) După turnarea şi vibrarea ultimului strat de beton de la partea superioară a structurii
panoului mare, dacă pe suprafaţa betonului apare exces de apă se va răspîndi un amestec de nisip (0
… 1 mm) şi ciment (fără apă), în raport de 3:1, care se va nivela cu un dreptar ghidat de marginea
cofrajului, a cărui muchie să fie corelată faţă de nivelul final al panoului cu grosimea placajului (fig.
26).
Se vor corecta denivelările cu drişca de lemn. Suprafaţa astfel nivelată trebuie să fie umedă,
astfel că pudrată cu un strat de 1 …3 mm de ciment aceasta să se hidrateze complet formînd o pastă.
Consistenţa stratului ce rezultă pe această cale trebuie să fie astfel încît plăcile ce se vor monta să
nu se împlînte în beton la baterea definitivă, ci numai în pasta de ciment care trebuie să pătrundă în
rosturile dintre plăci.
b) Se trasează pe suprafaţa panoului mare contururile cîmpurilor ce urmează a fi placate, conf.
detaliului de panotaj proiectat. Trasarea se poate face cu ajutorul sforii, pudrate cu praf colorat sau
cu alte mijloace.
Pe contururile unde plăcile sînt racordate cu mortar şi la marginile dintre supraţele placate şi
cele prevăzute cu alt finisaj se vor plasa şipci pentru delimitarea panourilor (fig. 27)c)
Aplicarea panourilor de plăci ceramice şi a benzilor de panouri se va face înainte de
începerea prizei pastei de ciment. Fiecare panou sau bandă de panou se va introduce, înainte de
aplicare, întrun
vas cu apă timp de cea 30 secunde, conf. pct. 5.34 şi se pensulează pe spate cu
lapte de ciment, conf. pct. 5.35.
Aplicarea panourilor de plăci ceramice se va face cu hîrtia în sus, în ordinea arătată în detaliul
de panotaj (a se vedea exemplul din fig. 25), avînduse
grijă să se asigure continuitatea rosturilor
dintre plăcile panoului ce se montează, cu ale plăcilor din panourile montate anterior.
Baterea panourilor pentru fixarea în pasta de ciment, precum şi asigurarea planităţii se va face
conf. pct. 5.37.
d) Indepărtarea hîrtiei de pe faţa panourilor de plăci ceramice se va face atunci cînd pasta de
ciment sa
întărit suficient încît plăcile să nu se smulgă odată cu hîrtia, dar este însă destul de
plastică ca să permită efectuarea rectificărilor necesare fără compromiterea aderenţei plăcilor.
Indepărtarea se va face conf. pct. 5.39.
Prin rectificare se va urmări continuitatea rosturilor dintre plăci, poziţia plăcilor faţă de nivelul
general al placajului, planitatea, etc, conf. pct. 5.40.
e) Se scot şipcile de delimitare a părţii placate în dreptul contururilor ce se protejează cu
mortar şi se execută tencuirea acestor benzi de încadrare. De asemenea, se scot şipcile care
delimitează suprafeţele ce se finisează prin tencuieli, etc. şi se completează cîmpul cu finisajul
respectiv, atunci cînd acesta este compatibil cu o aburire prealabilă (fig. 28). în caz contrar se vor
stabili instrucţiuni speciale.
Cele de mai sus sînt valabile pentru cazurile curente; pentru cazurile speciale, producătorul
panourilor mari poate adopta şi alte procedee de finisare, cu condiţia de a le experimenta şi elabora
norme interne de fabricaţie, ce vor fi aprobate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
f) Panoul mare astfel pregătit se supune tratamentului termoumed de întărire.
Intrucît prin aburire se reduce uneori din strălucirea plăcilor, atunci cînd acest lucru nu poate fi
acceptat, se poate admite ca aburirea să se facă înainte de scoaterea hîrtiei, în care caz montarea
panourilor de plăci ceramice trebuie să se facă cu mare precizie, întrucît o corectare ulterioară a rosturilor
şi a poziţiei plăcilor nu mai este posibilă. In acest caz hîrtia trebuie perforată la intersecţia
rosturilor dintre plăci, pentru a permite degajarea liberă a vaporilor în timpul aburirii, în aşa fel încît
să nu se compromită aderenţa plăcilor.
6.7. Placarea panourilor mari turnate cu faţa placată în jos se va executa astfel :
a) Se curăţă bine fundul cofrajului şi se execută trasarea cîmpurilor ce urmează a fi placate,
conf. detaliului de panotaj proiectat.
b) Se ung cu decofrol suprafeţele ce nu vor fi placate, avînduse
grijă ca decofrolul să nu fie
aplicat în exces.
c) Se introduce în apă, timp de 30 secunde, fiecare panou de plăci sau bandă de panou, conf.
pct. 5.34. evitînduse
udarea hîrtiei, după care se pensulează pe spate cu lapte de ciment, pe măsura
Fig. 27. încadrarea conturului panoului mare cu şipci.
aplicării lui pe fundul cofrajului. Aplicarea se va face cu hîrtia în jos, în ordinea arătată în detaliul de
panotaj, avînduse
grijă să se asigure continuitatea rosturilor dintre plăcile diverselor panouri.
Pentru evitarea deplasării ulterioare a panourilor de plăci ceramice, se va lipi provizoriu fiecare
panou, aplicînd pe fundul cofrajului o soluţie de silicat de sodiu, peste care se vor aşeza panourile cu
hîrtia în jos.
d) Se completează cu mortar benzile de încadrare a conturului panoului mare sau a golurilor
(dacă acest lucru este prevăzut în proiect). In ce priveşte tehnologia completării cîmpurilor cu alt
finisaj, se vor respecta indicaţiile de la pct. 6.6.
e) Se aplică în prim strat, de cca 3 cm grosime, de beton plastic cu agregate pînă la 15 mm şi
dozaj de 350 kg ciment la m 3 , avînd consistenţa corespunzătoare unei răspîndiri de 49—50 cm.
Acest strat se va turna cu grijă de la mică înălţime, astfel ca să nu se deplaseze panourile de
plăci ceramice. Indesarea acestui strat, precum şi aşezarea ulterioară a celorlalte straturi componente
ale panoului mare, se va executa în funcţie de alcătuirea generală a panoului mare şi de tipul de
platformă de turnare (sistem de vibrare şi încălzire).
Producătorul este obligat să facă experimentări pentru a stabili succesiunea operaţiilor şi
măsurile necesare pentru evitarea deplasării plăcilor ceramice, pe baza cărora se vor elabora
norme interne de fabricaţie, ce vor fi aprobate în conformitate cu dispoziţiile în vigoare.
f) După decofrare, hîrtia de pe faţa panourilor de plăci ceramice se va îndepărta conf. pct.
5.39.
g) Inainte de depozitarea panourilor, suprafeţele placate vor fi verificate; se vor completa
plăcile lipsă, iar cele denivelate se vor scoate cu dalta şi înlocui cu plăci montate cu pasta de ciment.
6.8. După decofrarea panourilor mari (şi îndepărtarea hîrtiei la cele turnate cu faţa placată în
jos), se efectuează umplerea rosturilor dintre plăci cu lapte de ciment, ciment alb sau colorat cu
adaos de pigmenţi minerali, conf. pct. 5.41., urmată de curăţirea cu cîrpa umezită a suprafeţei
placate.
6.9. Tratarea ulterioară a suprafeţelor care nu sînt placate (buciardare, raşchetare, sablare,
zugrăvire, etc), se va face cu deosebită grijă, luînduse
măsuri de protejare a suprafeţei, placate.
7. EXECUTAREA PLACAJELOR CU MODELE DECORATIVE
7.1. Pentru executarea de placaje cu modele decorative, se va elabora proiectul respectiv la
scara 1:1, desenînduse
în acest scop un caroiaj avînd ochiurile egale cu dimensiunile modulate ale
plăcilor, pe acest caroiaj se va executa desenul decorativ dorit în culori, care se va împărţi în
sectoare cu dimensiuni corespunzătoare panourilor obişnuite, pentru plăcile respective.
7.2. Desenul se va aşeza pe o planşetă şi se va acoperi cu un geam semicristal de 5 mm
grosime. Pe geam se aşează o ramă metalică cu un grătar de sîrmă sau lamele din tablă de oţel, avînd
ochiurile de dimensiunile modulate ale plăcilor. Grosimea sîrmei sau a lamelelor se va lua
corespunzător grosimii rosturilor dintre plăci. Sîrmele sau muchia superioară a lamelelor trebuie să
se găsească la 1 … 1,5 mm mai jos decît faţa superioară a plăcilor astfel ca să se permită lipirea
hîrtiei pe plăci, la asamblarea în panouri.
7.3. Plăcile ceramice (comandate în vrac în cantităţile şi culorile necesare realizării desenului)
se vor aşeza cu faţa smălţuită în sus în ochiurile grătarului, în poziţia prevăzută în desenul colorat de
sub foaia de sticlă.
7.4. După reproducerea în placaj ceramic a desenului, se va aplica pe suprafaţa acestuia o
foaie de hîrtie lipită cu adeziv (comandate de asemenea de la fabrică odată cu plăcile ceramice).
Foile de hîrtie se vor lipi astfel, ca la fiecare panou să rămînă vizibile marginile acestuia pe o
distanţă de cea 5 mm.
7.5. Panourile se vor numerota pe hîrtie întro
anumită ordine care va trebui respectată la
montarea lor, permiţînd astfel reconstituirea desenului. In acest scop, numerotarea se va face cu
cifre mari, conf. fig. 29, pentru a nu se monta desenul răsturnat.
7.6. După lipirea hîrtiei se va introduce în ramă deasupra panoului un fund rigid (din placaj,
placă fibrolemnoasă, etc.) şi prin răsturnarea ramei metalice cu grătar se va scoate panoul pe fundul
rigid cu hîrtia în jos.
Manipularea panoului este interzisă timp de 24 ore, necesare pentru întărirea adezivului.
7.7. Montarea panourilor se va face în condiţiile arătate la cap. 5, dacă aplicarea se face direct
pe şantier, sau în condiţiile arătate la cap. 6, în cazul în care aplicarea se face pe panouri mari în
fabrici de prefabricate.
8. SCULE ŞI DISPOZITIVE
8.1. Sculele şi dispozitivele necesare executării placajelor cu plăci ceramice sînt indicate în
anexă.
9. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
9.1. La recepţionarea lucrărilor de placaje interioare şi exterioare din plăci ceramice smălţuite,
comisia de recepţie va controla aspectul general al placajului în ceea ce priveşte uniformitatea
culorii şi corespondenţa acestuia cu proiectul, planitatea, verificalitatea sau orizontalitatea
suprafeţelor placate, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi.
Verificarea orizontalităţii sau verticalităţii rosturilor sau a suprafeţelor, se va executa cu
ajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu bulă de aer şi al unui dreptar.
9.2. Placajul trebuie să prezinte o uniformitate a culorii pe întreaga suprafaţă ; nu se admit
diferenţieri de tonuri între diversele panouri montate şi nici diferenţieri supărătoare în cadrul
aceluiaşi panou ; nu se admit pete de murdărie, locuri vizibile cu smalţ defect etc.
9.3. Suprafaţa placajului trebuie să fie plană ; sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite cel
mult o undă cu săgeata de max. 2 mm.
9.4. Liniile de intersecţie ale placajului de pe suprafeţele adiacente la colţuri intrînde sau
ieşinde trebuie să fie verticale şi rectilinii.
9.5. Rîndurile de plăci trebuie să fie regulate, cu rosturi rectilinii şi în continuare, de lăţime
uniformă ; nu se admite diferenţierea panourilor de plăci în cîmpul general al placajului datorită
neuniformităţii rosturilor de pe conturul lor. Rosturile trebuie să fie bine umplute cu lapte de
ciment alb sau colorat cu pigmenţi.
9.6. Plăcile ceramice trebuie să fie bine fixate pe suprafaţa suport; la ciocănirea uşoară a plăcii
cu un corp cu suprafaţă mică de lovire, trebuie să rezulte un sunet plin. In cazul cînd se constată
după sunet, că unele plani nu sînt bine fixate (sună a gol), se vor scoate şi se vor fixa din nou (cu
pastă, respectiv mortar de ciment).
In asemenea cazuri se va verifica prin încercări de smulgere şi aderenţa plăcilor adiacente.
9.7. Liniile de racordare a suprafeţelor placate cu plinta sau scafa, trebuie să fie rectilinii, fără
ondulări în plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie să fie etanşat cu pastă de ciment.
9.8. La racordarea suprafeţei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie să acopere jumătate din
grosimea plăcii, iar linia de racordare trebuie să fie dreaptă, fără ondulări în plan vertical sau
orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafă de mortar de ciment sau pastă de
ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să fie sub nivelul tencuielii.
9.9 In jurul străpungerilor prin suprafaţa placată (ţevi de instalaţii, doze electrice, etc), găurile
din placaj trebuie să fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele întrerupătoarelor, prizelor,
etc.
Găurile din jurul şuruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie să fie vizibile de sub
elemente fixate (oglindă, etc).
9.10. La panouri mari se vor urmări toate condiţiile de mai sus precum şi cele cuprinse în
norma internă respectivă.
9.11. Ţinînd seama că asemenea lucrări sînt lucrări cu un caracter de finisaj pretenţios,
introduse anume pentru îmbunătăţirea calităţii, recepţia se va face cu toată exigenţa, nerespectarea
condiţiilor de mai sus conducînd la respingerea lucrării.
10. ÎNTREŢINEREA PLACAJELOR
10.1. Intreţinerea placajelor de faianţă, majolică şi placaje ceramice CESAROM se poate
face după cel puţin 28 zile de la montarea acestora.
10.2. Se recomandă ca placajele să se întreţină prin spălare în diagonală cu apă călduţă, cu
detergenţi şi săpun, care să nu conţină însă cantitate mare de grăsimi, deoarece depozitarea
grăsimilor din săpun în rosturi favorizează depunerea prafului.
După spălare placajele vor fi şterse prin frecare cu o cîrpă moale.
10.3. Pentru întreţinerea placajelor se vor evita acele substanţe şi materiale, care ar putea
provoca zgîrierea sau deteriorarea glazurii plăcilor. Astfel, se vor exclude bureţii de sîrmă, piatră
ponce, pulberile care nu au o granulaţie fină.
11. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS
11.1. Executarea placajelor exterioare cu plăci ceramice smălţuite CESAROM pe timp
friguros la temperaturi mai mici de +5°C, este interzisă. De asemenea, se interzice executarea
placajelor la exterior în sezonul friguros, atunci cînd se prevede coborîrea temperaturii sub +5°C,
întro
perioadă de 14 zile următoare executării placajelor.
11.2. Executarea placajelor interioare (faianţă, majolică şi placaje CESAROM) pe timp
friguros este admisă cu condiţia ca în timpul executării lucrărilor şi cel puţin 14 zile de la aplicare,
să se asigure în încăperile respective o temperatură de cel puţin + 5 C C, prin mijloacele de încălzire
corespunzătoare în cazul încăperilor cu destinaţie frigorifică, punerea în funcţiune a instalaţiilor de
răcire nu se va face decît după cel puţin 14 zile de la aplicarea placajului.
11.3. Panourile mari de beton placate din fabrică cu placaje ceramice smălţuite nu se vor
depozita la exterior sau interior în locuri cu o temperatură mai mică de +5 0 C, decît după o perioadă
de timp de minimum 14 zile de la confecţionarea lor.
12. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
12.1. La executarea lucrărilor de placaje cu plăci ceramice se vor avea în vedere prevederile din :
— Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii
cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu ordinele nr. 110/1977 şi nr. 39/1977;
— Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj, aprobate de MCInd. cu
ordinul nr. 1233/D/ 1980, precum şi Normele de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate de
MCInd. cu ordinul nr. 742/D/1981.
ANEXA
SCULE ŞI DISPOZITIVE PENTRU EXECUTAREA PLACAJELOR DIN PLACI DE
FAIANŢA, MAJOLICA ŞI CERAMICA CESAROM
— Metru de zidar
— Furtun de nivel
— Nivela cu bulă de aer
— Dreptar de lemn de 1,20… 2,00 m lungime
— Ruletă metalică de 2 m
— Vinclu metalic
— Ciocan de zidar
— Sfoară sau ruletă cu sfoară
— Cretă pentrutrasare
— Creion dulgheresc
— Mistrie de zidar
— Mistrie de faianţar
— Drişcă metalică
— Drişcă de lemn
— Dispozitiv cu rolă metalică
— Diamant pentru tăiere
— Cleşte special cu braţe lungi pentru tăiat plăci
— Vas pentru apă
— Tavă cu suport perforat pentru udarea plăcilor
— Zgîrieci cu vîrf din oţel vidia
— Ciocan mic de 30 g
— Cuţit pentru tăiat hîrtie
— Bătător de stejar
— Pensulă cu păr moale
— Şpaclu (20 x 15 cm) din material plastic
— Bidinea
— Burete
— Pensulă cu fire din material plastic
— Şpaclu
— Daltă mică pentru beton
— Ramă cu grătar metalic, pentru realizat modele decorative
— Geam semicristal de 5
mm grosime pentru protejarea hartiei cu desenul decorativ
— Trusă de scule pentru aplicarea placajelor ceramice — producător Intr. „6 Martie” — Timişoara
CUPRINS
PAG.
Cap. 1. Obiect
Cap. 2. Domeniu de folosire
Cap. 3. Materiale folosite
Cap. 4. Condiţii de transport şi depozitare a placajelor
Cap. 5. Executarea lucrărilor de placaje pe şantier
Cap. 6. Executarea placării panourilor mari de beton în fabrici de prefabricate
Cap. 7. Executarea placajelor cu modele decorative
Cap. 8. Scule şi dispozitive
Cap. 9. Recepţia lucrării
Cap. 10. Intreţinerea placajelor
Cap. 11. Executarea lucrărilor pe timp friguros
Cap. 12. Tehnica securităţii muncii