Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ (REZISTENŢĂ)
Construcţia este situată în com. TOMEŞTI. Dn. 28, nr. Cad. 2015/2/2 Lot 1A, beneficiar fiind CHELBAN GHEORGHIŢĂ-RAIMOND.
Regimul de înălţime : PARTER+ETAJ+GARAJ

ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII
GENERALITĂŢI
Prezentul capitol cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească lucrările de construcţii precum şi verificările ce se efectuează pentru a constata îndeplinirea acestora.
Respectarea acestor condiţii se urmăreşte de către şefii formaţilor de lucru şi de personalul tehnic de îndrumare şi supraveghere al constructorului şi beneficiarului.
Separat de aceasta, se efectuează verificări:
1. Pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce devin ascunse prin acoperire cu (sau înglobate) alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii.
2. Certificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei acestora cu proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevazute în acestea.
3. Dispoziţiile de şantier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelaşi regim de aplicabilitate ca şi proiectul de execuţie din punct de vedere al respectării condiţiilor de calitate şi al verificărilor efectuate.
4. În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuată pe parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea sau funcţionalitatea lucrării nu se încadrează în abaterile admisibile, decizia asupra continuării lucrărilor nu poate fi luată decât pe baza acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului.
5. Este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să ănglobeze sau să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi repararea corectă sau consolidarea acestora.
Funcţie de momentul efectuării verificărilor acestea se referă la:
a) determinarea prin măsuratori a corespondenţei elementelor verificate cu prevederile proiectului din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului de armare;
b) existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor;
c) efectuarea încercărilor de probă impuse de proiect şi de prescripţiile tehnice precum şi existenţa documentelor cu rezultatele acestora şi a proceselor verbale de lucrări;
d) examinarea existenţei şi conţinutului documentelor şi proceselor verbale menţionate mai sus a sintezelor şi concluziilor acestora.
Mai sus sunt extrase din prescripţiile tehnice pentru proiecte, execuţie şi recepţie, în vigoare la data elaborării proiectului.
Verificările şi principalele condiţii de calitate sunt cuprinse pe categorii de lucrări în ” Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente ” – indicativ C 56-85.
În continuare sunt prezentate – pe categorii de lucrări – conţinutul acestora şi anume:
– Cap. I – Terasamente;
– Cap. II – Fundaţii;
– Cap. Ill – Beton armat monolit;
– Cap. IV – Prevederi specifice elementelor prefabricate din beton armat;
– Cap. V – Prevederi specifice construcţiilor metalice;
– Cap. VI – Hidroizolaţii;
– Cap. VII – Zidării şi pereţi;
– Cap. VIII – Învelitori.
Orie modificare ulterioară în cuprinsul prescripţiilor indicate în lucrare ca şi orice noi prescripţii apărute după elaborarea lucrării de faţă, se vor respecta în mod obligatoriu, chiar dacă ele nu concordă cu prevederile din textul lucrării.
În consecinţă, utilizatorii prezentei lucrări trebuie să cunoască şi să c.c

CAP.I. – LUCRĂRI DE TERASAMENTE
Se vor executa conform normativ privind “Executarea lucrărilor de terasamente, pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale” – indicativ C 169-88 care constau în:
a. Lucrări pregătitoare – înlăturarea stratului vegetal, saparea mecanică în taluz;
b. Trasarea pe teren – fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat şi marcarea fiecărei construcţii după planul de săpătură şi fundaţii din proiect;
c. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor (după caz) săparea manuala în şanţuri a fundaţiilor;
Săparea şi finisarea ultimului strat, aproximativ 20 cm, se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiilor;
d. Executarea umpluturilor şi compactarea acestora se face manual sau cu maiul mecanic – (de regulă cu pământul rezultat din săpătură) – sau cu pământ sortat funcţie de indicaţiile din studiile geotehnice conform prevederilor normativ- C 28/85, C56/85 si STAS 9850/89;
e. Dacă executarea lucrărilor de săpătură, terasamente, se face pe timp friguros, se va respecta “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii” – indicativ C 16-1984;
f. Receptionarea lucrărilor de terasamente se face conform – “Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente” – şi a Normativului C 56-1985;
g. Măsuri de tehnica securităţii muncii la lucrările de săpături cu respectarea “Normelor republicane de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii nr. 34/1975 şi 60/1975 şi a normelor de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 1233/F-1980, reactualizate prin Legea 90/1996 şi normele specifice de protecţia muncii, ediţia 1995;
h. Măsuri de pază contra incendiilor, privind interzicerea focului în săpăturile cu pereţii sprijiniţi, cât şi prin prevenirea şi stingerea incendiilor cu respectarea normelor în vigoare P. 118/99.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE LA CONSTRUCŢII
Instructiunea are ca scop prezentarea operaţiunilor şi măsurilor necesare a se realiza la lucrările de terasamente.
La intocmirea instrucţiunii se fac referiri la : Normativ C 169/1988, normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente la realizarea construcţiilor civile şi industriale. Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele;
– asigurarea documentelor de execuţie;
– verificarea calităţii privind trasarea terenului de fundare;
– verificarea condiţiilor speciale, pământuri sensibile la umezire, pământuri
contractile;
– instruirea personalului în executarea lucrărilor
– dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizprii lucrprii;
– racorduri de energie, apă şi alte utilităţi
– trasarea lucrărilor pe teren;
Lucrările de terasamente constau în executarea: săpăturii, încărcărea în mijlocul de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului pentru realizarea fundaţiilor şi a instalaţiilor subterane din interiorul clădirilor civile şi industriale şi a zonei aferente din jurul lor, care pot influenţa condiţiile de rezistenţă, stabilitate şi exploatare ale acestor construcţii.
Lucrările de terasamente nu vor începe înaintea executării lucrărilor pregatitoare cum ar fi:
defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru ce vor fi
stabilite prin project;
se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze, canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor iar demolările respective vor fi stabilite prin proiect pentru evitarea eventualelor accidente sau incendii;
– materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentu a nu stânjeni lucrările de terasamente;
– în cazul când se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic se vor anunţa organele competente;
– întereaga suprafaţă pe care se execută terasamentele va fi degajata de
frunze, crengi, buruieni;
– grosimea stratului vegetal va fi stabilit de studiul geotehnic, şi excavarea se va face de regulă mecanizat;
– se vor executa şanţuri de gardă sau rigole pentru scurgerea apelor
superficiale, pantele şi dimensiunile vor fi stabilite prin proiectul tehnic.
– în terenurile cu nisipuri argiloase, argile, şi pământuri sensibile la umezire, în care apa ce se infiltrează local daunează stabilităţii terasamentelor, pereţii şanţurilor pot fi impermeabilizaţi sau consolidaţi conform proiectului.
Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se va face conform proiectului tehnic.

La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii după executarea săpăturii, care nu trebuie să depăşească profilul şi cotele din proiect, este necesar să se asigure sprijinirea pereţilor ţinându-se seama de adâncimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, umiditate, şi când nu este posibil efectuarea taluzurilor etc.
Prin proiectul tehnic vor fi stabilite toate sprijinirile şi masurile speciale (compactări amenajări etc.) ce trebuie să fie luate pentru asigurarea unor condiţii de comportare corespunzţtoare în timp
În cazul cÂnd se vor executa mai multe construcţii apropiate, se va începe mai întâi cu fundaţia situată la adâncimea cea mai mare, astfel încât să nu influienţeze construcţiile sau instalaţiile executate anterior şi terenul de fundare al viitoarelor fundaţii, şi se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii.
Schimbarea cotei de fundare se va face numai cu avizul proiectantului.
Turnarea betonului în fundaţii se va face după atingerea cotei din proiect sau a unui strat pentru care există avizul proiectantului.
Umpluturile se vor executa cu pământul rezultat din săpături sau cu zguri, reziduri din exploatări miniere cu condiţia ca acestea să fie studiate înainte de punerea în opera.
Este interzis executarea umpluturilor din pământuri cu umflături şi contracţii mari, maluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări.
Trebuie respectată tehnolgia de compactare prevăzută prin proiectul tehnic.
La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se vor respecta “Normele republicane de protecţia muncii”, “Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj” şi “Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor.
Responsabilitatea efectuarii înregistrărilor revine responsabilului tehnic cu execuţia şi şefului punctului de lucru. Înregistrarile sunt verificate de responsabilul CQ. Directorul general adjunct notifică în scris şi alte responsabilităţi, dacă sunt necesare funcţie de complexitatea şi durata execuţiei.
Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilităţile sunt ale personalului tehnic de execuţie: şef de şantier, şef punct de lucru, responsabil de lucrare.
ÎNREGISTRĂRI
Înregistrările cerute de legislatia în vigoare conform normelor – procese verbale de lucrări ascunse
CAP.II – LUCRĂRI DE FUNDAŢII
Se vor executa conform P 10 -1986: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” şi P 7-1992: “Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire” care constau din:
a. Alegerea tipului de fundaţie – izolate (tip pahar) din b.a. sub flecare stâlp al construcfiei şi grinzi de fundaţie – respectiv fundaţii continue sub pereţii de zidărie – care s-au stabilit pe baza unei analize tehnico economice cu luarea în considerare a fiecarui tip de structură de rezistenţă şi a naturii terenului de fundare şi recomandărilor studiului geotehnic şi hidrologic făcut pe amplasament;
b. Executarea şi recepţionarea lucrărilor de fundaţii directe se face potrivit normativului C 169 – 1988 – înaintea începerii execuţiei lucrărilor de fundaţii, trebuiesc terminate
lucrările pregătitoare şi anume:
– trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;
– dezafectarea instalaţiilor existente pe amplasament;
– coborarea nivelului apelor freatice (după caz) pentru a permite executarea în uscat a fundaţiilor;
– verificarea axelor fundaţiilor şi a situaţiei găsite în teren în comparaţie cu cea prezentată în proiect;
– încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare în prezenţa specialistului geotehnician;
– în cazul în care caracteristicile terenului nu corespund cu cele prevăzute în studiul geotehnic şi în proiect, măsurile ce urmează a se lua se stabilesc împreună cu proiectantul şi se transmit prin dispoziţii de şantier;
c. trasarea lucrărilor de fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi anume: fixarea în plan a axelor fundaţiilor cu abatere admisă 10 mm;
– poziţionarea pe verticală a fundaţiilor faţă de cota de nivel se admite cu o abatere maximă de 10mm;
d. La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele:
– materialele folosite să corespundă cu prevederile din proiect;
e. Se vor respecta:
– măsurile de tehnică a securitaţii muncii;
– normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii cu ordinul 34/1975 şi 60/1979;
– normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj aprobate de M.C. Ind cu ord. 1233/D/1980 reactualizate prin Legea 90/1996 şi normele specifice – ediţia 1995;
– normele generale de protecţie împotriva incendiilor PI 18/1999;
– se vor elabora instrucţiuni speciale de tehnica securitaţii muncii pentru diferitele operatiuni ce se efectuează la lucrările de fundaţii ce nu sunt prevăzute în normele în vigoare – folosind fişele tehnologice sau cartea tehnică a utilajului nou introdus.

2.5.1 Săpături pentru Fundaţii
La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:
– menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate;
– când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală cu 20 – 30 cm pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei.
În cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel încât să se asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influenţeze constructiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate.
În cazul în care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de săpătură ale acestora se intersectează, planurile de săpătură ca şi săpăturile propriu-zise vor fi executate ca pentru un singur obiect.
Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucrşrilor.
Dacş nu se specificş altfel în altă parte, nici un punct de pe suprafaţa lucrărilor terminate nu se va situa mai sus cu +0,05 m sau mai jos cu -0,05 m de suprafaţa proiectată. Între aceste limite de toleranţă suprafaţa va trebui să fie netedă şi regulată.
În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.) lucrările de săpătură se pot executa de la început până la cota prevăzută în proiect.
În cazul terenurilor sensibile la acţlunea apei săpătura de fundare se va opri la un nivel superior cotei prevăzute în proiect, astfel.
– pentru nisipuri fine 0,20 … 0,30 m
– pentru pământuri argiloase 0,15 … 0,25 m
– pentru pământuri sensibile la umezire 0,40 … 0,50 m
Săparea şi finisarea acestui ultim strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei.

Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea fundţrii se vor stabili de către întocmitorul studiului geotehnic.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrîrilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este putemică se va îndepărta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundare, în timpul execuşiei se poate face numai cu acordui Proiectantului, având în vedere urmatoarele:
– ridicarea cotei fundului gropii, faţa de proiect, se face dacă se constată, în cursul executării săpăturilor pentru fundaţii, existenţa unui teren bun de fundare la o cotă superioară celei menţionate în proiect.
– coborarea cotei fundului gropii de fundare sub cea prevăzută în proiect se face dacă se constată o neconcordanţă’ a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.
Orice modificări de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de Antreprenor, Beneficiar şi de Geotehnician.
Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care Proiectantul îsi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective.
Pe parcursul executării lucrărilor Antreprenorul are obligaţla de a solicita prezenţa Proiectantului Geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare.
Rezultatele studiilor geotehnice suplimentare efectuate pe durata execuţiei lucrarilor de către inginerul geotehnician, modificarile stabilite se vor ataşa la cartea construcţiei.
2.5.2 Săpaături pentru Conducte şi Cabluri

Tranşeea pentru pozarea conductei se va executa astfel încât să permită instalarea în condiţii optime a conductelor, cu o adâncime suficientă pentru a evita deteriorarea conductei prin îngheţ. Adâncimea de îngheţ pentru fiecare caz în parte este indicată în proiect.
Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeei la distanţa minimă de 50 cm de marginea acesteia. Terenul vegetal va fi depozitat separat de restul pământului excavat, fiind interzisă folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.
Materialul excavat din şanturi va fi manevrat cu grijă, avându-se în vedere depozitarea separată a asfaltului, pietrei sparte, betonului scos din construcţia drumurilor sau spart din şanţ în cursul excavării, de materialul granular al pământului natural.
CAP.III – LUCRĂRI DE BETOANE
Se vor executa conform “Codului de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat” – indicativ NE 120 – 99.
Normativul se referă la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru construcţii industriale, construcţii civile, social -culturale, agrozootehnice.
Respectarea normativului este obligatorie pentru unitătile sau organizaţiile care proiectează sau execută lucrări de construcţii din beton armat, precum şi pentru beneficiarii acestora.
Pregătirea turnării betonului
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) să existe fişa tehnologică pentru betonarea obiectului în cauză, întocmită de constructor, care să cuprindă:
– precizarea obiectului fişei;
– lucrările pregătitoare ce se impun;
– utilajele necesare, rezervele acestora, materialele necesare;
– fazele, ordinea şi ritmul de execuţie;
– detalii tehnologice necesare asigurării calitaţii lucrării, organizarea tehnologica a punctului de lucru;
– măsuri tehnico-organizatorice suplimentare impuse în cazul unor condiţii climatice deosebite;
– modul de asigurare a supravegherii execuţiei;
– programul de control al calităţii lucrărilor pe faze;
– locul de dirijarea eventualelor transporturi de beton refuzate;
măsuri PSI şi NTS.
Personalul însărcinat direct cu organizarea şi execuţia lucrării va instrui echipele de lucru cu prevederile fişei tehnologice înainte de începerea lucrului.
b) Sunt recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături, după cum urmează:
1. La terminarea execuţiei săpăturilor pentru fundaţii se va întocmi un proces verbal distinct, de constatare, în prezenţa proiectantului geotehnician, în urma căruia se poate da acceptul (sau nu) constructorului de turnare a betonului în fundaţii.
2. La terminarea lucrărilor de cofraje se va verifica:
alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora;
dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor ce urmează a se betona;
poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivele
inferioare;
poziţia golurilor.
3. La terminarea montării armăturilor se va verifica:
– numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii;
– distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
– lungimea porţiunilor de bare care depaşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
– elemente ce se toarnă ulterior;
– poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;
– calitatea sudurilor;
– numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
– dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
– modul de asigurarea a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia;
– poziţia, modul de fixare, dimensiunile pieselor înaglobate.

c) Suprafeţele de beton turnat şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt sunt de pojghiţa de lapte de ciment, de betonul necompactat sau segregat asigurându-se rugozitatea necesară unei bune legături între cele două betoane bunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea în cazul apariţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane, mijloace de transport de rezervă, sursa de energie, materiale pentru protejarea betonului, condiţiile de creare a unui post de lucru, etc.).
e) Nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor condiţii atmosferice deosebite (ger ploi abundente, furtună).
f) În cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, încât acestea să nu se poată acumula în zonele ce urmează a se betona. În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus se va consemna aprobarea betonării de către proiectant, reprezentantul beneficiarului şi Inspecţiei zonale pentru calitatea construcţiilor, în conformitate cu prevederile programului de control al calitaţii şi durabilităţii construcţiilor.
Aprobarea începerii betonării, trebuie să fie confimată pe baza unor noi verificări în cazurile în care:
– au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data stabilită.
– betonarea nu a început în intervalul de 10 zile de la data stabilită.
– înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru transport local şi pentru compactarea betonului.
Se interzice începerea betonării, înainte de efectuarea verificărilor şi măsurătorilor indicate mai sus.
Reguli de betonare
Betonarea unei construcţii va fi nemijlocit urmărită de seful puncrului de lucru care va fi permanent la locul de turnare şi va respecta cu stricteţe prevederile normativului specific. Betonul trebuie pus în operă în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare
minute numai în cazul în care durata transportului este mai mică de o oră). La tumarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
– cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi inlăturată;
– din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face cu bene, pompe şi benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;
– dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de lucrabilitate sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare;
– înălţimea de cădere libera a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,50 m; betonul trebuie să fie răspândit în lungul elementului, urmărindu-se realizarea unor straturi orinzontale de max. 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior;
– se vor lua măsuri pentru evitarea deformării sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
– se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului;
– nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturilor în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului;
– în zonele cu armături dese, se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii prin lovirea laterală a betonului cu şipci sau cu vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui.
– în cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral a betonului prin spaţiul care să permită şi pătrunderea vibratorului;
– se va urmari comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul constatării unor deplasări sau cedări;
– circulaţia muncitorilor şi a utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe podine astfei rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii;
– este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele de beton proaspăt;
– betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect;
– durata admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului;
– în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării betonului este admisă după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform punctelor enunţate mai sus;
– instalarea podinelor pentru circulaţia lucrătorilor şi a mijloacelor de transport pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje, armături, este permisă numai după 24-48 ore în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat.
În cursul betonării elementelor de construcţie se va verifica dacă:
– datele înscrise în bonul de transport al betonului corespund comenzii şi nu s-a depaşit durata admisă de transport;
– lucrabilitatea betonului corespunde celui prevăzut;
– condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
– se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevările de probe;
– sunt corespunzătoare metodele, măsurile adoptate de susţinere a poziţiei armăturilor;
– dimensiunile şi forma cofrajelor;
– se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor betonului proaspăt.
În condica de betonare se vor menţiona:
– bonurile corespunzătoare betonului pus în operă;
– locul în care a fost pus în opera;
– ora începerii şi terminării betonării;
– probe de beton prelevate;
– măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
– evenimente neprevăzute (intemperii, întreruperea turnării betonului);
– temperatura mediului;
– personalul care a supravegheat betonarea.
În cazul în care conducatorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obligat să verifice şi calitatea cimentului, agregatelor conform prevederilor din normativ NE 012-99 precum şi de modul de amestecare şi transport al betonului. Constatările se scriu în – condica de betoane.
La betonarea diferitelor elemente sau parţi de construcţie, în afara regulilor generale menfionate mai sus, se vor mai respecta după caz, următoarele prevederi suplimentare:
Betonarea elementelor verticale
În cazul elementelor cu înălţime max. 3,0 m, iar vibrarea betonului nu este stanjenită de grosimea redusă a elementului, de desimea armăturilor, cofrarea se admite a se face pe toate feţele şi pe întreaga înalţime, iar betonarea pe la partea superioară a elementului.
Betonarea grinzilor şi plăcilor
Turnarea betonului în grinzi şi plăci va începe după 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a pereţilor pe care rezemă, dacă fişa tehnologica nu conţine alte precizări.
Grinzile şi plăcile se vor turna, de regulă, în acelaşi timp.
În cazul unor lungimi, respectiv suprafeţe mari, se admite crearea unor rosturi de lucru la 1/5 … 1/3 din deschideri.
Înainte de turnarea grinzilor, se va verifica poziţia distanţierilor (dispus la max. 2m distanţă

Compactarea betonului
Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare.
Pentru Compactarea mecanică a betonului se va utiliza procedeul de vibrare internă.
Alegerea tipului de vibrator se va face funcţie de dimensiunile elementului şi de posibilitatea de introducere a capului vibratorului în armături.
Durata de vibrare optimă se situează între min. 5 sec. şi max. 30 sec. în funcţie de lucrabilitatea betonului şi de tipul de vibrator; se termină când sunt îndeplinite următoarele:
– betonul nu se mai tasează;
– suprafaţa betonului devine orizontala şi uşor lucioasă;
– încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului.
Distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de max. 1,0 m reducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi desimea armăturilor.
Grosimea stratului de beton supus vibrării nu trebuie să depăşească 5 -15 cm în stratul compactat anterior.
Rosturi de lucru (de betonare)
În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întreruperi pe nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. La stabilirea poziţiei rostului de lucru, se vor respecta următoarele reguli:
– la stâlpi, se va prevedea rostul de lucru la baza elementului;
– la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se va face în zona de moment minim;
– în cazul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se realizează cu 3 – 5 cm sub nivelul inferior al plăcii;
– la plăci, rostul de lucru va fi situat la 1/5-1/3 din deschiderea plăcii.
Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele reguli:
– suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi perpendiculară pe axa acestora, iar la plăci, la pereţi, perpendicular pe suprafaţa lor ;
– suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi pojghiţa de lapte de ciment, realizându-se astfel o suprafaţă rugoasă, ce asigură o legătură mai bună cu betonul ce urmează a se turna;
– înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafaţa rosturilor va fi spălată şi umezită cu apă.
Tratarea betonului după turnare
Pentru a asigura condiţii favorabile de intărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie se va asigura menţinerea umiditaţii betonului numai 7 zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin:
– acoperirea cu materiale de protecţie;
– stropirea periodică cu apă;
– aplicarea de pelicule de protecţie.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip.
Această operaţie se va face îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă. Stropirea cu apă va începe după 2-12 ore de la turnarea betonului, în funcţie de tipul de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenate părţi de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore în aşa fel incât suprafaţa betonului să se menţină permanent umedă.

În cazul în care temperatura mediului este mai mica de 5°C nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale şi pelicule de protecţie. Pe timp de ploaie, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena.
Decofrare
Părţile laterale ale cofrajelor se vor îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de min 2,5 N/mm2, astfel ca feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
Cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta numai atunci când rezistenţa betonului a atins 70% din marcă (se vor menţine totuşi popi de siguranţă care se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins 95% din marcă).
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns elementele de construcţii în vederea decofrării se va face prin încercarea epruvetelor, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare elementelor în cauză, conform STAS 1275/1983 sau prin încercări consecutive.
În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
– desfăşurarea operaţiei se va face în prezenţa conducătorului punctului de lucru;
– decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elemente care se decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului sau susţinerilor.
Recepţia structurii de rezistenţă
Se va efectua întreaga construcţie sau pe parţi de construcţie, în funcţie de prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de proiectant, împreună cu beneficiarul şi constructorul.
Suplimentar se pot verifica:
– certificatul de garanţie pentru calitatea produselor livrate;
– existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind cofrajul, armarea, recepţia calitativă, aspectul elementelor după decofrare, aprecierea calităţii betonului pus în operă, precum şi existenţa proceselor verbale pentru fazele determinate.
Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi constructor, precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se acceptă sau se respinge.
În cazul în care se constată deficienţe în executarea structurii, se vor stabili măsurile de remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o noua recepţie.
Lista abaterilor admisibile
Lista abaterilor admisibile la lucrările de betonare este urmatoarea:
Abateri – limită la dimensiunile elementelor executate monolit:
lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, plăcilor, pereţilor;
• până la 3,00m ±16 mm
• 3,00 … 6,00 m ± 20 mm
• peste 6,00 m ±25 mm
– dimensiunile secţiunii transversale:
• grosimea pereţilor şi plăcilor ±3,0 mm
până la 10 cm inclusiv
• peste 10 cm ±5,0 mm
lăţimea şi înălţimea secţiunii grinzilor şi stâlpilor:
• până la 50 cm ±5 mm
• peste 50 cm ±8 mm
fundaţii – dimensiuni în plan:
• înălţimea până la 2,0 mm ± 20 mm
• peste 2,0 m + ™ “^

CAP. VIII – LUCRĂRI DE ÎNVELITORI
Se vor executa în conformitate cu detaliile prezentate în proiect, precum şi “Normativ pentru alcatuirea şi executarea învelitorilor la construcţii indicativ C 37-1988.
Înainte de începerea execuţiei învelitorii se vor verifica în mod riguros următoarele:
– prescriptive de proiectare avute în vedere privind respectarea pantelor învelitorilor conform STAS 3303/1-1975 si STAS 33030/0 din 1977;
– suportul învelitorii să corespundă normelor PSI şi normelor tehnice de realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P 188-1993;
– din punct de vedere hidrotermic, structura de învelitoare ţine seama de prevederile standardelor de “Fizica construcţiilor, termotehnica şi hidrotermica” STAS 6472a2 … 10 şi a
“Normativului pentru proiectarea şi executarea izolaţiilor termice la clădiri”, indicativ C 107-1982;
– respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor, precum şi modului de prindere a elementelor suportului şi structurii propriu – zise;
– în timp de iarna, înainte de începerea execuţiei învelitorilor stratul suport şi materialele ce se pun în operă, vor fi bine curaţate de zăpadă şi gheaţă.
La proiectarea şi executarea învelitorilor se vor mai respecta:
– normele generale de protecţie contra incendiilor la proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii, aprobate de Decret nr. 290/1977;
– normele de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate de Ordinul nr. 742/D/1981;
– norme republicate de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj, aprobate cu Ordinul nr. 1235/D/29 ore. 1980;
– norme specifice de protecţie a muncii pentru şantierele de construcţii montaj.
Acestea sunt republicate în anii 1990, 1993 si 1995.
Pe timp de polei, ceaţa deasă, vânt cu intensitate mare, ploaie torenţială cu ninsoare, indiferent de temperatura mediului, execuţia lucrărilor de învelitori se va întrerupe.
Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor care lucrează pe acoperiş, la montarea elementelor de învelitoare sau nu ofera destulă securitate, se vor monta parapeţi. În jurul locului de lucru la acoperiş se vor instala îngrădiri şi table indicatoare “Atenţie! Se lucrează sus”.
În vederea asigurării funcţionalităţii şi durabilităţii învelitorii pentru prevenirea degradărilor premature, se impune ca beneficiarii de clădiri să respecte unele reguli generale de exploatare şi măsuri de întreţinere corespunzătoare:
– curăţirea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a învelitorilor, gurilor de scurgere, conductelor de colectare şi evacuare a apelor meteorice (conform cap. 7 din C 37-1988).
Controlul calităţii în timpul execuţiei, se face conform prevederilor din “Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii ” C 56/1985 şi din “Instrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse”.
Recepţia lucrărilor la învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, pazii).

Anexa nr. I referitor la măsuri T.S.M.
1. Pentru perioada de execuţie
Pentru toată durata de execuţie, constructorul va respecta prevederile normelor de tehnica securitaţii muncii în vigoare, privind depozitarea, manipularea, transportul, montajul şi punere în operă a materialelor. Aceste instrucţiuni nefiind limitative, executantul şi beneficiarul în exploatare, vor lua măsuri suplimentare de protecţia muncii ori de câte ori este necesar, fiind direct răspunzători de neluarea la timp a acestora.
Executantul va respecta măsurile stabilite de comun acord cu elaboratorul documentaţiei de organizare a şantierului.
În spaţiile aflate în exploatare, se va intra la lucru numai cu avizul şi sub supravegherea delegatului beneficiarului.
Executantul va ţine evidenţa persoanelor care lucrează în locurile de munca cu condiţii deosebite care urmează să fie încadrate în grupa I şi II de muncă (Ord. Comun M.M. si M.S. 105/76).
La întocmirea proiectului de execuţie pentru organizarea de şantier, se vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura desfăşurarea muncii fără pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională.
Lucrările se vor desfăşura pe bază de grafic şi permis de lucru, cu includerea tuturor măsurilor de protecţia muncii, necesare fiecărei categorii de lucrări în parte.
La executarea lucrărilor, se vor respecta toate normativele şi instrucţiunile tehnice în vigoare.
Personalul muncitor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unitaţilor de construcţii-montaj, înaintea începerii instructajului de protecţia muncii specifice meseriei şi lucrărilor ce le va executa, i se vor prelucra în mod obligatoriu şi articolele necesare din “Normele republicane de protecţia muncii” elaborate de M.M. şi M.S. 1975, precum şi din “Normele departamentale” ale M.C. Ind. pentru protecţia muncii, aprobate cu Ord. 1233/D-25.12.1980.
2. Indicaţii pentru recepţie şi dare în funcţiune
Recepţionarea şi darea în funcţiune se va face numai dacă s-au realizat măsurile de protecţia muncii prevăzute în proiect şi dacă aceste măsuri corespund condiţiilor de lucru şi celor prevăzute în actele normative de protecţia muncii în vogoare la data aplicării lor.

LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII
1. STAS 10100/0 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor
2. STAS 10101/OA-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale.
3. STAS 10101/2-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări datorate procesului de exploatare.
4. STAS 10101/2A1 Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
5. STAS 10101/20-90 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt.
6. STAS 10101/21 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpadă.
7. STAS 10101/23 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară.
8. STAS 10101/23A Acţiuni în construcţii. Încărcari date de temperatura exterioară în construcţii civile şi industriale.
9. STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea structurală a elementelor de beton, beton armat şi beton precomprimat.
10. STAS 10107/1,2,3,4 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Planşee din beton armat.
11. STAS 10108/0,1,2 Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel.
12. STAS 10104 Construcţii din zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor.
13. STAS 10109/1-92 Lucrări din zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor.
14. STAS 856 Construcţii de lemn. Prescripţii pentru proiectare.
15. STAS 1242/1 Teren de fundare. Principiile generale de cercetare.
16. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.
17. STAS 3300/1 Teren de fundare. Principiile generale de calcul.
18. STAS 3300/2 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.
19. STAS 8600 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Sistem de toleranţe.
20. STAS 1478 Construcţii civile şi industriale. Alimentarea interioară cu apă.
Prescripţii fundamentale.
21. STAS 6168 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Scări de intervenţie şi salvare.
22. STAS 6647 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente pentru protecţia golurilor.
23. STAS 6793 Lucrări de zidărie. Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale.
24. STAS 8844 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Uşi batante pe scările de evacuare. Prescripţii constructive împotriva trecerii fumului.
25. STAS 297/1,2 Indicatoare de securitate. Culori şi forme. Condiţii generale.
26. STAS 10903 Calculul sarcinii termice în construcţii.
27. STAS 2965 Scări interioare în construcţii.
28. STAS 3081 Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranţi interiori.
29. STAS 4918 Utilaje de stins incendii. Stingător portativ cu praf şi CO2.
30. STAS 9752 Utilaje de stins incendii. Stingător cu dioxid de carbon.
31. STAS 6221 Construcţii civile, industriale şi agrozoolehnice. Iluminatul natural al încăperilor. Prescripţii de calcul.
32. STAS R 11621 Metode de calcul a iluminării medii în clădiri.
33. STAS 234 Branşamente electrice, condiţii generale de proiectare şi executare.
34. STAS 2612 Protecţia împotriva electrocutărilor limite admise.
34. STAS 2612 Prize, fise şi cuple pentru instalaţii electrice până la 3SOV current alternativ şi până la 250V curent continuu şi până la 25A.
35. STAS 3184 Întrerupătoare pentru instalaţii electrice casnice şi similare.
36. STAS 3185 Condiţii tehnice generate de calilate.
37. STAS 6115/1.3 Lămpi electrice cu incandescenţă pentru iluminal general.
38. STAS 6646/1-2-3 Iluminat artificial.
39. STAS 6865 Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţiile electrice fixe.
40. STAS 6990 Tuburi pentru instalaţii electrice, din policlorură de vinil, neplastifiata.
41. STAS 11630/1 Tuburi petru instalaţii electrice, clasificare şi terrminologie. Condiţii tehnice generale.
42. STAS 12604 Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale.
43. STAS 12604/4 Protecţia împotriva electrocutărilor prin alingere indirectă. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii generale.
44. STAS 12604/3 Protecţia împotriva electrocutărilor prin alingere indirectă. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare şi execuţie.
45. STAS 7109 Termotehnica construcţiilor. Terminologie.
46. STAS 6472/3 Calculul termotehnic al elementelor de închidere ale clădirilor.
47. STAS 1907/1 Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldură. Prescripţii de calcul.
48. STAS 1907/2 Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare convenţionale de calcul.
49. STAS 1907/1 Instalaţii de încălzire.
50. STAS 1907/2 Calculul necesarului de căldură.
51. STAS 1797/1,3 Instalaţii de încălzire.
52. STAS 1797/2 Dimensionarea corpurilor de încălzire.
53. STAS 7132 Măsuri de siguranţă la instalaţiile de încălzire cu apă, având
temperatura până la 115°C.
54. STAS 3417 Coşuri şi canale de fum pentru inslalaţii de încălzire centrală.
55. STAS 4839 Prescripţii de calcul termotehnic.
56. STAS 1957/1-4 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade zile.
57 STAS 6156 Acustica, terminologie.
58. STAS 6161/1 Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social cullurale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică.
59. STAS 9783/0 Acustica în construcţii. Măsurarea nivelului de zgomot în conslrucţii civile. Metoda de măsurare.
60. STAS 10009 Acustica în construcţii. Parametrii pentru proiectarea şi verificarea acustică a sălilor de audiţie publică. Limitele admisibile.
61. P2-85 Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban.
62. P7-2002 Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie.
63. P10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor iniţiate pe pământuri sensibile la umezire.
64. P70-79 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcşiilor fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari.
65. P85-96 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de beton.
66. P100-92 Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale.
67. P102 Norme tehnice privind proiectarea şi execularea adăposturilor de apărare civilă în subsolurile clădirilor noi.
68. PI 18-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.
69. P122 Înstrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic.
70. Legea 10/1995 Culegere de dispoziţii – model pentru reglementari în construcţii. Legea calităţii în construcţii.
71. Holararea nr.51/1992 Unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor.
72. Ordin nr.381/1219 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate prin ordin al Minislerului de Interne şi al Ministerului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului.
73. Norniativ 1 5 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare.
74. Normativ I 6 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor si instalatiilor de utlizare a gazelor nalurale.
75. Nonnativ I 7-98 Nomiativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori.
76. Nonnativ I 9-94 Nomativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.
77. Normativ I 13-94 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire.
78. Nonnativ I 18 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de
telecomunicaţii.
79. Normaliv I 20 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului în construcţii.
80. PE 107 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
electrice.
81. PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari.
82. PE 136 Normativ privind folosirea raţională a eneigiei electrice la iluminatul artificial şi în utilizări casnice.
83. PE 135 Instrucţiuni tehnice privind determinarea secţiunii economice a
conductoarelor în instalaţiile electrice de distribuţie de 1-llOKV.
84. C 125 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri.
85. C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
86. C 17-82 Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea
mortarelor de zidărie ţi tencuială.
87. C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
88. C 35-82 Normativ pentru executarea pardoselilor.
89. C 29-85 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundaţie slabe prin procedee mecanice.
90. C56-85 Normaliv pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţie şi instalaţii aferente.
91. C83-75 Indrumător pentru executarea trasării de detaliu în construcţii
92. NGPM-96 Norme generate de protecţia muncii.
93. NP 65-97 Norme de protecţia muncii pentru activitatea de instalaţii electrice.

NOTA: Ediţiile (anii) de referinţă pentru normative se vor lua conform cu ,,Lista reglementărilor tehnice în construcţii sau cu aplicare în construcţii” în vigoare la data utilizării normativelor.

Întocmit
Ing. MIHAI CĂLUGĂREANU