Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce serioase economii. Deasemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.
Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi
dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :
– 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. dan mihalache)
– 0749/985.455 (arh. mihai caia)
– 0746/810.828 (ing. mihai călugăreanu)
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sup-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa cu aceleaşi cuvinte de căutare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

Legea 114 / 96. Legea locuinţei

CAPITOLUL I – Dispoziţii generale
CAPITOLUL II – Dezvoltarea construcţiei de locuinţe
CAPITOLUL lll – Închirierea locuinţelor
CAPITOLUL lV – Administrarea clădirilor de locuit
CAPlTOLUL V – Locuinţa socială
CAPITOLUL Vl – Locuinţa de serviciu şi locuinţa de intervenţie
CAPlTOLUL Vlll – Locuinţa de protocol
CAPITOLUL IX – Dispoziţii tranzitorii şi finale
ANEXA Nr. 1 – Exigenţe minimale pentru locuinţe
ANEXA Nr. 2 – REGULAMENTUL-CADRU AL ASOCIAŢIILOR DE PROPRIETARI

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare şi administrare a locuinţelor are la bază următoarele principii:
Accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al fiecărui cetăţean.
Realizarea locuinţelor constituie un obiectiv major, de interes naţional, pe termen lung, al administraţiei publice centrale şi locale.

CAPITOLUL I – Dispoziţii generale

Art. 1.
Prezenta lege reglementează aspectele sociale, economice, tehnice şi juridice ale construcţiei şi folosinţei locuinţelor.
Art. 2.
Termenii utilizaţi în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:
a) Locuinţa
Construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.
b) Locuinţa convenabilă
Locuinţa care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinţa utilizatorului şi caracteristicile locuinţei, la un moment dat, acoperă necesităţile esenţiale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igienă, asigurând exigenţele minimale prezentate în anexa nr. 1 la prezenta lege.
c) Locuinţa socială
Locuinţa care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.
d) Locuinţa de serviciu
Locuinţa destinată funcţionarilor publici, angajaţilor unor instituţii sau agenţi economici, acordată în condiţiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale.
e) Locuinţa de intervenţie
Locuinţa destinată cazării personalului unităţilor economice sau bugetare, care, prin contractul de muncă, îndeplineşte activităţi sau funcţii ce necesită prezenţa permanentă sau în caz de urgenţă în cadrul unităţilor economice.
f) Locuinţa de necesitate
Locuinţa destinată cazării temporare a persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale căror locuinţe sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum şi lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari.
g) Locuinţa de protocol
Locuinţa destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în unele funcţii ori demnităţi publice, exclusiv pe durata exercitării acestora.
h) Casa de vacanţă
Locuinţa ocupată temporar, ca reşedinţă secundară, destinată odihnei şi recreerii.
Art. 3.
Autorizarea executării construcţiilor de locuinţe noi, indiferent de natura proprietăţii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigenţelor minimale, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.
Consiliile judeţene şi locale, potrivit competenţelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizată a construcţiilor de locuinţe

CAPITOLUL II – Dezvoltarea construcţiei de locuinţe

Art. 4.
Persoanele fizice sau juridice române pot realiza, cu respectărea prevederilor legale, construcţii de locuinţe pentru folosinţa proprie sau în scopul valorificării acestora.
Art. 5.
Persoanele juridice române care investesc, din profit, pentru realizarea de locuinţe sociale, de serviciu, de intervenţie şi de necesitate, beneficiază de reducerea impozitului în anul fiscal respectiv. Impozitul pe profit, aferent profitului utilizat pentru construirea de locuinţe noi, se reduce cu 75%.
De prevederile alineatului precedent beneficiază şi persoanele juridice române care investesc din profit pentru realizarea de locuinţe destinate vânzării sau închirierii, având ca limită suprafeţele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.
Locuinţele care se realizează în condiţiile prezentului articol, precum şi ale art. 7 şi 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile aparţinând persoanelor fizice beneficiare de locuinţe, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate în acest scop de către consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fără licitaţie publică, cu reducerea taxei de concesiune până la 95%.
Art. 6.
Persoanele juridice române care investesc din profit pentru punerea în siguranţă a locuinţelor aflate în proprietatea lor, avariate de seisme, precum şi pentru reabilitarea locuinţelor existente, de categoria a III-a, a IV-a şi garsoniere, realizate în condiţiile H.C.M. nr. 1.650/1968, H.C.M. nr. 1.669/1969 şi H.C.M. nr. 585/1971, beneficiază de reducerea impozitului conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.
Art. 7.
Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinţe cu suprafeţele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitand controlul asupra preţului de vânzare, în vederea înlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, în următoarea ordine de prioritate:
a) tinerii căsătoriţi care, la data contractării locuinţei, au, fiecare, vârsta de până la 35 de ani;
b) persoanele care beneficiază de facilităţi la cumpărarea sau construirea unei locuinţe, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată;
c) persoanele calificate din agricultură, învăţământ, sănătate, administraţie publică şi culte, care îşi stabilesc domiciliul în mediul rural;
d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.
Persoanele din categoriile menţionate la lit. a) – c) beneficiază de o subvenţie de la bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul, de până la 30% din valoarea locuinţei, la data contractării, precum şi de plata în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-au scăzut subvenţia şi avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuinţelor la data contractării, achitat de contractant.
Persoanele prevăzute la lit. d) beneficiază de plata în rate lunare, în termen de 20 de ani, a diferenţei fata de preţul final al locuinţei, după ce s-a scăzut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuinţei la data contractării, achitat de contractant.
Dobânda la suma avansată din depozitul special, care se restituie în rate, este de 5% anual.
În cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plăti o dobândă de 10% anual asupra acestor rate.
Autorităţile publice locale, prin administratori delegaţi de acestea, vor încheia cu persoanele fizice prevăzute în prezentul articol contracte de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale în vigoare.
Art. 8.
Persoanele fizice prevăzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza şi vor aproba, după caz, cererile respective, stabilind, totodată, şi ordinea de prioritate.
Cuantumul subvenţiei se stabileşte în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern.
Art. 9.
Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimentează din următoarele surse:
a) sumele aprobate anual în bugetele locale, destinate realizării locuinţelor;
b) încasările realizate din vânzarea locuinţelor şi a spaţiilor cu altă destinaţie din blocurile de locuinţe, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi sumele încasate potrivit prevederilor art. 7.
c) alocaţiile din bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinaţie;
d) alte surse constituite potrivit legii.
Art. 10.
De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiază, o singură dată, persoanele fizice care, împreună cu familia, nu au deţinut şi nu au în proprietate o locuinţă, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 7 lit. c), sau dacă locuinţa în care gospodăresc împreună nu satisface exigenţele minimale de suprafaţă, prevăzute în anexa nr. 1, corespunzător numărului de persoane din familie.
Proprietarii locuinţelor noi, persoane fizice, sunt scutiţi de plata impozitului pe cădire timp de 10 ani de la data dobândirii locuinţei.
În cazul înstrăinării locuinţei în condiţiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiază de scutirea de impozit.
Art. 11.
Locuinţele care se realizează în condiţiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile aparţinând persoanelor fizice beneficiare, în condiţiile prevederilor Codului civil, cu respectărea documentatiilor de urbanism legal aprobate şi cu asigurarea utilităţilor şi dotărilor edilitare necesare condiţiilor de locuit.
Art. 12.
Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe, care constau în: drumuri publice, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reţele electrice şi, după caz, reţele de gaze, telefonice şi de termoficare se finantează după cum urmează:
a) drumurile publice, reţelele de alimentare cu apă şi canalizare şi, după caz, reţelele de termoficare, din bugetele locale şi din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinaţie;
b) reţelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente şi, după caz, de gaze şi telefonice stradale, din bugetele de venituri şi cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de aceştia, precum şi din alte fonduri constituite cu această destinaţie.
Persoanele juridice care investesc, din profit, în lucrări de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe beneficiază de reducerea impozitului pe profit conform prevederilor art. 5.
Art. 13.
Deschiderea finanţarii şi începerea lucrărilor din fonduri publice se efectuează după contractarea cu viitorii beneficiari a cel puţin 70% din numărul locuinţelor prevăzute a fi începute.
Art. 14.
Folosirea sumelor existente în depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenţa şi în răspunderea acestora.
Art. 15.
Alocaţiile de la bugetul de stat se fundamentează anual de către consiliile locale, în mod distinct, pentru terminarea locuinţelor şi pentru realizarea de noi locuinţe.
Art. 16.
Lista cuprinzând numărul, structura pe numărul de camere şi amplasamentul locuinţelor, precum şi lista persoanelor care vor beneficia de locuinţe, în ordinea de prioritate stabilită conform art. 7 de către consiliile locale, se afişează la sediul acestora.
Art. 17.
Prin familie, în sensul prezentei legi, se întelege soţul, soţia, copiii, precum şi părinţii soţilor care locuiesc şi gospodăresc împreună.
Art. 18.
Până la restituirea sumelor datorate de către beneficiarii locuinţelor, se instituie ipotecă legală asupra locuinţei .
Art. 19.
Înstrăinarea, prin acte între vii, a locuinţelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenţii se poate face numai după restituirea integrală a sumelor actualizate datorate şi pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obţinute ca subvenţii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în depozitul constituit pentru realizarea locuinţelor, în condiţiile prezentei legi.
Art. 20.
Casa de Economii şi Consemnaţiuni va acordă credite persoanelor fizice române pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea şi repararea capitală a locuinţelor proprietate personală, pe maximum 20 de ani, precum şi pentru dotarea locuinţelor cu mobilă şi obiecte de uz gospodăresc de folosinţă îndelungată, din producţia autohtonă, pe termen de 2 ani. Dobânda convenită prin contract nu va fi mai mare decât cea practicată pe piaţa financiar-bancară (BUBOR) şi se va suporta:
a) 15%, de către beneficiarul creditului;
b) diferenţa, până la nivelul dobânzii practicate pe piaţa financiar-bancară, stabilită prin convenţie între Ministerul Finanţelor şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prin subvenţii de la bugetul de stat.
Casa de Economii şi Consemnaţiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate.
Creditele se acordă, o singură dată, persoanelor fizice române care îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 10, pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea sau repararea capitală a locuinţei proprietate personală, precum şi pentru cumpărarea de mobilier şi obiecte de uz gospodăresc de folosinţă îndelungată, din producţia autohtonă, pentru dotarea acestor locuinţe şi a celor deţinute cu chirie, a căror suprafaţă construită nu depăşeşte prevederile din anexa nr. 1 la prezenta lege.
La primirea creditului, beneficiarul trebuie să aibă constituit la Casa de Economii şi Consemnaţiuni un depozit reprezentând până la 30% din valoarea creditului solicitat.
La depozitul constituit, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va bonifica o dobânda egală cu cea suportată direct de către beneficiar. Depozitul nu va fi restituit înainte de rambursarea integrală a creditului şi poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor tranşe ale creditului, în limita cuantumului depozitului constituit
Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit şi a dobânzii aferente atrage executarea silită asupra bunului dobândit. Bunul dobândit prin astfel de credite nu poate fi înstrăinat decât după restituirea creditului.
Modul de plată şi cuantumul subvenţiilor se stabilesc prin convenţie între Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi Ministerul Finanţelor.
Ministerul Finanţelor va prevedea, anual, în bugetul de stat sumele aferente subvenţiilor la dobânda pentru creditele acordate şi care urmează a fi acordate în anul respectiv de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni.

CAPITOLUL lll – Închirierea locuinţelor

Art. 21.
Închirierea locuinţelor se face pe baza acordului dintre proprietar şi chiriaş, consemnat prin contract scris, care se va înregistra la organele fiscale teritoriale, şi va cuprinde:
a) adresa locuinţei care face obiectul închirierii;
b) suprafaţa locativă şi dotările folosite în exclusivitate şi în comun;
c) suprafaţa curtilor şi a grădinilor folosite în exclusivitate sau în comun;
d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia şi modul de plată;
e) suma platită în avans în contul chiriei;
f) locul şi condiţiile în care se realizează primirea şi restituirea cheilor;
g) obligaţiile părţilor privind folosirea şi întreţinerea spaţiilor care fac obiectul contractului;
h) inventarul obiectelor şi al dotărilor aferente;
i) data intrării în vigoare şi durata;
j) condiţiile privind folosinţa exclusivă şi în comun a părţilor aflate în coproprietate;
k) persoanele care vor locui împreună cu titularul contractului;
I) alte clauze convenite între părţi.
Art. 22.
Sunt nule de drept orice clauze cuprinse în contractul de închiriere, care:
a) obligă chiriaşul să recunoască sau să plătească în avans proprietarului orice sumă cu titlu de reparaţie în sarcina proprietarului;
b) prevăd responsabilitatea colectivă a chiriaşilor în caz de degradare a elementelor de construcţii şi a instalaţiilor, a obiectelor şi dotărilor aferente spaţiilor comune;
c) impun chiriaşilor să facă asigurări de daune;
d) exonerează proprietarul de obligaţiile ce îi revin potrivit prevederilor legale;
e) autorizează pe proprietar să obţină venituri din nerespectărea clauzelor contractului de închiriere.
Art. 23.
În cazul în care părţile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriaşul este obligat să părăsească locuinţa la expirarea termenului contractual.
Art. 24.
Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face în următoarele condiţii:
a) la cererea chiriaşului, cu condiţia notificării prealabile într-un termen de minimum 60 de zile;
b) la cererea proprietarului, atunci când:
– chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutiv;
– chiriaşul a pricinuit însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care este situată aceasta, instalaţiilor, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăineaza fără drept părţi ale acestora;
– chiriaşul are un comportament care face imposibilă convieţuirea sau împiedică folosirea normală a locuinţei;
– chiriaşul nu a respectat clauzele contractuale;
c) la cererea asociaţiei de proprietari, atunci când chiriaşul nu şi-a achitat obligaţiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni, dacă au fost stabilite, prin contractul de închiriere, în sarcina chiriaşului.
Art. 25.
Evacuarea chiriaşului se face numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Chiriaşul este obligat la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare.
Art. 26.
Chiriaşul poate subînchiria, modifica sau îmbunătăţi locuinţa deţinută, numai cu acordul prealabil scris şi în condiţiile stabilite de proprietar, dacă acestea nu sunt interzise prin contractul de închiriere principal.
Beneficiarul contractului de subînchiriere nu se poate prevala de nici un drept împotriva proprietarului şi nici asupra oricărui titlu de ocupare.
Contractul de subînchiriere, încheiat cu respectărea prevederilor legale, se înregistreaza la organele fiscale teritoriale.
Art. 27.
În cazul părăsirii definitive a domiciliului, de către titularul contractului de închiriere, sau al decesului acestuia, închirierea continuă, după caz:
a) în beneficiul soţului sau al soţiei, dacă a locuit împreună cu titularul;
b) în beneficiul descendenţilor sau al ascendenţilor, dacă au locuit împreună cu acesta;
c) în beneficiul altor persoane care au avut acelaşi domiciliu cu titularul cel puţin un an şi care au fost înscrise în contractul de închiriere.
În cazul mai multor cereri, contractul de închiriere se transfera prin hotărâre judecătorească.
În lipsa persoanelor care pot solicita locuinţa, potrivit celor de mai sus, contractul de închiriere încetează în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului sau de la data înregistrării decesului.
Art. 28.
Proprietarul are următoarele obligaţii:
a) să predea chiriaşului locuinţa în stare normală de folosinţă;
b) să ia măsuri pentru repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionalitate a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei;
c) să întreţina în bune condiţii elementele structurii de rezistenţă a clădirii, elementele de construcţie exterioare ale clădirii (acoperiş, faţadă, împrejmuiri, pavimente), curţile şi grădinile, precum şi spaţiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare);
d) să întreţină în bune condiţii instalaţiile comune proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze, centrale termice, crematorii, instalaţii de colectare a deşeurilor, instalaţii de antenă colectivă, telefonice etc.).
Art. 29.
Chiriaşul are următoarele obligaţii:
a) să efectueze lucrările de întreţinere, reparaţii sau înlocuire a elementelor de construcţii şi instalaţii din folosinţa exclusivă;
b) să repare sau să înlocuiasca elementele de construcţii şi de instalaţii deteriorate din folosinţa comună, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau în exteriorul clădirii; dacă persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparaţii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc în comun elementele de construcţii, de instalaţii, obiectele şi dotările aferente;
c) să asigure curaţenia şi igienizarea în interiorul locuinţei şi la părţile de folosinţă comună pe toată durata contractului de închiriere.
Obligaţiile chiriaşului cu privire la întreţinerea şi repararea spaţiului închiriat se păstrează şi în cazul subînchirierii locuinţei .
Art. 30.
În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligaţiilor care îi revin cu privire la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, lucrările pot fi executate de către chiriaşi în contul proprietarului, reţinând contravaloarea acestora din chirie.
Chiriaşul va putea executa aceste lucrări, dacă degradarea produsă este de natură să afecteze folosinţa normală a clădirii sau a locuinţei şi numai atunci când proprietarul, la sesizarea scrisa a chiriaşului, nu a luat măsuri de executare a lucrării, în termen de 30 de zile de la data sesizarii.
Art. 31.
Chiria practicată pentru locuinţe va acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normată stabilită potrivit prevederilor legale, precum şi un profit supus negocierii între părţi.
Art. 32.
Nivelul maxim al chiriei pentru locuinţele aflate în proprietatea statului se stabileşte prin lege specială. Chiria maximă pentru aceste locuinţe se diferentiază pe categorii de localităţi şi pe zone, de către consiliile locale, după criteriile avute în vedere la stabilirea impozitelor şi a taxelor locale pentru terenuri.
Art. 33.
Titularii de contracte de închiriere pot face între ei schimb de locuinţe, cu avizul autorităţii care a aprobat închirierea sau, după caz, al proprietarului locuinţei.

CAPITOLUL lV – Administrarea clădirilor de locuit

Art. 34.
Clădirile de locuit pot fi date de proprietar în administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociaţii, servicii publice sau agenţi economici specializaţi, după caz.
Obligaţiile celor care administrează sunt, în principal, următoarele:
a) gestionarea bunurilor şi a fondurilor băneşti;
b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare şi urmărirea realizării acestora, în vederea funcţionării corespunzatoare a clădirii;
c) asigurarea cunoaşterii şi respectării regulilor de locuit în comun;
d) reprezentarea intereselor proprietarului în raport cu autorităţile publice;
e) îndeplinirea oricăror obligaţii prevăzute de lege.
Art. 35.
În clădirile de locuit cu mai multe locuinţe, proprietarul răspunde de asigurarea condiţiilor de funcţionare normală a locuinţei aflate în proprietate exclusivă şi a spaţiilor aflate în proprietate indiviză.
În acest scop, proprietarii se vor constitui în asociaţii cu personalitate juridică.
Modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari se reglementează potrivit regulamentului cadru cuprins în anexa nr. 2 la prezenta lege.
Art. 36.
În cazurile în care, în clădirile de locuinţe, unul dintre proprietari împiedică cu bună-ştiinţă şi sub orice formă folosirea normală a imobilului de locuit, creând prejudicii celorlalti chiriaşi sau proprietari, după caz, la solicitarea asociaţiei de proprietari, instanţa va hotărî măsurile pentru folosirea normală a imobilului.
Art. 37.
Chiriaşii clădirilor cu mai multe locuinţe se pot asocia, potrivit legii, în scopul reprezentării intereselor lor în raporturile cu proprietarii, precum şi cu alte persoane juridice sau persoane fizice.
În acelaşi scop, în cazul neconstituirii asociaţiei, chiriaşii pot mandata un reprezentant.

CAPlTOLUL V – Locuinţa socială

Art. 38.
Constructiile de locuinţe sociale se pot realiza, în orice localitate, pe amplasamentele prevăzute în documentatiile de urbanism şi în condiţiile prezentei legi.
Constituirea fondului de locuinţe sociale se face prin realizarea de construcţii noi şi prin reabilitarea unor construcţii existente.
Consiliile locale controleaza şi răspund de fondul de locuinţe sociale situate pe teritoriul unităţilor administrativteritoriale respective.
Art. 39.
Locuinţele sociale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale.
Art. 40.
Locuinţele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.
Art. 41.
Locuinţa socială se realizează cu respectărea suprafeţei utile şi a dotărilor stabilite în limita suprafeţei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege.
Pentru locuinţele care se realizează prin reabilitarea construcţiilor existente se considera obligatorii numai prevederile legate de dotarea minima.
Art. 42.
Au acces la locuinţa socială, în vederea închirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat în ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acordă ajutor social potrivit legii, majorat cu 10%.
Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, în funcţie de evolutia situaţiei economice şi sociale, incepand cu anul 1996.
Venitul net lunar pe familie se stabileşte pe baza declaratiei de venit şi a actelor doveditoare potrivit prevederilor legale.
Declaratiile de venit, facute cu nesinceritate, atrag răspunderea materiala sau penala, după caz.
Art. 43.
Locuinţele sociale se repartizeaza de către consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condiţiile prevederilor prezentului capitol, şi de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită de consiliile locale, următoarele categorii de persoane: tinerii căsătoriţi care au fiecare vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniti din instituţii de ocrotire socială şi care au implinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradui I şi ll, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii şi vaduvele de razboi, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată, şi ai Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, alte persoane sau familii indreptatite.
Art. 44.
Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoana imputernicita de acesta, cu beneficiarii stabiliti de consiliul local, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaratiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.
Nivelul chiriei nu va depasi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenţa până la valoarea nominala a chiriei, calculata potrivit art. 31, va fi subvenţionată de la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situată locuinţa socială.
Art. 45.
Titularul contractului de închiriere este obligat să comunice primarului, în termen de 30 de zile, orice modificare produsă în venitul net lunar al familiei acestuia, sub sanctiunea rezilierii contractului de închiriere.
În cazurile în care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administraţiei publice locale va opera modificarea chiriei şi a subventiei acordate, cuvenite proprietarului .
Art. 46.
Contractul de închiriere se poate rezilia:
a) în condiţiile prevăzute la art. 24 din prezenta lege;
b) în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie, realizat în 2 ani fiscali consecutivi, depăşeşte cu peste 20% nivelul minim prevazut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de închiriere nu a achitat valoarea nominala a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare.
Art. 47.
Locuinţele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vandute.
Art. 48.
Nu pot beneficia de locuinţe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:
a) detin în proprietate o locuinţă;
b) au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990;
c) au beneficiat de sprijinul statului în credite şi executie pentru realizarea unei locuinţe;
d) detin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţa.
Art. 49.
Beneficiarii locuinţelor sociale nu au dreptul să subînchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinaţia spaţiului închiriat, sub sanctiunea rezilierii contractului de închiriere şi a suportarii eventualelor daune aduse locuinţei şi clădirii, după caz.
Art. 50.
Finantarea locuinţelor sociale se asigura din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distincta în aceste bugete.
Statul sprijina constructia de locuinţe sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite cu aceasta destinaţie, anual, prin legea bugetului de stat.
Persoanele fizice şi agenţii economici pot sprijini prin donatii sau contributii constructia de locuinţe sociale.

CAPITOLUL Vl – Locuinţa de serviciu şi locuinţa de intervenţie

Art. 51.
Fondul de locuinţe de serviciu se compune din:
a) locuinţe existente, care, potrivit prevederilor legale, rămân cu destinaţia de locuinţe de serviciu la data intrării în vigoare a prezentei legi;
b) locuinţe noi.
Condiţiile şi durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat între părţile contractante, accesoriu la contractul de munca.
Art. 52.
Locuinţele noi se finanteaza, în condiţiile legii, din:
a) bugetul de stat şi bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinaţie;
b) bugetele agenţilor economici, pentru salariatii acestora.
Art. 53.
Locuinţele de serviciu finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizează cu respectărea suprafeţei utile şi a dotărilor, în limita suprafeţei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.
Locuinţele de serviciu se vor amplasa după cum urmează:
a) pe terenurile aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, pentru locuinţele finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizarii terenurilor, potrivit prevederilor art. 12;
b) pe terenurile aparţinând agenţilor economici, pentru locuinţele şi lucrările de viabilizare a terenurilor finanţate din bugetele acestora.
În situaţii deosebite, determinate de natura amplasamentului şi de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuinţele prevăzute la alin. 1 se pot construi cu suprafeţe majorate cu până la 20% fata de cele prevăzute în anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu aprobarea Guvernului.
Locuinţele de serviciu realizate în condiţiile prezentei legi, finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, pot fi vândute în condiţiile legii, cu aprobarea Guvernului, în situaţia în care a încetat activitatea ce a generat realizarea locuinţelor respective.
Art. 54.
Locuinţa de intervenţie urmează regimul locuinţei de serviciu.
Locuinţele de intervenţie se realizează o data cu obiectivul de investiţie şi se amplaseaza în incinta acestuia sau în imediata apropiere.
Locuinţele de intervenţie nu pot fi vandute chiriaşilor.

CAPITOLUL Vll – Locuinţa de necesitate

Art. 55.
Locuinţa de necesitate se finanteaza şi se realizează în condiţiile stabilite pentru locuinţa socială.
Locuinţa de necesitate se închiriaza temporar persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f).
Contractul de închiriere se încheie de către primarul localitatii sau de către o persoana imputernicita de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la inlaturarea efectelor care au facut inutilizabile locuinţele.
Art. 56.
Consiliile locale pot declara, în cazuri de extrema urgenţă, drept locuinţe de necesitate, locuinţele libere aflate în fondul de locuinţe sociale.

CAPlTOLUL Vlll – Locuinţa de protocol

Art. 57.
Locuinţele de protocol sunt proprietate publică a statului.
Administrarea fondului locativ de protocol se face de către Regia Autonoma “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, care asigura evidenta, întreţinerea, repararea şi conservarea acestuia, precum şi incasarea chiriei.
Atribuirea, ocuparea şi folosirea locuinţelor de protocol se fac în condiţiile prezentei legi.
Art. 58.
Presedintele Romaniei, presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor şi primul-ministru beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de cate o locuinţa de protocol, ca reşedinţă oficiala.
Resedintele oficiale ale persoanelor prevăzute la alin. 1 se atribuie de către Guvern şi sunt puse la dispozitia lor, împreună cu dotările aferente, pe intreaga perioada a exercitarii funcţiei, de către Regia Autonoma “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”.
Lista imobilelor cu destinaţie de reşedinţă oficiala, precum şi a celorlalte locuinţe de protocol, şi condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplineasca se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 59.
Pot beneficia de locuinţa de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevăzute de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele funcţii publice: vicepresedinti ai Senatului şi ai Camerei Deputatilor, ministri de stat, ministrii şi asimilatii acestora, precum şi presedintele Curtii Supreme de Justitie, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ şi avocatul poporului, pe durata exercitarii funcţiei sau a mandatului.
Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, atribuirea locuinţei de protocol se face prin decizie a primului-ministru şi se pune la dispozitia lor de către Regia Autonoma “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”.
Atribuirea locuinţelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin. 1 nu detin, în localitatea în care îşi desfasoara activitatea, o altă locuinţa care să corespunda condiţiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3.
Art. 60.
Pentru resedintele oficiale, Regia Autonoma “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” va încheia contracte de închiriere cu serviciile de specialitate ale institutiilor în care îşi desfasoara activitatea persoanele beneficiare.
Pentru locuinţele de protocol, contractele de închiriere se încheie de către Regia Autonoma “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” cu beneficiarii directi, care, pe aceasta baza, vor putea ocupa locuinţa respectiva împreună cu membrii familiei.
Contractul de închiriere a locuinţelor de protocol şi a celor cu destinaţie de reşedinţă oficiala încetează de drept în termen de 60 de zile de la data eliberarii din funcţie a beneficiarului .
Atribuirea, în condiţiile prezentei legi, a unei resedinte oficiale, respectiv a unei locuinţe de protocol, nu afecteaza drepturile locative deţinute de persoanele prevăzute la art. 58 şi 59.

CAPITOLUL IX – Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 61.
Orice litigiu în legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi se solutioneaza de către instantele judecătoreşti.
Art. 62.
Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobata şi modificata prin Legea nr. 82/1995, se aplica în continuare până la terminarea locuinţelor incepute.
Dupa finalizarea blocurilor de locuinţe, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 şi ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit în conformitate cu prevederile art. 9.
Art. 63.
în termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare şi impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilitatile prevăzute la cap. 11 din prezenta lege, de care să poata beneficia şi persoanele fizice care investesc în constructia de locuinţe şi pentru punerea în siguranţa a locuinţelor avariate de seisme.
Art. 64.
Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă situate în clădiri colective se poate face numai cu acordul asociaţiei de proprietari, în condiţiile legii.
Art. 65.
Construirea caselor de vacanţă se autorizeaza, la cererea persoanelor fizice şi a agenţilor economici, numai pe terenurile aflate în proprietatea acestora sau concesionate în condiţiile legii, în zonele stabilite prin documentatiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Art. 66.
Plata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele Presedintiei Romaniei, Senatului, Camerei Deputatilor şi Secretariatului General al Guvernului, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual.
Art. 67.
Guvernul răspunde de aplicarea unitara, pe intreg teritoriul tarii, a politicii de dezvoltare a construcţiei de locuinţe.
Programul de dezvoltare a construcţiei de locuinţe se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor Publice şi Amenajarii Teritoriului, pe baza fundamentarii organelor administraţiei publice centrale interesate, consiliilor judeţene şi locale, în acord cu documentatiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
Art. 68.
Pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare.
Art. 69.
În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietarii din clădirile cu mai multe locuinţe în proprietate privata sau mixta se vor constitui în asociaţii de proprietari, în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociaţilor de proprietari cuprins în anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.
Inregistrarile clădirilor în cartile funciare şi ale asociaţiilor de proprietari la judecătorii, constituite potrivit prevederilor alin. 1, sunt scutite de taxe.
Până la data dobândirii personalitatii juridice a asociaţiei de proprietari, asociaţiile de locatari îşi desfasoara activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor.
Art. 70.
Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor se abroga după 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 71.
Persoanele care beneficiază de drepturi mai favorabile decât cele prevăzute în prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se refera, printre altele, la materia raporturilor juridice locative şi a celor conexe acestora, se bucura în continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile.
Art. 72.
Dispoziţiile prezentei legi privind închirierea locuinţelor se completeaza cu dispoziţiile Codului civil privind contractul de locatiune.
Art. 73.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
– Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu exceptia cap. 4 şi a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeaşi lege, exclusiv dispoziţiile referitoare la suprafeţele locative proprietate personală;
– H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a Legii nr. 5/1973, în ceea ce priveşte închirierea de locuinţe;
– Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor şi modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea preţurilor limită a locuinţelor care se construiesc din fondurile statului, a preţurilor de contractare ale locuinţelor proprietate personală şi a preţurilor de vânzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat;
– Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor din fondurile statului sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie;
– art. 12 alin. 1 lit. a) şi alin. 2, art. 21 -25 şi art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;
– orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.

ANEXA Nr. 1 – EXIGENŢE MINIMALE PENTRU LOCUINŢE
A. Cerinţe minimale:
– acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie;
– spaţiu pentru odihnă;
– spaţiu pentru prepararea hranei;
– grup sanitar;
– acces la energia electrică şi apa potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere.
B. Suprafeţe minimale:
Persoane
/familie Camere
/locuinţa Camera de zi Dormitoare Loc de luat masa Bucatarie Incaperi Sanitare Spatii de Depozitare Suprafata utila Suprafata construită
nr. nr. m² m² m² m² m² m² m² m²
1 1 18,00 – 2,50 5,00 4,50 2,00 37,00 58,00
2 2 18,00 12,00 3,00 5,00 4,50 2,00 52,00 81,00
3 3 18,00 22,00 3,00 5,50 6,50 2,50 66,00 102,00
4 3 19,00 24,00 3,50 5,50 6,50 3,50 74,00 115,00
5 4 20,00 34,00 3,50 6,00 7,50 4,00 87,00 135,00
6 4 21,00 36,00 4,50 6,00 7,50 4,50 93,00 144,00
7 5 22,00 46,00 5,00 6,50 9,00 5,00 107,00 166,00
8 5 22,00 48,00 6,00 6,50 9,00 5,50 110,00 171,00

NOTĂ:
– Suprafaţa camerei de zi de la locuinţa cu o cameră include spaţiul pentru dormit.
– Locul de luat masa poate fi înglobat în bucătărie sau în camera de zi.
– Înălţimea liberă minimă a camerelor de locuit va fi de 2,55 m., cu excepţia mansardelor, supantelor şi nişelor, la care se va asigura un volum minim de 15 m³ de persoană.
– Suprafaţa locuibilă este suprafaţa desfăşurată a încăperilor de locuit. Ea cuprinde suprafaţa dormitoarelor şi a camerei de zi.
– Suprafaţa utilă este suprafaţa desfăşurată, mai puţin suprafaţa aferentă pereţilor.
– Suprafaţa utilă a locuinţei este suma tuturor suprafeţelor utile ale încăperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, băi, WC, duş, bucătărie, spaţii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind: suprafaţa logiilor şi a balcoanelor, pragurile, golurilor de usi, ale trecerilor cu deschideri până la 1,00 m., nişele de radiatoare, precum şi suprafeţele ocupate de sobe şi cazane de baie (câte 0,50 m² pentru fiecare sobă şi cazan de baie), în cazul în care încălzirea se face cu sobe. În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin palierele, nu se cuprinde în suprafaţa utila a locuinţei.
– Suprafaţa construită pe locuinţa, prevazută în tabelul B, este suma suprafeţelor utile ale încăperilor, logiilor, balcoanelor, precum şi a cotei-părţi din suprafeţele părţilor comune ale clădirilor (spălătorii, uscătorii, casa scării, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adaugă suprafaţa aferentă pereţilor interiori şi exteriori ai locuinţei; în cazul încălzirii cu combustibil solid, se adaugă suprafaţa aferentă sobelor şi cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafeţele aferente boxelor de la subsol şi ale garajelor care pot fi prevăzute distinct.
– Suprafaţa încăperii sanitare principale din locuinţa va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate în scaun cu rotile.
– Încăperea sanitară se include în locuinţă, în cazul în care pot fi asigurate alimentarea cu apa şi canalizarea.
– Lăţimea minimă de circulaţie a coridoarelor şi a vestibulului din interiorul locuinţei va fi de 120 cm.
– În funcţie de amplasamentul construcţiei, suprafeţele construite pot avea abateri în limitele de ±10%
– Numărul de persoane pe locuinţe se utilizează la repartizarea locuinţelor sociale, de intervenţie, de serviciu şi de necesitate.

C. Încăperi sanitare:
Număr de camere/locuinţă 1 2 3 4 5
Baie 1 1 1 1 2
Duş – – – 1 –
W.C. – – 1 – –

D. Dotarea minimă a încăperilor sanitare
Baie Duş WC
Cada de baie 1 – –
Vas WC 1 1 1
Lavoar mare 1 – –
mic – 1 1
Cuva pentru duş – 1 –
Etajera mare 1 – –
mică – 1 1
Oglindă mare 1 – –
mică – 1 1
Portprosop 1 1 1
Portsăpun 1 1 1
Porthârtie 1 1 1
Cuier 1 1 –
Sifon pardoseală 1 1 –
NOTĂ:
– În baie se va prevedea spaţiul pentru maşina de spălat rufe.
– Încăperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin coş de ventilaţie.

E. Dotarea minimă a bucătăriei
Nr. de camere/locuinţă 1-2 3 4 5
Spălător cu cuvă şi picurător 1 1 1 1
NOTĂ:
– În bucătărie se vor prevedea: coş de ventilaţie, spaţiu pentru frigider şi pentru masa de lucru.

F. Dotarea minimă cu instalaţii electrice
Dormitor Camera de zi Bucătărie Baie Duş WC
Loc de lampă 1 1 – – – –
Aplică – – 1 1 1 1
Comutator 1 1 – – – –
Întrerupător – – 1 1 1 1
Priză 2 3 1 – – –
Priză cu contact de protecţie – – 1 1 – –
NOTA:
– Se vor prevedea întrerupatoare şi aplice pentru fiecare spaţiu de depozitare şi spaţiu de circulaţie.
– Priza cu contact de protecţie, instalată pentru baie, se montează în exteriorul încăperii.
– Fiecare locuinţă va fi prevazută cu instalaţie de sonerie.
– În clădiri cu mai multe locuinţe se vor prevedea instalaţii şi prize pentru antena colectivă şi telefon.
– Pentru locuinţele situate în mediul rural, dotările minime privind încăperile sanitare şi bucătăria se vor putea realiza pe parcursul existenţei construcţiei, în corelare cu racordarea locuinţei la reţelele de utilitate publică sau la sistemul propriu de alimentare cu apă şi evacuare controlată a apelor uzate.

G. Spaţii şi instalaţii de folosinţă comună pentru clădiri cu mai multe locuinţe
– Instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi ascensor conform normelor în vigoare.
– Spaţii pentru biciclete, cărucioare şi pentru uscarea rufelor.
– Spaţii destinate colectării, depozitării şi evacuării deşeurilor menajere.
– Spaţii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, în situaţiile în care nu se pot asigura încălzirea centrală şi/sau gaze la bucătărie.
– Rampa de acces pentru persoanele imobilizate în scaun cu rotile.

ANEXA Nr. 2 – REGULAMENTUL-CADRU AL ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI

CAPlTOLUL I – Dispoziţii generale, definitii

Art. 1.
Prezentul regulament-cadru stabileşte modul de înfiinţare şi de funcţionare a asociaţiilor de proprietari, precum şi modul de administrare şi de exploatare a unor clădiri aflate în proprietate.
Art. 2.
Regulamentul-cadru se aplica tuturor clădirilor cu mai multe apartamente în proprietate privata sau mixta, inclusiv în cazul celor având spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţa.
Art. 3.
Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următorul înţeles: .
a) Prin bloc de locuinţe – cădire – condominiu se intelege o proprietate imobiliara, din care unele părţi au altă destinaţie decât aceea de locuinţa, respectiv apartamente proprietate individuala, iar restul este proprietate comuna indiviză.
Proprietatea imobiliara nu este un condominiu decât dacă cota-parte indiviză de proprietate comuna revine proprietarilor apartamentelor şi nu poate fi separata de proprietatea asupra apartamentelor.
b) Prin spaţiu, respectiv apartament, se intelege o parte dintr-o cădire destinată locuirii, în regim de proprietate individuala, care, împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comuna, constituie o unitate de proprietate imobiliara.
Cu exceptia unor situaţii pentru care exista alte prevederi exprese în acest regulament-cadru sau în acordul de asociere, drepturile de proprietate asupra unui apartament dîntr-un bloc de locuinţe/condominiu trebuie considerate în acelaşi mod ca şi drepturile de proprietate asupra altor proprietati imobiliare.
c) Prin proprietate comuna se inteleg toate părţile dintr-o cădire aflata în proprietate, care nu sunt apartamente şi care sunt destinate folosirii în comun de către toti proprietarii din acea cădire.
Proprietatea comuna este indivizibila şi este deţinută de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate.
Proprietatea comuna include toate părţile proprietăţii care sunt în folosinţa comuna, ca: terenul pe care este construită clădirea, curtea inclusa, fundatia, structura de rezistenţă, acoperisul, terasele, cosurile de fum, scarile, holurile, pivnitele, subsolurile, casa scarii, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apa, ascensoarele.
Proprietatea comuna include instalaţii ale clădirii aflate în folosinţa comuna cu care a fost inzestrata clădirea în timpul construcţiei sau cu care a fost dotata mai tarziu de către proprietari, ca de exemplu: canale pluviale, paratrasnete, antene, instalaţii de telefonie, instalaţii electrice, conducte de apa, sisteme de încălzire şi conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comuna până la punctele de distributie din apartamentele individuale.
d) Prin cota-parte se intelege cota de proprietate care îi revine fiecărui apartament proprietate individuala, din proprietatea comuna, şi este înscrisa în actul de proprietate.
În situaţia în care cotele-părţi nu sunt înscrise în actele de proprietate, ele vor fi calculate pentru fiecare apartament, corespunzător cu raportul dintre suprafaţa locativă a fiecărui apartament şi totalul suprafeţelor locative ale tuturor apartamentelor din imobil.
e) Prin fondatori se intelege orice persoana juridică, inclusiv statul, o institutie a administraţiei publice locale, o persoana sau un grup de persoane care actioneaza împreună, care sau în numele careia se infiinteaza un condominiu şi care prin vânzare sau orice altă forma de transfer ofera spaţii, respectiv apartamente într-un bloc de locuinţe pentru proprietarii individuali.
f) Prin proprietar al spaţiului, respectiv al apartamentului, se intelege persoana sau grupul de persoane care are în proprietate acel spaţiu, respectiv apartament, într-un bloc de locuinţe/condominiu.
g) Prin asociaţie de proprietari se intelege organizatia proprietarilor tuturor apartamentelor dintr-o cădire cu mai multe apartamente proprietate privata sau mixta.
h) Prin acord de asociere se intelege actul care consfinteste hotărârea proprietarilor de a se asocia, după înregistrarea proprietăţii în Cartea funciara.
i) Prin cheltuieli comune se intelege cheltuielile sau obligaţiile financiare ale asociaţiei, care sunt legate de proprietatea comuna sau care nu pot fi înregistrate pe fiecare locuinţa.

CAPITOLUL II – Infiintarea şi înregistrarea asociaţiei de proprietari

Art. 4.
Asociatia de proprietari se constituie în cadrul unei adunari, convocata în termen de 60 de zile de la data la care intreaga cădire a fost înregistrata în Cartea funciara.
Membrii asociaţiei vor fi toti proprietarii apartamentelor, inclusiv primaria sau fondatorul, atat timp cat acestia continua să detina unul sau mai multe apartamente din cădire.
Art. 5.
Asociatia de proprietari dobândeste personalitate juridică în momentul înregistrării la judecătoria pe raza careia se afla clădirea pentru care s-a constituit asociaţia, potrivit regulilor privind persoanele juridice.
ln cazul clădirilor cu mai puţin de 20 de proprietari asociaţi, asociaţia se poate constitui pe grupe de clădiri invecinate, reunind, de regula, minimum 3 proprietari, pe criteriul intereselor comune în gospodarirea proprietăţii.
Art. 6.
Judecatoria se pronunta asupra cererii de înregistrare, pe baza acordului de constituire şi a statutului asociaţiei de proprietari.
Statutul asociaţiei de proprietari se intocmeste în paza prezentei legi şi a prezentului regulament-cadru al asociaţiilor de proprietari.
Art. 7.
Asociatiile de locatari din clădirile cu mai multe apartamente aflate în proprietate privata sau mixta, inclusiv ca urmarea aplicarii prevederilor Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale Legii nr. 85/1992, se vor transforma în asociaţii de proprietari potrivit normelor cuprinse în prezentul regulament-cadru .

CAPITOLUL III – Acordul de asociere

Art. 8.
Acordul de asociere trebuie să contina:
a) adresa proprietăţii;
b) numele şi prenumele proprietarilor unităţilor locative;
c) descrierea proprietăţii, cuprinzand: descrierea clădirii, structura clădirii, numărul de etaje, numărul de apartamente structurate pe numar de camere, terenul aferent clădirii.
Descrierea trebuie să fie suficienta din punct de vedere juridic pentru înregistrarea în Cartea funciara de la biroul de înregistrare a proprietatilor imobiliare;
d) planse sau schite, în masura să asigure o buna identificare, prin localizare şi suprafaţa, a fiecărui spaţiu, respectiv apartament, din structura clădirii;
e) enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietate comuna;
f) cota-parte ce revine fiecărui apartament din proprietatea comuna.
Art. 9.
La intrunirea constitutiva a asociaţiei de proprietari, proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv şi o comisie de cenzori şi vor hotari numărul membrilor acestora şi durata mandatelor lor.
Membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă cunostinte de specialitate şi experienta în domeniile economic, financiar şi juridic.
Asociatia de proprietari poate delega atributiile comisiei de cenzori, de control financiar şi contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociaţii sau agenţi economici specializaţi.
Candidatul care va obtine cel mai mare numar de voturi va deveni presedintele asociaţiei de proprietari.
Art. 10.
Stabilirea cotelor-părţi din veniturile şi cheltuielile comune se face proportional cu cota-parte din proprietatea comuna aferenta fiecărui apartament.
Art. 11.
În cazul spaţiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, relatiile de coproprietate între proprietari vor fi reglementate în conformitate cu prevederile Codului civil.
Art. 12.
Pentru amendarea sau modificarea acordului de asociere este necesar acceptul a cel puţin 80% din votul proprietarilor de apartamente, respectiv alte spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţa.
Orice amendare sau modificare trebuie să fie înregistrata la judecătoria pe raza careia se afla clădirea.
Art. 13.
În cazul în care apartamentele, respectiv spaţiile, pot fi adaugate sau retrase din asociaţie, acordul de asociere trebuie să stabileasca formula care se va folosi pentru recalcularea cotelor ce revin apartamentelor ramase în asociaţie.

CAPITOLUL IV – Drepturile şi indatoririle proprietarilor de apartamente

Art. 14.
Proprietarul unui apartament este obligat să mentina apartamentul în stare buna, pe propria să cheltuiala. Nici un proprietar nu poate incalca sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala.
Art. 15.
Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat să accepte accesul în apartamentul sau al unui reprezentant al asociaţiei, atunci când este necesar să se inspecteze, să se repare sau să se înlocuiasca elemente din proprietatea comuna la care se poate avea acces numai din respectivul apartament. Fac exceptie cazurile de urgenţă când nu este necesar nici un preaviz.
Art. 16.
Administrarea, întreţinerea şi reparaţiile proprietăţii comune cad în sarcina asociaţiei, iar cheltuielile legate de acestea vor reprezenta cheltuieli comune.
Asociatia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate încheia contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor servicii.
Art. 17.
Asociatia de proprietari, cu intrunirea majoritatii voturilor, poate intreprinde măsuri vizand îmbunătăţirea confortului şi a eficientei clădirii. Instalatiile mai importante, ca: boilerele cu apa calda, încălzirea centrala, rezervoarele de apa, lifturile şi alte dotări de amploare similara pot fi schimbate de asociaţie numai cu aprobarea a cel puţin 75% din numărul voturilor proprietarilor.
Indiferent de natura interventiilor, se va avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi unitar al intregii clădiri.
Art. 18.
Proprietarul poate aduce îmbunătăţiri sau modificari apartamentului sau, fără a pune în pericol integritatea structurala a clădirii sau a altor apartamente.
Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietăţii comune, fără a obtine mai intai acceptul din partea asociaţiei de proprietari.
Art. 19.
Zidurile dintre apartamentele alaturate, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii, pot fi reamplasate prin acord între proprietarii apartamentelor respective şi cu instiintarea asociaţiei de proprietari.
Zidurile dintre apartamente şi proprietatea comuna, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere.
Art. 20.
Daca proprietarul unui apartament sau oricăre altă persoana care actioneaza în numele sau provoaca daune oricărei părţi din proprietatea comuna sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie să repare stricaciunile sau să plătească cheltuielile pentru lucrările de reparaţii.

CAPITOLUL V – Organizarea şi funcţionarea asociaţiei de proprietari

Art. 21.
Dupa prima intrunire organizatorica, de constituire a asociaţiei de proprietari, va avea loc cel puţin o data pe an o adunare generala a membrilor asociaţiei.
Adunarea generala este alcătuită din toti membrii asociaţiei de proprietari.
Intrunirile speciale ale asociaţiei pot fi convocate oricand de către comitetul executiv sau de către proprietarii de apartamente, reprezentând cel puţin 20% din cotele de proprietate.
Toti proprietarii trebuie anuntati asupra oricărei intruniri a asociaţiei de proprietari cu cel puţin 10 zile înainte ca aceasta să aibă loc.
Art. 22.
Asociatia de proprietari poate adopta decizii, dacă cel puţin 2/3 din numărul membrilor sunt prezenti personal sau prin reprezentant.
Daca nu este intrunit cvorumul, adunarea poate fi suspendata şi reconvocata.
La adunarea reconvocata, dacă exista dovada ca toti membrii asociaţiei de proprietari au fost convocati, deciziile pot fi adoptate indiferent de numărul membrilor prezenti.
Art. 23.
Pentru adoptarea deciziilor în adunarea asociaţiei de proprietari, se vor avea în vedere următoarele:
a) votul fiecărui proprietar are o pondere egală cu cota-parte din proprietatea comuna;
b) proprietarul poate fi reprezentat de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o imputernicire semnata de către proprietarul în numele caruia voteaza;
c) un membru al asociaţiei de proprietari poate reprezenta cel mult inca un membru absent, prin imputernicire scrisa;
d) în cazul unui vot paritar, votul presedintelui este decisiv .
Deciziile asociaţiei de proprietari vor fi luate, în general, cu un vot reprezentând majoritatea simpla din totalitatea voturilor obţinute.
Art. 24.
Asociatia de proprietari îndeplineşte următoarele atributii:
a) adopta şi amendeaza bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi fondul de rulment; incaseaza cotele obisnuite şi speciale pentru cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente şi de la proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţa;
b) angajeaza şi suspenda din funcţie pe cel care administrează proprietatea sau pe ceilalti funcţionari sau angajati, în vederea administrarii şi bunei funcţionari a clădirii; personalul necesar bunei gospodariri a părţilor şi a instalaţiilor de folosinţa comuna ale clădirilor poate fi angajat prin contract individual de munca sau prin convenţie civila, conform celor stabilite prin negociere;
c) initiaza sau apara în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor de apartamente, interesele legate de cădire;
d) încheie contracte şi îşi asuma obligaţii în nume propriu sau în numele proprietarilor de apartamente, în interesele legate de cădire;
e) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea proprietăţii comune;
f) impune penalizari pentru intarzierea platii cotelor de întreţinere;
g) adopta sau amendeaza deciziile, regulile şi regulamentele;
h) completeaza la zi cartea tehnica a construcţiei;
i) asigura urmărirea comportarii în timp a construcţiei, pe toată durata ei;
j) exercita alte atributii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor de apartamente.
Art. 25.
Daca o decizie a asociaţiei de proprietari este contrara legii sau acordului de asociere sau este de natura să produca daune considerabile intereselor unei minoritati a proprietarilor de apartamente, orice proprietar poate actiona în justitie valabilitatea respectivei decizii, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea în justitie nu trebuie să intrerupa executarea deciziei decât în cazul în care instanta hotaraste suspendarea deciziei respective.

CAPITOLUL Vl – Comitetul executiv

Art. 26.
Cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor de apartamente, comitetul executiv poate reprezenta asociaţia de proprietari în administrarea şi exploatarea clădirii.
Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate numi alte persoane pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin.
Art. 27.
Presedintele asociaţiei de proprietari reprezinta asociaţia în derularea contractelor şi îşi asuma obligaţii în numele asociaţiei. El reprezinta asociaţia de proprietari împotriva unui tert, inclusiv în actiunile judecătoreşti initiate de asociaţie împotriva unui proprietar de apartament care nu şi-a îndeplinit obligaţiile fata de asociaţie sau în procesele initiate de un proprietar de apartament care contesta o decizie a asociaţiei de proprietari.

CAPITOLUL Vll – Cheltuieli comune; incasarea cotelor de întreţinere

Art. 28.
Anul fiscal al asociaţiei de proprietari va fi anul calendaristic.
Inainte de inceputul urmatorului an fiscal şi pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregati şi va prezenta proprietarilor în adunarea generala un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate de întreţinere şi funcţionare a proprietăţii comune.
Daca membrii asociaţiei de proprietari sunt de acord, se aproba şi un fond pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Comitetul executiv va pregati şi va prezenta adunarii generale suma necesara pentru alimentarea acestui fond.
Bugetul anual va trebui să fie adoptat prin votul majoritar al adunarii generale a asociaţiei.de proprietari.
Asociatia de proprietari îşi va putea deschide cont la oricăre unitate bancară sau filiala C.E.C.
Art. 29.
Toti proprietarii de apartamente trebuie să plătească în avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune.
Plata se va face conform hotărârii luate în adunarea generala.
Art. 30.
Cu aprobarea data prin votul a 2/3 din numărul membrilor asociaţiei de proprietari, poate fi perceputa o suma specială, în afara cheltuielilor comune prevăzute în buget, destinată achitarii cheltuielilor comune neprevazute, dar necesare. Astfel de sume se vor plati la termenele stabilite de adunarea generala a asociaţiei de proprietari.
Art. 31.
Asociatia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevazute, şi a altor cheltuieli restante, oricărui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit.
Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona în justitie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv cele neprevazute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Sentinta data în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricăre proprietar, poate fi pusa în aplicare prin orice modalitate permisa de Codul de procedura civila, pentru acoperirea datoriiior.