Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

farul-din-alexandria

Cod deontologic
Carta Europeana a Urbanistilor
Amsterdam, 1985
Introducere. Consiliul European al Urbanistilor
Consiliul European al Urbanistilor (CEU), înfiintat în 1985, reuneste 24 de asociatii profesionale si institute ale urbanistilor profesionisti din 21 de state europene.

CEU este o asociatie – „umbrela” care asigura membrilor sai un cadru comun în ceea ce priveste practica, formarea urbanistilor, formarea continua si definirea responsabilitatilor profesionale.

CEU stabileste standarde de formare si de conduita pentru profesiunea de urbanist; identifica, celebreaza si recompenseaza exemplele de buna practica de amenajare din toata Europa si angajeaza dialoguri cu municipalitatile, guvernele nationale si institutiile europene.

Urbanistii sunt facilitatori, specialisti ai analizei spatiale si ai medierii, care lucreaza în parteneriat cu alte profesiuni, în afara limitelor disciplinare, în vederea promovarii dezvoltarii durabile a mediului natural si construit.

Activitatile curente ale CEU includ:
• Diseminarea Noii Carte de la Atena revazute privind planificarea oraselor europene în sec. XXI;
• Prepararea unei viziuni în scopul cresterii calitatii si eficientei oraselor si vietii urbane în Europa;
• Realizarea, în mai multe limbi europene, a unui ghid al bunei practici pentru dezvoltarea urbana durabila;
• Publicarea dezbaterilor conferintelor majore asupra dezvoltarii spatiale europene si prepararea viitoarelor conferinte;
• Prepararea Premiilor Europene al Urbanismului si al Amenajarii Teritoriului.
Acordul si Declaratia Internationala ale Institutelor Nationale si ale Asociatiilor Urbanistilor Profesionisti din tarile Comunitatii Economice Europene
[ „Carta fondatoare” – adoptata de Asociatiile Nationale ale Urbanistilor,
membre ale Comitetului de Legatura al Urbanistilor, la 8 noiembrie 1985 la Amsterdam]
CONSIDERÂND CA:
1. Organizarea spatiala, sociala si economica de calitate a tarilor, a regiunilor si a zonelor rurale si urbane reprezinta un subiect de interes major pentru populatie si pentru autoritatile responsabile din interiorul Comunitatii si din fiecare stat membru.
2. Aceste autoritati recunosc rolul crucial al planificarii spatiale la nivel national, regional si local, pentru a realiza si mentine o oganizare fizica, sociala si economica a teritoriului precum si calitatea mediului.
3. Îndeplinirea acestui rol depinde de prezenta si disponibilitatea la toate nivelurile, atât în sectorul public cât si în cel privat, a urbanistilor profesionisti, competenti si responsabili.
4. Este deci de interes public ca cei care fac apel la serviciile unui urbanist sa poata recunoaste si sa fie siguri de competenta si de probitatea profesionala ale acestuia, în conditiile recunoscute în întreaga Comunitate Europeana.
5. Nu exista obstacole legale în ceea ce priveste libera circulatie a urbanistilor si în ceea ce priveste dreptul acestora de a se stabili într-una dintre tarile membre ale Comunitatii, însa exista diferente substantiale între aceste state în ceea ce priveste definirea, obiectul, rolul, câmpul de activitate, structura si modul de exercitare a profesiunii de urbanist, precum si în ceea ce priveste formarea, competenta si regulile de conduita ale urbanistilor,
SUBSEMNATELE INSTITUTE NATIONALE SI ASOCIATII ALE URBANISTILOR DIN STATELE MEMBRE considera ca este necesar si urgent sa se uneasca pentru a cauta armonizarii tuturor chestiunilor în relatie cu profesiunea de urbanist în teritoriul Comunitatii. Ele s-au pus de acord în mod particular pentru a colabora la stabilirea criteriilor de competenta si de morala profesionala care vor fi respectate de catre proprii membri si recunoscute de catre ceilalti. În consecinta, ele RECUNOSC si DECLARA:
6. Ca subsemnatele Institute nationale si Asociatii Profesionale ale Urbanistilor din Statele membre vor formula o definitie a „urbanistului profesionist” prin referire la câmpul si natura activitatilor sale, la competenta sa, în functie de formare si experienta profesionala, la etica sa profesionala, în functie de codul de conduita profesionala caruia îi este supus si la apartenenta sa la un Institut National sau la o Asociatie.
7. Ca elementele acestei definitii vor fi formulate în anexele prezentului Acord si Declaratie, care specifica:
1. natura si domeniul activitatilor urbanistului profesionist;
2. criteriile de formare si de experienta profesionala;
3. regulile de conduita profesionala
8. Ca aceasta definitie va constitui criteriul minim de recunoastere a „urbanistului profesionist” pe teritoriul Comunitatii Europene, care va putea fi garantat printr-un simbol distinctiv.
9. Ca aceia care raspund la aceasta definitie vor fi recunoscuti în mod mutual ca „urbanisti profesionisti” de Institutele nationale si de Asociatiile pe teritoriul întregii Comunitati; ca Institutele nationale si Asociatiile vor fi libere sa stabileasca criterii mai exigente pentru propriii membri si ca cerintele minimale vor fi revizuite periodic printr-un acord între Institute si Asociatii.
10. Ca subsemnatele Institute nationale si Asociatii vor tinde catre armonizarea propriilor exigente în ceea ce priveste formarea, experienta si conduita profesionala în vederea recunoasterii mutuale a conditiilor de calificare solicitate pentru afiliere.
11. Ca subsemnatele Institute si Asociatii vor lucra în vederea armonizarii ciclurilor de formare si a nivelurilor de educatie oferite de institutiile academice din respectivele state membre, cât si în vederea stabilirii unei Comisii europene pentru formarea în urbanism.
12. Ca subsemnatele Institute si Asociatii vor coopera în vederea schimbului de informatii si a încurajarii relatiilor între membrii lor si cu alte organizatii relevante pentru profesie.
13. Ca subsemnatele Institute si Asociatii vor colabora pentru a identifica problemele majore ale urbanismului si ale mediului, cu incidenta europeana, si pentru a formula recomandari operationale.
14. Ca subsemnatele Institute si Asociatii vor stabili un Comitet de Legatura, forum prin care se va cauta realizarea obiectivor definite prin prezenta declaratie, care va servi drept referinta între profesiune si Institutiile Comunitatii si care va ajuta la promovarea si recunoasterea profesiunii de urbanist în fiecare tara membra si în Comunitate.
15. Ca Institutele si Asociatiile subsemnate vor primi aderarea la prezentul Acord si Declaratie a altor Institute nationale sau Asociatii din statele membre, cooperarea sau ajutorul acestora pentru a îndeplini obiectivele definite în prezentul Acord precum si apartenenta lor la Comitetul de Legatura.
ANEXA A: DOMENIUL SI NATURA ACTIVITATILOR URBANISTILOR PROFESIONISTI

1. Urbanismul este un proces ce regrupeaza mai multe practici ca: amenajare a teritoriului, planificare urbana si regionala, planificare fizica si spatiala, amenajare urbana si rurala, mediu, toate sub aspect socio-economic si în legatura cu implicatiile acestora.
2. Domeniul si natura urbanismului
Urbanismul acopera toate aspectele amenajarii, ale punerii în valoare a teritoriului si ale utilizarii solului; intervine în toate straturile sociale si la niveluri spatiale interdependente – rural si urban, metropolitan si regional, national si international. Se ocupa cu promovarea, îndrumarea, intensificarea si controlul dezvoltarii, în mediul fizic în continua si constanta schimbare, în interesul binelui comun, cu respectarea drepturilor individuale.
Protejând viitorul, Urbanismul contribuie la dezvoltarea armonioasa a comunitatilor umane, simulând transformarile fizice si sociale ale mediului, propunând utilizarea optima a resurselor, prevenind sau atenuând conflictele de interes. Este în acelasi timp o disciplina de conceptie si de gestiune care se aplica atât prezervarii cât si transformarii structurilor si patrimoniului regiunilor urbane si rurale.
Urbanismul contribuie la punerea în evidenta a libertatilor de alegere si a marjelor de flexibilitate.
Proiectând pentru astazi si pentru mâine diferitele conditii de organizare sociala, fizica si economica a teritoriilor într-un mediu de calitate pentru locuitori, Urbanismul nu este determinist, ci se înscrie în argumentarul si în mecanismele de decizie ale institutiilor publice si ale sectorului privat.
Datorita influentei sale directe asupra vietii cotidiene a oamenilor, Urbanismul are în mod evident puternice rezonante politice, iar participarea publicului îi este indispensabila.

Calitatile solicitate Urbanistilor
Urbanismul necesita o abordare multidisciplinara pentru a integra aspectele fizice, sociale, culturale, economice, ecologice si politice ale teritoriului. Metodele de lucru ale urbanistului includ analiza si sinteza, creatia si compozitia, gestiunea si administrarea teritoriului.
Urbanistul se caracterizeaza prin aptitudinea sa de a lucra în echipe de Urbanisti, împreuna cu alti profesionisti si cu reprezentanti ai diferitelor grupuri interesate de evolutia cadrului de viata.

Misiunile Urbanistului
Cercetator sau practician, urbanistul propune politici de amenajare si programe de actiune; el concepe proiecte si permite punerea lor în opera; participa la formarea Urbanistilor.
Printr-o sinteza completa, echilibrata si imaginativa, actiunile profesionale ale urbanistilor concura la:
• identificarea nevoilor prezente si viitoare ale colectivitatii sau ale Comunitatii si evidentierea oportunitatilor, mizelor, constrângerilor si implicatiilor în vederea actiunii;
• propunerea, sub forma de politici si planuri de amenajare, a actiunilor necesare pentru declansarea, organizarea si punerea în opera a schimbarilor, sprijinindu-se pe datele obtinute prin cercetare;
• asigurarea medierii necesare punerii în aplicare a actiunilor;
• controlul, conducerea si modificarea planurilor si politicilor pe masura evolutiei nevoilor si resurselor si dupa directivele generale primite;
• gestionarea si evaluarea efectelor si implicatiior schimbarilor, din momentul aparitiei acestora.
NATURA SI DOMENIUL DE APLICARE A ACTIVITATILOR URBANISTILOR PROFESIONISTI
(Anexa A a Cartei Fondatoare)
Urbanistul este:
• un cercetator
• un practician
• o sursa de propuneri de politici si programe de actiune
• un conceptor de proiecte
• un realizator
Date fiind domeniile amenajarii, urbanistul poate contribui la urmatoarele activitati:
PROGRAME DE CERCETARE POLITICI/
PROIECTARE CONCEPŢIE PUNERE ÎN APLICARE
Dezvoltare
economică urbană
şi rurală Studii şi analize
Resurse tehnice Planuri economice, fizice şi strategice integrate Structură fizică şi economică integrate Urmărirea programelor de creare şi încurajare a creării locurilor de muncă
Studii şi analize socio-economice Proiecte de dezvoltare prioritare Naţională, regională şi locală (urbană şi rurală)
Utilizarea solului şi studii de impact asupra mediului Proiecte de dezvoltare regională Norme şi reglementări privind utilizarea solului Reglementarea şi controlul dezvoltării
Măsuri de protecţie a mediului pentru controlul poluării
Participarea comunităţii
Planificare socială şi servicii de prognoză Studii şi analize demografice Planuri de dezvoltare integrate Planuri de dezvoltare, de structură şi de vecinatăţi pentru oraşe noi, comunităţi noi, renovare urbană/rurală Finanţarea integrată a proiectelor
Prognozări Control
Furnizări de servicii
PROGRAME DE CERCETARE POLITICI/
PROIECTARE CONCEPŢIE PUNERE ÎN APLICARE
Locuire Studii tehnice şi prevederea cererilor Priorităţi şi opţiuni de răspuns la nevoile de locuinţe în zone urbane şi rurale Planuri de dezvoltare a utilizării solului Strategii de gestiune şi de finanţare
Furnizare locală de servicii de asistenţă Planuri de vecinătate (urbană şi rurală)
Renovare (urbană şi rurală) Studii şi analize tehnice Opţiuni Proiecte de dezvoltare şi planuri de renovare în zona urbană Încurajări financiare
Studii de capacitate Politici de investiţii
Consideraţii financiare şi sociale Proiecte de conversie şi de reabilitare în zona rurală Fonduri „revolving”
Control continuu şi gestiunea firmelor
Analize de vecinătate
Transporturi Prevederea cererii Planuri de transport multimodale, naţionale, regionale
Planuri şi politici de investiţii Integrarea transportului şi a utilizării solului Prescripţii tehnice şi programe financiare
Furnizarea serviciilor de transport
Anchete privind originile şi destinaţiile Utilizarea solului şi plan de gestiune a traficului
Măsuri de protecţie pentru trafic/energie Controlul/ reglementarea dezvoltării
Studii de impact de mediu ale utilizării solului
Energie Studii tehnice ale resurselor Strategia naţională integrată a energiei Norme specifice siturilor privind utilizarea şi reabilitarea Măsuri de protecţie a mediului şi de monitorizare
Analiza şi prevederea cererii Opţiuni de răspuns la nevoi şi priorităţi Planuri de vecinătate şi programe de conservare a energiei Programe de gestiune
Studii de impact de mediu ale utilizării solului Măsuri de protecţia mediului
Metode de control al deşeurilor şi reciclare
Protecţia peisajului Programe de energie în interesul securităţii publice
Reabilitare
Comunicaţii Previziuni privind comunicarea, anchete privind reţelele şi informatică Modele de comunicare Situri şi soluţii de utilizare a solului specifice Monitorizare şi control continuu
Furnizare de servicii şi de sisteme Strategii de investiţii
Studii de impact
PROGRAME DE CERCETARE POLITICI/
PROIECTARE CONCEPŢIE PUNERE ÎN APLICARE
Peisaj Anchete privind resursele şi utilizarea solului Protejarea şi dezvoltarea peisajului Concepţie peisagistică şi proiecte de amenajare a siturilor Măsuri de protecţie şi monitorizare ale mediului
Studii şi analize ale mediului natural
Conservare Studii ale mediilor naturale şi construite Desemnarea zonelor protejate Planuri de protecţie a mediilor naturale şi construite Încurajări financiare
Utilizarea solului şi controlul dezvoltării
Studii şi analize ale mediului natural Proiecte de conservare
Politici de conservare
Recreere
şi turism Studii tehnice Planuri de creştere potenţială Strategii de localizare Iniţiative
Prevederea cererii Strategii de investiţii Amenajarea siturilor Planuri de gestiune
Studii de impact Programe de recreere
Programe turistice
Aspecte legale Coduri legislative şi reglementări Planuri de dezvoltare integrată Atribuirea bugetelor în funcţie de obiective Proceduri legale
Chestiuni referitoare la despăgubiri Procese, audieri
Coordonarea expertizelor tehnice Anchete
Participarea populaţiei
Nota
Gama activitatilor acoperite de profesiune variaza în functie de statul membru al UE. În fiecare stat membru, urbanistii pot sa aleaga individual sa se specializeze în diferite tipuri de activitati.
Anexa B: formarea urbanistului

1. Anexa B constituie cadrul formarii minimale a Urbanistului european. Scopul formarii profesionale este sa permita dobândirea si mentinerea abilitatilor necesare pentru practicarea profesiunii asa cum a fost ea definita în Anexa A (Domeniul si natura activitatilor Urbanistilor profesionisti), în conformitate cu Anexa C (Îndatoriri profesionale ale urbanistilor). Punerea în aplicare si modalitatile tranzitorii sunt de definit de catre institutiile implicate.

2. Statutul si competentele Urbanistului reclama o pregatire care vizeaza sa dezvolte capacitatea de a identifica situatii si sa identifice solutii, prin:
a. asimilarea unor cunostinte interdependente de natura spatiala, fizica, tehnica, sociala, culturala, economica si stiinte politica,
b. întelegerea tuturor proceselor implicate în amenajare si în cadrul disciplinelor si profesiunilor care contribuie la amenajare,
c. initierea analizarii, proiectarii si conceperii, sintetizarii, programarii, formularii deciziilor si implementarii acestora.

3. Continutul formarii trebuie
a. sa acopere si sa trateze diversele scari spatiale si diferitele orizonturi de timp;
b. sa se raporteze la diferitele contexte si medii de viata – urbane, rurale, dezvoltate sau în dezvoltare;
c. sa evalueze si sa încorporeze noile dezvoltari ale tehnicii si practicii profesionale;
d. sa consiste în formare acadmica si experienta practica;
e. sa cuprinda studiul domeniului Urbanismului si amenajarii teritoriului, încluzând contributia în Urbanism a altor discipline;
f. sa includa un corp comun minimal al formarii care defineste nivelul si calitatea minimala ale acesteia si care va trebui sa fie actualizat periodic de Consiliu.
4. Structura de organizare a formarii trebuie sa fie urmatoarea
a. formarea este de nivel universitar;
b. formarea poate fi organizata în cadrul:
* unui ciclu de studii universitare consistând în minimum 6 ani de formare, încluzând 4 ani de studii academice cu timp complet sau echivalent si 2 ani de experienta practica într-un birou autorizat sau în cercetare [în varianta franceza apare si posibilitatea de 5 ani studii academice si 1 an practica – N.T.]; sau,
* unui ciclu postuniversitar consistând în minimum 4 ani de formare, incluzând 2 ani de studii academice cu timp complet sau echivalent si 2 ani de experienta practica într-un birou autorizat sau în cercetare;
c. contributia disciplinelor conexe trebuie sa fie integrate în formare pe întreaga durata a studiilor prin programe de studiu, profesori sau studenti postuniversitari;
d. urbanistii profesionisti trebuie sa faca parte din corpul profesoral, pentru a se realiza un echilibru între teoreticieni si practicieni;
e. centrele de învatamânt trebuie sa asigure cadrul pentru cercetare academica si pentru obtinerea de calificari academice superioare în domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului.
5. Specializarea Urbanistului într-un domeniu anume al Urbanismului se realizeaza fie anterior studiilor sale postuniversitare în Urbanism, fie dupa încheierea studiilor universitare în Urbanism, fie simultan sau ca o parte a studiilor în Urbanism.
6. Cursuri de formare complementara în Urbanism sunt organizate pentru formarea continua a urbanistilor, fie pentru formarea tehnicienilor însarcinati sa asiste Urbanistii, fie pentru sensibilizarea profesionistilor din domeniile conexe.

Supliment la Anexa B A Chartei europene A Urbanistilor
TRUNCHIUL COMUN AL PROGRAMELOR DE FORMARE A URBANISTILOR

Consiliul European al Urbanistilor precizeaza trunchiul comun minim al formarii, necesar pentru a pregati exercitarea profesiunii de urbanist.